De-a lungul anilor, Republica Moldova a fost ținta șantajului economic, manipulărilor și a dezinformărilor venite din partea Rusiei. Nu a fost an în toată perioada post-sovietică a țării, în care Rusia să nu fi utilizat amenințările hibride. Unele, precum embargoul ostentativ al vinurilor moldovenești, au fost sesizate de întreaga populație. Altele – mai puțin percepute cu ochiul liber, cum ar fi susținerea forțelor pro-ruse din ţară sau campanii de dezinformare. Deși „armele” războiului hibrid dus de Rusia în Republica Moldova sunt aparent „pașnice”, de multe ori acestea cauzează daune și distrugeri mari.
Citește aici mai multe despre ce este un război hibrid și ce mize are.
În acest articol îți explicăm cum funcționează trei instrumente ale războiului hibrid în Moldova.
Șantajul energetic
Republica Moldova este dependentă în totalitate de importul de gaze din Federația Rusă, iar compania MoldovaGaz S.A., al cărei proprietar majoritar este compania rusă Gazprom, este singurul furnizor pe piața noastră.
În toamna anului 2021, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom expira, iar din cauza condițiilor impuse de partea rusă negocierile asupra noului contract băteau pasul pe loc. Concernul rus insista ca Chișinăul să-și asume o pretinsă datorie de 709 milioane de dolari. Asta în condițiile în care nu avea nicio pretenție la regiunea transnistreană a cărei datorie față de Gazprom depășește 7 miliarde de dolari. Pe acest fundal, în octombrie 2021, Gazprom a redus drastic livrările de gaz. Centralele termoelectrice de la noi au trecut la păcură, iar centrala de la Cuciurgan, care asigură cu energie electrică ambele maluri ale Nistrului, a trecut la rezervele de cărbune.
Cei de la Gazprom au fost rezervați în declarații pe toată perioada negocierilor. Totuși, într-o emisiune la principalul post de televiziune de la Moscova, „Rossia 1”, Igor Korotcenko, redactor-șef al revistei „Apărarea Națională”, declara că cetățenii Republicii Moldova și ai Ucrainei ar trebui lăsați să înghețe iarna, pentru „a se trata de rusofobie”. „Lasă-i să înghețe! Fără milă! Rusofobia trebuie tratată cu frig și cu prețuri de piață la gaze. Același lucru este valabil și pentru Ucraina”, menționa Igor Korotcenko.
În prezent, chiar dacă contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit pe o perioadă de cinci ani, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu susține că, din păcate, comportamentul companiei Gazprom este imprevizibil.
Respectiv, autoritățile de la Chișinău au pregătit trei scenarii posibile de limitare a livrării de gaze naturale:
- reducerea livrărilor de către Gazprom în proporție de 35% (așa cum a fost în octombrie 2021);
- reducerea lor în proporție de 50%;
- sistarea integrală a contractului între Gazprom și Moldovagaz.
Federația Rusă este cel mai mare furnizor de gaze, petrol și cărbune în Europa. În toamna lui 2021, când economiile țărilor europene își reveneau după blocajul provocat de COVID-19, autoritățile de la Moscova și-au arătat iarăși colții. Cererea pentru gaze creștea. În plus, pentru că iarna precedentă fusese friguroasă, rezervele erau mici. Și totuși, Rusia pompa spre țările europene mai puțin gaz decât de obicei. Asta a dus la creșterea prețurilor la gaz pe piețe.
Rusia continuă jocul și acum. După ce mai multe țări, inclusiv membre UE, au impus o serie de sancțiuni economice Federației Ruse pentru invadarea Ucrainei, Rusia „se răzbună” prin reducerea cantității de gaze pompate. De exemplu, chiar ieri, analiștii Gazprom au anunțat că, la iarnă, țările europene ar putea plăti peste 4.000 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz. Motivul invocat de ei – „livrările limitate de gaz prin conducta Nord Stream 1 și dificultatea transportării pe fluvii a vaselor cu cărbune din cauza secetei”.
În țara noastră, abia recent, s-au luat unele măsuri, inclusiv legislative, care contribuie la reducerea treptată a dependenței energetice față de Federația Rusă. Unele dintre ele vor avea efecte peste câțiva ani.
Alimentarea fricilor prin manipulare și falsuri
Pacificatori ruși reținuți, pe Aeroportul Chișinău
La finele lunii iulie, oficiali de la Ministerul rus de Externe acuzau că pacificatorii ruși care se deplasează în Transnistria ar fi fost reținuți de mai multe ori pe Aeroportul Chișinău, fără explicații. „Calificăm aceste acțiuni drept neprietenoase și ar trebui să reacționăm mereu la ele în modul corespunzător”, declara directorul departamentului CSI din cadrul Ministerului rus de Externe, Alexei Polișciuk.
Liderul administrației separatiste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a adăugat că „în cazul unei escaladări a conflictului pe teritoriul Transnistriei, Rusia s-ar putea ciocni direct cu statele NATO”.
În stânga Nistrului există două grupuri de militari:
- Pacificatorii, a cărui prezență a fost stabilită prin Acordul de încetare a focului semnat de Federația Rusă și Republica Moldova în 1992
- Așa numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), a cărui prezență pe teritoriul Republicii Moldova nu a fost reglementată în niciun fel. Așa numiții liderii de la Tiraspol, dar și oficiali ruși, folosesc termenul „pacificatori” cu referire la ambele grupuri, creând confuzie, în mod intenționat.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat că în aceste cazuri nu e vorba despre pacificatori, cum acuzase diplomația rusă, ci de ofițeri ai așa-numitului Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) – „formațiune care se află ilegal pe teritoriul R. Moldova și care încalcă statutul de neutralitate”.
„(…)În acest context, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene reiterează poziția autorităților moldovenești cu privire la necesitatea reluării necondiționate a procesului de retragere a trupelor ruse și depozitelor de muniții din țara noastră”, se arăta în comunicatul Diplomației de la Chișinău.
Chișinăul blochează importurile în regiunea transnistreană
Încă de prin luna aprilie Tiraspolul se plânge de blocarea importurilor de bunuri esențiale în regiune. „Moldova profită de situația geopolitică și înăsprește blocada din jurul Tiraspolului – nu doar cea economică, dar și cea umanitară”, declara liderul Vadim Krasnoselski. Apoi, în luna iulie, într-o discuție la Consiliul Federației Ruse de la Moscova, diplomați ruși au declarat că „blocada economică a Transnistriei de către Ucraina și Moldova este capabilă să agraveze și mai mult relațiile dintre malurile Nistrului și să dezghețe conflictul cu toate consecințele care decurg”.
Biroul politici de reintegrare a explicat că dificultățile evocate sunt generate în mod deliberat și artificial chiar de către decidenții de-facto din regiune, care aleg să nu se conformeze rigorilor naționale și internaționale. „Chișinăul niciodată nu a instituit măsuri de așa-zise blocade economice și nu implementează abordări discriminatorii în raport cu mediul de afaceri din regiune”, se arăta în comunicatul biroului. Mai mult, companiile transnistrene care respectă rigorile continuă să beneficieze de un șir de facilități fiscal-vamale. Reprezentanții Chișinăului au venit și cu unele cifre, care arată cota procentuală cantitativă a importurilor de bunuri în regiunea transnistreană pe semestrul I 2022, raportat la totalul importurilor pe întreg teritoriul țării. Datele prezentate arătaucă în regiunea transnistreană au ajuns:
-
20,42% din totalul de carne congelată și organe comestibile proaspete, refrigerate și congelate;
-
17,66% din totalul de pește și fructe de mare vii, proaspete, congelate;
-
10,40% din total de benzină ș.a.
Chișinăul lezează drepturile găgăuzilor
La începutul lui august, Leonid Sluțki, șeful Comitetului pentru afaceri internaționale al Dumei de Stat din Federația Rusă, acuza autoritățile de la Chișinău că ignoră opinia locuitorilor din Găgăuzia. „Acțiunile lor s-au desfășurat la Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga și au fost organizate de activiști civici și deputați ai Adunării Populare. Manifestanții au scandat: „Nu-creșterii de prețuri!”, „Pentru prietenie cu Rusia”, „Găgăuzii și moldovenii sunt frați”, „Moldova, Rusia!”. Dar autoritățile moldovenești, implicate activ în proiectul occidental „anti-Rusia”, nici nu vor să-și audă proprii cetățeni. Este de înțeles – o manifestare deschisă de solidaritate cu Rusia contrazice puternic ideologia oficială a rusofobiei, care a fost deja impusă Chișinăului din exterior”, spune Leonid Sluțki.
Totodată, în postarea sa de pe Telegram, el declară că Rusia „a susținut și mereu va continua să sprijine poporul găgăuz”. Imediat după această declarație, deputatul Adunării populare a Găgăuziei (APG) Victor Petrov, fondatorul asociației care a deținut site-ul gagauznews.md, blocat de SIS pentru promovarea de informații ce incită la ură și război, a anunțat despre intenția deputaților găgăuzi de a se plânge la ambasadele țărilor străine despre „încălcarea drepturilor și libertăților locuitorilor autonomiei”. Autorii acesteia consideră inacceptabil ca „șeful autonomiei să fie lipsit de mandatul de membru al Consiliului suprem de securitate al Republicii Moldova (CSS), iar procurorul-șef al Găgăuziei – de locul în Consiliul superior al procurorilor”.
Aceasta în condițiile în care președinta Maia Sandu a explicat încă în anul trecut că excluderea bașcanei Irina Vlah din CSS a fost dictată de faptul că legea nu prevede ca în componența CSS să fie inclus bașcanul Găgăuziei.
Altfel spus, pentru că CSS are ca scop inclusiv lupta cu corupția, membrii acestuia trebuie să fie Procuratura Generală, Centrul Anticorupție, reprezentanți ONG și alte persoane relevante. Or, bașcana Irina Vlah reprezintă interesele unei regiuni din Republica Moldova și nu reprezentanta unei insituții care luptă cu corupția. „În această chestiune am pornit de la competențele în domeniul combaterii corupției, nu a reprezentării teritoriale”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, în declarația deputaților se exprimă regretul că autoritățile centrale au refuzat modificarea legislației în scopul acordării unei cote obligatorii de cinci mandate în Parlamentul Republicii Moldova pentru reprezentanții UTAG. Totuși, experții de la Promo-LEX atenționează că dacă va fi modificat Codul Electoral după bunul plac al celor din Găgăuzia, sistemul electoral s-ar transforma din proporțional în mixt. În plus, analiștii politici care susțin că inițiativa legislativă este discriminatorie față de alte regiuni și ar crea un precedent periculos. „Știm foarte bine că bașcana Găgăuziei este membră din oficiu a Guvernului, asigurând dreptul la inițiativă legislativă Găgăuziei”, explică Nicolae Panfil expert electoral Promo-LEX. 
