Connect with us
"
"

Politică

„Nu reprezintă poziția Guvernului sau a statului”. Precizarea Ministerului de Externe privind votul deputaților moldoveni la APCE

Publicat

pe

PE SCURT

„Votul parlamentarilor în cadrul APCE are un caracter individual şi nu reprezintă poziția Guvernului sau a statului. Mai mult ca atât, Executivul nu deţine prerogative pentru a recomanda parlamentarilor să voteze într-o manieră sau alta”,

Astfel a comentat purtătorul de cuvânt al MAEIE Alex Roitman votul deputaților R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în decizia ce vizează readmisia Federației Ruse în cadrul în cadrul APCE.

PE LUNG

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi un text ce face posibilă revenirea după cinci ani a Rusiei în această structură. 118 parlamentari au votat textul care permite Rusiei să îşi prezinte delegaţia în cadrul APCE începând chiar de marţi. 62 de parlamentari au votat împotrivă, iar 10 s-au abţinut.

Doi reprezentanți ai delegației moldovenești: liderul Plarformei DA Andrei Năstase și deputatul PSRM Vlad Batrîncea au votat pentru adoptarea rezoluției APCE. Vicepreședintele PAS Mihai Popșoi a votat împotrivă.

Andrei Năstase a explicat într-un live pe Facebook că decizia a fost luată pe ultima sută de metri.

„ Personal am ales să nu votez pentru o țară sau pentru alta sau împotriva unei sau altei țări. Am ales să votez pentru ca această instituție a Consiliului Europei să poată exercita o influență pozitivă asupra tuturor statelor, inclusiv asupra Federației Ruse în subiecte foarte importante legate de drepturile omului, de democrație, stat de drept”.

Mihai Poșoi a declarat că a votat împotriva pentru a susține vecinii noștri ucraineni. „Am fost rugat insistent de partenerii noștri de la Kiev sa ii susțin in cadrul acestui exercițiu de vot”, a explicat deputatul.

După votul lui Andrei Năstase și al lui Vlad Bătrîncea, Partidul Democrat a cerut audierea în Parlament a ministrului de Externe, Nicu Popescu. „Întrebarea este dacă acești deputați reprezintă cumva poziția statului R. Moldova și care au fost considerentele acestui vot, în sensul în care deputații Poloniei, Ucrainei, Georgiei au votat împotrivă”, a declarat deputata PD, Monica Babuc.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că mai multe state și cu o influență mult mai mare au votat pentru revenirea Federației Ruse în APCE, refuzând să pună la vot propunerea democraților.

Ulterior, a apărut informația că delegaţia Ucrainei de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a părăsit lucrările în semn de protest după s-a decis revenirea parlamentarilor ruşi la cinci ani de la anexarea Crimeei de către Moscova. Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că a fost dezamăgit de decizia de a primi Rusia înapoi.

Politică

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

Publicat

pe

PE SCURT

După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând o postare pe Facebook, în care dă vina pe fostul guvern că nu ar fi reușit să facă nimic, că ar fi compromis vectorul european, iar PDM ar fi „unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE”.

Totuși, prin simple căutări pe Google sau consultând specialiști, statistica Biroului Național de Statistică, raportul Ministerului de Finanțe sau raportul Guvernului Sandu, putem înțelege că ceea ce a scris politicianul sunt informații trunchiate.

PE LUNG

În Chișinău s-au produs evenimente politice prea importante ca să-mi permit să păstrez pauza în declarații, așa cum am…

Geplaatst door Vlad Plahotniuc op Zondag 17 november 2019

Apocalipsa vectorului european, în viziunea lui Plahotniuc

1. Dodon va impune jocul său personal, va aduce Moscova stăpână peste politica moldovenească și… să reorienteze vectorul geopolitic al țării dinspre Occident spre Rusia.

2. După căderea Guvernului Sandu, Moldova nu mai are nici o șansă să urmeze, ca altădată, un traseu euro-atlantic de dezvoltare, orientarea fermă pro-europeană din ultimii ani este în prezent grav compromisă… Republica Moldova și-a pierdut, într-un timp record, profilul geopolitic pro-european.

3. Astăzi, deputații PDM reprezintă unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE și tot PDM este formațiunea care poate condiționa și asigura în perspectivă restabilirea vectorului euro-atlantic al Republicii Moldova.

Declarațiile de mai sus aparțin fostului lider PDM. Rezumându-le, Plahotniuc vrea să spună că:  Vectorul geopolitic al R. Moldova va fi reorientat spre Rusia și nu are nicio șansă să urmeze vectorul european, iar PDM este formațiunea care îl va salva.

Expertul Dionis Cenușă a anticipat declarațiile politicianului și a menționat, înainte ca Plahotniuc să scrie pe Facebook, că nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării”, a declarat Dionis Cenușă în materialul de opinie publicat pe IPN.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale.

Cenușă a mai menționat că Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte.

Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european”.

„Vânătoarea de vrăjitoare împotriva PDM”

Fostul lider al PDM a menționat că în ultimele luni ar fi avut loc represalii crunte împotriva Partidului Democrat, dosare penale intentate abuziv, într-o atmosferă de ură, hărțuire și vânătoare de vrăjitoare la care au fost supuși membrii PDM.

Declarația acestuia este bazată pe conferința de presă organizată recent de către secretarul general al PDM, Alexandru Jizdan, unde a acuzat fosta guvernare de presiuni în aproape toate organizațiile teritoriale ale PDM. Potrivit lui Jizdan, membrii și candidații PDM ar fi fost șantajați că dacă nu vor trece la partidele puterii, vor fi demiși din funcțiile pe care le dețin. Jizdan se referea, mai exact, la cazul directorului „Anenii Noi Gaz”, Veaceslav Bîstrițchi. Acestuia i s-ar fi cerut eliberarea din funcție, pentru că este unul din cei mai activi membri ai PDM. În două localități din Anenii Noi, candidaților democrați la funcția de primar li s-ar fi propus să se retragă din campania electorală, iar dacă nu o vor face, se vor pricopsi cu controale la magazinele pe care le dețin.

De asemenea, Vlad Plahotniuc se referă, indirect, și la decizia Procuraturii Generale de a deschide un dosar penal pentru uzurpare a puterii de stat pe numele fostei guvernări PDM, cu care nu este de acord.

Mai mult, deputatul PDM, Vladimir Cebotari, ex-ministru al Justiției Republicii Moldova, a rămas fără imunitate în luna septembrie a acestui an. Este acuzat în dosarul concesionării Aeroportului.

„Guvernarea PDM a majorat peste orice așteptări veniturile…”

Spre deosebire de ei, guvernul PDM, grație profesionismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorând peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an… – a declarat Vlad Plahotniuc.

De fapt, Guvernul Sandu a publicat rapoarte de activitate. De exemplu, în cel al Ministerului de Finanțe, se spune că ministerul de resort a rămas fără un număr mare de specialiști în direcțiile de politici, precum Reglementarea Achizițiilor Publice și Politici Salariale și Monitorizarea Angajaților în Sectorul Bugetar, aceste direcții fiind cele mai solicitate în contextul măsurilor populiste promovate de fosta conducere PDM.

Ministerul Finanțelor a descoperit o gaură bugetară de circa 4,5 miliarde lei în condiții de izolare financiară din partea Uniunii Europene și a partenerilor străini. Veniturile interne colectate de către Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, deși mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, erau semnificativ mai mici decât nivelul planificat în buget. În același timp, resursele creditate de precedenta guvernare erau neutilizate.

Astfel, fosta conducere a Ministerului Finanțelor planificase, la capitolul venituri pentru anul 2019, pe lângă acumulările din impozite și taxe, granturi din partea Uniunii Europene în valoare de circa 1 miliard 200 milioane lei. Ținând cont de suspendarea relațiilor cu FMI și cu partenerii europeni, aceste surse existau doar pe hârtie și nu puteau intra în buget.

Gaura financiară lăsată de fosta guvernare se datorează și noii legi a salarizării, document care a fost adoptat în grabă, înainte de alegeri, fără a dispune de un registru al angajaților bugetari și cu schimbări majore în Parlament care nu au ținut cont de arhitectura legii și pentru care nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Insuficiența de resurse financiare estimată la acel moment era de circa 1 miliard 250 milioane lei. Pentru a finanța deficitul bugetar, fosta guvernare planificase împrumuturi din partea FMI, UE și Băncii Mondiale în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. În condițiile în care finanțarea externă fusese blocată, probabil unica sursă sigură de finanțare erau împrumuturile interne de la bănci, cu costuri mult mai mari – se arată în raportul Ministerului de Finanțe.

Salarii mărite cu 50%?

„Am reușit să majorăm salariile în sectorul bugetar, dar și veniturile salariaților din sfera privată cu aproximativ 50%”, a scris Vlad Plahotniuc.

Conform datelor statistice ale BNS, vedem că salariile atât în sectorul real, cât și în cel real a fost majorat, anual. Cele aproximativ 50% menționate de politician sunt, de fapt,… 43,6%. Explicație: în trimestrul II al anului 2016, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 5 244,4 lei. În al doilea trimestru al anului 2019, salariul mediu pe economie în sectorul real era de 7 535 lei. Deci, de când a fost instalat guvernarea PDM și până în ultimele luni de viață a acesteia, salariul mediu pe economie în sectorul real a crescut cu 2 290,6 lei, adică cu 43,6%.

Mai facem un exercițiu pentru comparație. În 2015, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 4 692 lei. În 2012 acesta era de 3 461 lei. Deci, din 2012 până în 2015, acesta a crescut cu 1 231 de lei, adică cu 35,5%.

„În Moldova nu s-a calculat deocamdată salariul de trai. La moment, operăm cu alte concepte precum salariu minim, salariu mediu sau pragul de sărăcie. Pe lângă faptul că salariul de trai calculează costurile vieții, acesta este și un drept garantat inclusiv de Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar și de Constituția țării noastre în care se menționează că cetățenii au dreptul la un trai decent. Salariul minim de existență însă nu acoperă cheltuielile unui trai decent.”

170 de mii de locuri de muncă în 3 ani?

„Aceasta a permis ca în perioada guvernării noastre să atragem investiții și să creăm 170 de mii de locuri noi de muncă…”, a scris politicianul pe Facebook. 

Această cifră se regăsește și în raportul de activitate pentru trei ani al Guvernului Filip prezentat în ianuarie 2019. Atunci, blocul ACUM s-a sesizat și a declarat că guvernanții, de fapt, au tăcut despre lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă. „Potrivit ultimelor date disponibile de la BNS în anii 2016 și 2017, au fost create cumulativ 107,7 mii noi locuri de muncă. Ceea despre ce guvernanții preferă să tacă mâlc este că în aceeași perioadă în economie au fost lichidate 113,8 mii locuri de muncă. Ce avem în rezultat? După doi ani ai Guvernului Filip, numărul locurilor de muncă din economie s-a redus cu peste 6 mii”, se arată într-o declarație a blocului „ACUM”.

„Datele Biroului Național de Statistică denotă clar că, în timp ce rata de creare de noi întreprinderi în Republica Moldova în anul 2017 a fost de 16,3%, rata de desființare a acestora a fost de 22,2%, adică, excact ca în cazul locurilor de muncă, numărul întreprinderilor lichidate depășește numărul afacerilor noi create sau și mai simplu de înțeles – în anul 2017, în medie la fiecare 100 de întreprinderi noi create alte 136 de întreprinderi existente și-au încetat existența”, scrie în declarația făcută de blocul ACUM.

Nu a fost înfăptuit nimic constructiv…

„Dar au venit așa-numiții revoluționari de dreapta și de stânga, și toate aceste proiecte au fost date peste cap, au fost închise, însă în locul lor nu a fost înfăptuit nimic constructiv, nimic”, a adăugat Vlad Plahotniuc la declarațiile făcute mai sus.

La 100 de zile de guvernare, Maia Sandu a publicat un raport de activitate. Dacă ne uităm peste el, putem vedea, printre altele, că:

  • Guvernul urma să aloce 170 de mii de lei autorităților publice locale de nivelul doi în vederea susținerii programelor raionale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local.
  • De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75 la sută din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale. În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%.
  • S-a deschis la Cahul proiectul-pilot SMURD-SUD, ceea ce a dus la reducerea perioadei de intervenție la chemarea urgenței și va oferi acces la servicii moderne de intervenție locuitorilor din sudul țării.
  • Cele 2 autospeciale de model TOMA, donate de Turcia, pentru a dispersa mulțimea în timpul protestelor, au fost transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – să fie folosite la salvarea vieților omenești și la intervențiile salvatorilor și pompierilor în situații excepționale.
  • Au fost mărite plățile pentru munca de noapte a personalului medical și non-medical încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Plățile au crescut de câteva ori în comparație cu cele existente și se vor efectua în mărime fixă ajungând până la 1000 de lei brut pentru o tură, conform specialității și unității în care activează angajatul.
  • Au fost făcute modificările legislative pentru majorarea de circa 3 ori a indemnizațiilor pentru absolvenții-medici (120 mii lei) și pentru cadrele cu studii medicale medii (96 mii lei) care merg să lucreze în sate și orașe mici.
  • A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel constituind din 1 iulie 2019 7911 lei.
  • Calea Ferată din Moldova. Fostul guvern a identificat mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de cel puțin 500 milioane lei anual. A fost numit un nou vicedirector interimar.

Despre „înfăptuirea a nimic constructiv” a vorbit fosta Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini. Aceasta s-a întâlnit cu Maia Sandu la începutul lunii octombrie. „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

Citește mai departe

Politică

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă sunt doar justificări neinspirate pentru că le este frică de justiție”, a declarat prim-ministra Maia Sandu după înaintarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului de către deputații PSRM. Mai mult, înainte de aceasta, la criticile aduse de Igor Dodon, Maia Sandu a  declarat că Guvernul este ocupat de curățarea țării de scheme de corupție, iar „poate cuiva nu-i place acest lucru și poate de aici sunt anumite supărări”. Socialiștii declară, la rândul lor, că Guvernul Sandu a demonstrat  incapacitatea de a rezolva problemele acumulate, acuzându-l că se face vinovat de eșecul reformei justiției.

Totuși, fără a afecta principiul nevinovăției sau de a da verdicte, presa de investigație a publicat în ultimii ani mai multe investigații cu implicarea exponenților socialiști.

PE LUNG

RISE Moldova: „Banii lui Dodon din Bahamas”

În anul 2016, RISE Moldova a publicat o investigație, în care scria că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășea cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015.

Jurnaliștii au scris că „Exclusiv Media” SRL, a cărui fondator este deputatul PSRM Corneliu Furculiță, a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro (echivalentul a 33 milioane de lei) de la firma Westerby Limited, înregistrată în Bahamas. Ulterior, 20 de milioane de lei din acest împrumut ar fi fost scoși cash de pe contul de la Victoriabank al firmei „Exclusiv Media” SRL de către administratorul de atunci Petru Burduja, care acum este deputat PSRM, în baza unor documente semnate de către soția lui Corneliu Furculiță, Ludmila.

În perioada martie-aprilie 2016, Burduja a motivat în fața funcționarilor băncii faptul că banii ridicați în numerar vor fi folosiți pentru „restituirea ajutorului financiar la persoane fizice”, dar și acordarea împrumutului pentru necesitățile curente ale împrumutatului. Din documentele analizate de reporterii RISE Moldova reieșea că banii au ajuns apoi la persoane fizice, afiliate Partidului Socialiștilor. Acestea au primit sume „rotungite”: între 300.000 și 500.000 de lei.

Corneliu Furculiță, proprietarul Exclusiv Media SRL, a împrumutat de la compania sa 6,5 milioane de lei în baza a 13 contracte de împrumut, toate a câte 500.000 de lei, semnate în perioada aprilie – mai 2016.

„Alături de Furculiță, în „platforma împrumuturilor” apărea și deputatul socialist Vladimir Odnostalco. Potrivit contractului din 22 aprilie 2016, Odnostalco a împrumutat de la Exclusiv Media SRL suma de 500. 000 de lei. Anterior, în  trei ani, el a donat partidului 350.100 lei.

Vasile Bolea, deputat PSRM, cunoscut mai ales ca jurist al Fundației „Soluția” – fondată de Igor Dodon, a donat partidului 184.500 lei. Numele său figura în contractul de împrumut 11 aprilie 2016, prin care urma să obțină 500.000 lei de la Exclusiv Media SR”,  se mai arăta în investigație.

După apariția investigației, Corneliu Furculiță a scris pe Facebook că tranzacțiile vizate în investigație sunt legale: „Toate tranzacțiile financiare ale companiilor vizate sunt în perfect acord cu legislația națională și internațională”.

„Exclusiv Media” a acționat RISE Moldova în judecată pentru defăimare. Prima instanță a dat câștig de cauză companiei, dar jurnaliștii au contestat decizia la Curtea de Apel. Ulterior însă, și Curtea de Apel, dar și Curtea Supremă de Justiție au respins apelurile lor. Astfel, pe 9 ianuarie 2019, directorul RISE Moldova Iurie Sanduța a depus plângere la CtEDO.

De notat că la începutul lunii noiembrie 2019, potrivit Realitatea.md, deputatul Blocului ACUM Iurie Reniță a anunțat că Procuratura Anticorupție va iniția o investigație care va stabili dacă, într-adevăr, PSRM a folosit bani din off-shore pentru campania electorală prezidențială din 2016, în urma căreia Igor Dodon a devenit șef de stat.

RISE Moldova: Afaceri offshore la sediul socialiștilor

Tot în 2016, RISE Moldova publica o investigație, în care arăta că sediul central din Chișinău al Partidului Socialiștilor a fost în trecut proprietatea unei companii din Cipru, ai cărei beneficiari finali se ascundeau în spatele a două companii offshore implicate în scandalul Panama Papers. În Moldova, compania cipriotă a fost reprezentată de familia deputatei Alla Dolință.

Potrivit investigației, imobilul din strada Lazo 25, unde era amplasat sediul central al PSRM, aparținea Allei Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris atunci jurnaliștii.

RISE Moldova: Investiții „socialiste”pe piața gazelor

În 2018, RISE Moldova dă publicității o nouă investigație, unde arătau că două mari companii de pe piața gazelor lichefiate din Republica Moldova au fost cumpărate de persoane afiliate conducerii Partidului Socialiştilor. Preluarea afacerilor cu gaz lichefiat a avut loc în perioada când activitatea celor două companii era sub lupa Consiliului Concurenței, acestea fiind bănuite de trucarea unei licitații publice în valoare de circa 4 milioane de lei. La mijlocul lunii decembrie 2017, Consiliul Concurenţei anunța că a finalizat investigația privind încălcarea legislației concurențiale de către companiile Dominic SRL şi Comerţ-Gaz SRL. Consiliul a constatat că acelea au încheiat un acord anticoncurențial orizontal de tip cartel dur, participând cu oferte trucate la o licitație publică organizată de Regia Autosalubritate din Chişinău în ianuarie 2016.

În investigație se arăta că la finele lunii septembrie 2017, în perioada când CC încă își defăşura investigaţia, firma Dominic SRL, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața gazului lichefiat din Republica Moldova, a fost preluată de Irina Dolință, fiica deputatei socialiste Alla Dolinţă și membră a Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Tranzacția nu s-a făcut direct, ci prin intermediul Combar-Plus SRL, companie pe care, oficial, Irina Dolință o cumpărase de la Unitrees Investments, un offshore cipriot reprezentat de tatăl său, Igor Dolință. Exact după aceeași schemă tânăra a preluat anterior și Vesma-Teh SRL, o altă companie a familiei Dolință de la care PSRM închiria sediul său central din Chișinău.

Ziarul de Gardă: Afacerile de familie şi interesele ascunse ale noilor deputaţi. Schemele oamenilor lui Dodon

Ziarul de Gardă a publicat în 2015 o investigație în care menționa numele actualului deputat socialist Oleg Teterea. Pe atunci era administratorul SRL Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi afiliată intereselor actualului președinte Igor Dodon. „În 2008, pe când Igor Dodon era ministru al Economiei, compania a reu­şit să aren­de­ze 168,7 hectare de pădu­re în Călă­ra­şi, Oco­lul Sil­vic Bra­vi­cea, cu doar 315 lei anu­al pen­tru un hectar. Regu­la­men­tul pri­vind aren­da fon­du­lui fores­ti­er a fost pre­gă­tit şi apro­bat de Vasi­le Tar­lev, pe atun­ci pre­mi­er, şi Igor Dodon, minis­tru al Eco­no­mi­ei şi Come­rţu­lui, în febru­a­rie 2008, cu doar o lună îna­in­te ca firma Hun­ter Elit Club să fie înre­gis­tra­tă”, subliniau reporterii.

Mai târziu, în august 2017, reporterii portalului Anticoruptie.md scriau că firma Hunter Elit Club SRL încerca să obțină, prin judecată, recuperarea unei datorii în valoare de peste 24 de milioane de lei de la Fabrica de conserve din Călărași. „Compania a explicat în instanță că aceste datorii au fost acumulate după ce, în 2008, Fabrica de conserve din Călărași a împrumutat zece milioane de lei de la Oleg Teterea. Banii urmau să fie rambursați până la 13 august 2010. Cu doar câteva luni înainte de asta, în aprilie 2010, Teterea a cesionat această creanță companiei Hunter Elit Club, cu toate drepturile de revendicare a banilor de la Fabrică. Anterior, Teterea a fost o perioadă administrator al Hunter Elit Club”.

Potrivit portalului, pentru că fabrica nu își onorase obligațiile de rambursare a împrumutului, în iulie 2011, firma, care era acționară la Fabrica de conserve din Călărași, a semnat cu ultima un acord adițional la contractul de împrumut din 2008, obligând întreprinderea să-i plătească o penalitate de 0,1 % din suma restantă a datoriei pentru fiecare zi de întârziere. „Astfel, în baza acestor penalități, datoria, care în 2011 era de şapte milioane de lei (o parte din bani fuseseră deja restituiți – n.r.), a generat pretenții financiare suplimentare de peste 11 milioane de lei”, menționau jurnaliștii.

A intrat în atenția Comisiei Naționale de Integritate pentru că a cheltuit de 19 ori mai mult decât a câştigat

Actualul deputat socialist Radu Mudreac a intrat în „Topul demnitarilor publici care au donat mai mult decât au câştigat”, realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă în 2017.

Anticoruptie.md menționa că acesta se plasa pe locul patru în această listă, înregistrând o diferență de 167.906 lei între veniturile declarate și donațiile făcute. În urma unui control efectuat de Comisia Națională de Integritate, s-a stabilit că, la 19 noiembrie 2014, SA Horus a încasat de la Maia Mudreac, soția deputatului, 840.950 de lei, pe când venitul familiei la această dată constituia doar 53.106 lei. Comisia Națională de Integritate a mai constatat că veniturile familiei Mudreac în 2014 au fost de 19 ori mai mici decât cheltuielile pe care le-au suportat cei doi soți.

La începutul anului curent, de asemenea, publicația Timpul publică un articol, în care se arată că nici o instituție de control nu a catadicsit să verifice proveniența banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac și-ar fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei. „Potrivit datelor ÎS „Cadastru”, pe terenul cu suprafața de 0,059 hectare pe care a crescut centrul comercial „Grad”-ul, s-a aflat anterior un centru de cultură și agrement și alte patru construcții, care până în anul 2011 aparțineau firmei „Rândunica-Harnică”. La finele acelui an, pe 24 noiembrie, aceste imobile au fost cumpărate de firma „Gradioni”, condusă de medicul veterinar Radu Mudreac. Sediul juridic al SRL-ului se află în apartamentul medicului din sectorul Buiucani al capitalei, iar numărul de telefon mobil al acestuia este afișat pe Internet ca și telefon al firmei. Tot el este unul dintre fondatorii „Gradioni”, împreună cu Victor Jora, celor doi revenindu-le câte jumătate din cota de participare de 5400 de lei. În CV-ul său, încercând probabil să ascundă faptul că a fost șomer timp de un an, Mudreac a indicat că el conduce „Gradioni” din anul 2010. În realitate, firma a fost fondată pe 18 octombrie 2011, cu doar o lună înainte de a cumpăra imobilele de pe str. Tighina 46”, se arăta în articol.

A fost menționată în Kroll I, dar a dispărut în Kroll II

Înainte de alegerile parlamentare, Investigații.md menționa că „lidera PSRM Zinaida Greceanîi a fost acuzată de presă că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la Banca de Economii”.

Anticoruptie.md a scris că în primul raportul Kroll se menționează o firmă controlată de soțul Zinaidei Greceanîi printre cele cu credite neperformante la BEM.

„În anul 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanțelor, instituție responsabilă de pachetul de acțiuni ale statului la Banca de Economii, fabrica de vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia se afla soțul Zinaidei Greceanîi, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro și 500.000 de dolari. În 2010, fabrica a intrat în faliment. Un an mai târziu, în 2011, o companie privată, Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de firmă de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Firma Alsvit-print oficial era fondată de o companie off-shore, Handows Trading. Există însă documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi”, se arată în articol.

Totuși, compania soțului speakerului Zinaida Greceanîi nu se regăsește în raportul Kroll 2. Familia doamnei Greceanîi nu a fost implicată în delapidările de la BEM. Acest lucru a fost confirmat și de organele de anchetă”, a declarat Igor Dodon în cadrul unei emisiuni „Moldova în direct” de la Moldova 1.

Citește mai departe

Alegeri

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza sistemului electoral mixt. Aceștia însă vor accede în Parlament fiind votați de un număr nesemnificativ de alegători. Astfel, după validarea scrutinului, pe circumscripția nr.48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) mandatul de parlamentar îi va reveni unui candidat care a acumulat nici o mie de voturi. În circumscripția nr. 50 (la Vest de Republica Moldova), candidatul învingător a acumulat 6 808 de voturi, în circumscripția nr. 33 (mun. Chișinău)  – 10 825 de voturi, iar în circumscripția nr. nr. 17 (Nisporeni, Strășeni) – 13 401 de voturi.

În total, cei patru deputați care vor accede în Legislativ au acumulat împreună mai puține voturi (31 943) decât, de exemplu, doar Maia Sandu (49 955) în luna februarie în circumscripția nr.50. Ceilalți deputați care au fost înlocuiți în urma acestor alegeri, au acumulat voturi după cum urmează: Andrei Năstase – 16015; Viorel Melnic – 11961; Vlad Plahotniuc – 20926.

PE LUNG

De ce au avut loc alegeri parlamentare noi?

Așadar, pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni  au fost chemați la urne nu doar pentru alegerea autorităților publice locale, dar și a patru deputați noi, în locul celor care au fost aleși în circumscripțiile uninominale pe 24 februarie, dar care au renunțat la mandat. Este vorba despre prim-ministra Maia Sandu, foștii deputați Andrei Năstase și Viorel Melnic și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă între timp actuala guvernare a anulat sistemul electoral mixt aplicat la alegerea actualei componențe a Legislativului, pe 20 octombrie cetățenii au fost chemați la urnele de vot în circumscripțiile în care cei patru, care și-au depus mandatul, au fost aleși la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Este vorba despre trei circumscripții din Republica Moldova, CEU nr. 17 (Nisporeni, Strășeni), unde în februarie 2019 a câștigat Vlad Plahotniuc, CEU nr. 33 (mun. Chișinău), unde anterior a câștigat Andrei Năstase, și CEU nr. 48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) unde a câștigat Viorel Melnic și una aflată în afara țării – CEU nr. 50 (la vest de Republica Moldova), care în februarie 2019 a fost câștigată de Maia Sandu.

Cu voturi puține, dar deputați. Cine sunt aceștia?

În circumscripţia uninominală nr. 17 Nisporeni, cele mai multe voturi –13 401– au fost acumulate de către candidatul PDM, Ghenadie Verdeş. În septembrie 2017, acesta a fost ales președinte al raionului Nisporeni, anterior deținând funcția de vicepreședinte. Este economist  și fost antreprenor.

În circumscripţia uninominală nr. 33, municipiul Chişinău, cele mai multe voturi – 10 825 – le-a obţinut Vasile Năstase, candidatul Blocului ACUM, Platforma DA și PAS. Vasile Năstase este fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. A fost deputat în primul Parlament, fiind unul din semnatarii Declarației de Independență.

În circumscripţia nr. 48, Slobozia, Tiraspol şi Bender, alegerile au fost câștigate de către candidatul PSRM, Vitalii Evtodiev, care a acumulat 909 voturi. A candidat din partea PSRM și la alegerile parlamentare din 24 februarie, însă atunci s-a clasat pe locul doi.

În circumscripţia uninominală nr. 50, la Vest de Republica Moldova, scrutinul a fost câștigat de candidatul Blocului Electoral ACUM DA PAS, Galina Sajin, care a acumulat 6808 voturi. Femeia fostă jurnalistă și e stabilită cu traiul în Italia de aproape 15 ani.

Prezența redusă la urnele de vot

Situația este generată de faptul că, spre deosebire de alegerile parlamentare ordinare, la alegerile parlamentare noi nu există prag de validare pentru participare, iar orice rezultat duce la confirmarea rezultatelor. În raport cu deputații care au câștigat anterior mandatele pe circumscripțiile uninominale respective, actualii parlamentari vor accede în forul legislativ fiind votați de un număr mai mic de alegători. Membrul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir ne-a explicat că la alegerile parlamentare noi  nu există rată de participare.

„Nu există prag de validare pentru participare. Respectiv, orice prezență la urne duce la confirmarea rezultatelor. Dacă nu se atestă încălcări de procedură.”

Datele CEC arată că în circumscripția nr. 17 s-au prezentat la urne  26 886 de alegători. Spre comparație, în februarie 2019, votul a fost exprimat de 28 921 de cetățeni.

În circumscripția nr. 33 și-au exprimat votul 24 780 de alegători, iar în februarie 2019 – 33 257 alegători.  În circumscripția nr. 48  au participat doar  1 207 de alegători, aceasta în condițiile în care la scrutinul parlamentar din luna februarie aici au fost înregistrați 18 687 alegători. 

Iar în  circumscripția nr. 50 și-au exprimat opțiunea 9 683 de cetățeni, adică de aproape cinci ori mai puțini alegători decât în februarie, când la urne au ieșit 64 281 de cetățeni.

Legalitatea și reprezentativitatea

Directorul adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, a explicat că alegerile parlamentare noi sunt legale, chiar dacă aici nu există un prag de prezență la vot cum este cel la un scrutin parlamentar obișnuit, care presupune un prag de validare de 33% plus un vot. Dar problema constă în reprezentativitate, pentru că un deputat poate fi ales, după cum prezumă circumscripția, de la 60 mii de alegători, iar altul poate să fie ales de la o mie de alegători. În rest, deputatul ales în cadrul alegerilor parlamentare noi are aceleași drepturi și obligațiuni, ca și ceilalți parlamentari.

„Când vorbești despre reprezentativitate, te gândești că unul reprezintă interesele a vreo 60 mii de alegători , iar altul a fost ales de numai 900 de alegători. Totuși, prin sistemul mixt relațiile între autoritățile centrale și cetățeni sunt mai strânse. Depinde de fiecare deputat în parte. Sistemul are și avantaje, și dezavantaje.”

Cât privește prezența redusă la urnele de vot, Victor Juc a menționat că mobilizarea din luna februarie 2019 a fost generată pe fondul fenomenului „cetățenii trebuiau să lupte cu coordonatorul alianței”. Acum a fost vorba despre alegeri parțiale, iar elanul electoral a scăzut din ritm. „Moldovenii se aprind repede, dar tot așa de repede se sting”.

În acest context Victor Juc a menționat că în procesul electoral există fenomenul flux-reflux. Exemplu elocvent a fost în România, unde în 2014 Klaus Iohannis a fost ales președinte în turul II, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale la noi, iar ulterior prezența la alegerile  parlamentare a scăzut dramatic.

Cât privește prezența redusă la urne în circumscripția nr. 48, aceasta a fost pentru că nu a avut transportarea organizată a alegătorilor. Mulți alegători nu s-au încumetat să participe, iar concurenții electorali nu au avut posibilitatea să facă agitație.

Reamintim că Parlamentul de la Chișinău a anulat în luna august sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații Blocului ACUM, care au promovat acest proiect, au declarat că sistemul mixt a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și a permis fraudarea masivă a alegerilor parlamentare. În plus, deputații au adoptat modificările legislative care au vizat îmbunătățirea sistemului electoral proporțional,  legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social8 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie10 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social12 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment17 ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

CulturăO zi în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

JustițieO zi în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică2 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică3 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031