„Nu ai găsit persoana potrivită? Activează energia feminină!”; „Ai conflicte la muncă? Îți lipsește energia feminină!”
Auzim asta tot mai des în ultima perioadă pe rețelele de socializare. În multiple filmulețe pe Instagram și TikTok, vedete, influenceri și lideri de opinie împărtășesc trucuri și sfaturi despre cum să activezi această energie și să atingi succesul în toate aspectele vieții.
Unele recomandări sunt în acces liber, iar altele sunt sub forma unor consultații private sau webinare contra cost. Ce este energia feminină? De unde vine și câtă încredere avem în oamenii care o promovează? Pentru a face lumină asupra subiectului, am stat de vorbă cu psihologul Ștefan Popov și activista civică Alina Cebotari.
Energia feminină, ce înseamnă și cum a apărut
Promotorii „energiei feminine” își îndeamnă urmăritorii, majoritatea femei, să îmbrățișeze rolurile tradiționale de mame, soții, să prioritizeze grija de sine și altele.
Dar ce bază științifică are fenomenul?
„Energia feminină” nu are o definiție clară și nu este ancorat în termeni științifici. „Termenul nu este recunoscut în psihologia academică,” spune Ștefan Popov psiholog și psihoterapeut, președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie din Moldova.
„În schimb, este utilizat mai des în domeniul spiritualității, metafizicii sau ezoterismului pentru a descrie o energie sau o forță percepută ca fiind asociată cu trăsăturile și calitățile considerate tipice pentru femei”, menționează Ștefan Popov.
Specialiștii spun că fenomenul poate fi problematic din două puncte de vedere:
- când poate afecta psihologic urmăritorii,
- când susține idei înapoiate privind rolurile de gen.
Una dintre ideile regresive este cea care promovează reținerea și obediența ca fiind esențiale în procesul de integrare a așa-zisei energii feminine.
Ideea de „energie feminină” nu e nouă, dar a reapărut în ultimii ani ca răspuns la cerințele crescute de productivitate ale societății, susținând ideea că într-un mediu economic competitiv, energia masculină domină.
Discuțiile despre energia feminină au generat și critici. Dar sute de mii de urmăritori ai influencerilor par să aprecieze această inițiativă.
„Femeia trebuie să fie blândă, docilă și răbdătoare”
Ștefan Popov explică de ce stereotipizarea trăsăturilor și calităților asociate cu „energia feminină” poate fi periculoasă. „Persoanele care nu se potrivesc stereotipurilor sau așteptărilor tradiționale legate de gen se pot simți excluse sau marginalizate. Asta poate să le facă pe femei să se simtă rușinate sau inferioare dacă nu se regăsesc în normele și comportamentele asociate acestei energii feminine.”
Tot despre stereotipurile de gen și consecințele acestui fenomen menționează Alina Cebotari, fondatoarea Asociației Obștești „Femei pentru Femei”, activistă civică și membră a bordului la „Coaliția Națională Viața fără Violență”.
„Una dintre consecințele grave este violența și justificarea actelor de violență asupra femeilor. Promovarea energiei feminine face apel de multe ori la rolurile tradiționale de cuplu, în care femeia trebuie să fie blândă, docilă și răbdătoare, iar bărbatul, prin energia sa masculină, trebuie să preia rolul de cap al familiei, să bată cu pumnul în masă și să fie puternic”.
Activista adaugă că perpetuarea acestor roluri în societate contribuie la blamarea victimelor violenței.
„Femeile ajung să creadă că probabil tot ele trebuie să facă ceva ca să nu fie supuse violenței, că nu sunt suficient de senzuale, că trebuie să fie mai docile, că nu sunt suficient de gospodine. În așa mod, discursurile despre energie feminină întăresc stereotipurile de gen, care, la rândul lor, se reflectă și în statisticile grave pe care noi le avem”.
În Republica Moldova 6 din 10 femei sunt supuse violenței de către partenerii lor.
Sute de euro ca să „devii femeie”
Astăzi pe rețelele de socializare se pot găsi cursuri și webinare contra cost în care „mentorii” promit activarea energiei feminine și diverse terapii aferente. Prețul acestora se ridică ușor până la câteva sute de euro.
Capturi de ecran de pe profilul de Instagram al unei influencere care vinde astfel de servicii
Așa cum conceptul este unul abstract și nu face parte din cadrul științific, existența acestor cursuri se apropie de o graniță fină a escrocheriilor.
„Aș vedea asta ca pe o comercializare ieftină a psihologiei, care este de fapt o știință foarte serioasă. În ultimii ani, oamenii au devenit mai deschiși când se vorbește despre faptul că e bine să ceri ajutor psihologic și să faci terapie. Iar acești mentori nu fac decât să preia fenomenele sociale mai acceptate și să facă bani pe ele. Așa cum vorbim despre teorii abstracte, cursurile contra cost pot fi numite pe alocuri escrocherii. Atunci când vinzi un produs inexistent, duci în eroare publicul și îl minți”, susține activista Alina Cebotari.
Ștefan Popov pune sub semnul întrebării și studiile așa-zișilor specialiști.
„Din păcate, multe persoane care nu au o formare academică în psihologie, pentru a oferi mai multă credibilitate acestui concept, îl atașează și îl prezintă într-un cadru psihologic. Oamenii ar trebui să înțeleagă că a vorbi despre energie feminină nu are nimic cu psihologia, pentru că așa-zisa energie nu poate fi studiată, nu are suport empiric, nu poate fi măsurată, e la fel cum am vorbi despre fantome. Psihologia este o știință, iar tot ce se vorbește despre energie feminină este pseudoștiință, ceea ce implică riscuri majore pentru sănătatea mintală a oamenilor”.
De ce nu ne operăm la chirurgi fără studii
În cursul unui influencer local se propune prelucrarea traumelor din copilărie și a fricilor. Iar la întrebarea dacă are studii în domeniul psihologiei, răspunsul se rezumă la „experiența proprie e mai valoroasă decât teoria”.
„Nu știu dacă cineva s-ar duce la un chirurg să se opereze, știind că acest chirurg ar declara că n-are studii, dar «simte cu inima» că poate să opereze bine. Atunci de ce noi ar trebui să ne ducem la cineva fără studii să lucreze cu mintea și emoțiile noastre, cu sănătatea noastră mintală în ansamblu?!” a explicat Alina Cebotari.
Psihoterapeutul Ștefan Popov atrage atenția că o persoană neacreditată în psihologie poate avea dificultăți în a identifica și gestiona corespunzător situațiile de traumă, ceea ce poate duce chiar și la declanșarea unor episoade psihotice.
De ce, totuși, aceste idei au priză la oameni?
După Ștefan Popov, oamenii apelează la astfel de servicii în funcție de nevoile și experiențele individuale. În afară de asta, ideile propuse de de influenceri sunt simple, ușor de înțeles, dar creează senzația accesării unui adevăr suprem, oferă senzația de magie și putere.
Psihoterapeutul mai afirmă că unele persoane pot dezvolta o dependență de lideri sau influenceri carismatici și acceptă mai ușor tot ce li se propune, fie că e vorba de energie feminină sau alte idei.
Pentru persoanele care apelează la astfel de soluții apare riscul pierderii banilor fără niciun efect, dar și amânarea consultării unui profesionist medical sau psiholog calificat, care să abordeze cu adevărat și în profunzime problemele lor.
Alina Cebotari spune că oamenii în suferință tind să se bazeze pe mentori în loc de terapeuți pentru că aceștia din urmă oferă soluții rapide și sugerează doar câțiva pași simpli pentru a rezolva problemele, concentrându-se pe sentimentele lor.
„Omul e foarte ușor să fie prins în plasă pentru că se ajunge nu la partea critică, care explică procesul și pașii mai anevoioși, dar se ajunge direct în miezul durerii și atunci e foarte greu să te lupți cu asta”.
„Haos în domeniu” și soluții
La întrebarea cine se face responsabil într-un final de existența și vânzarea acestor cursuri pe piață, psihoterapeutul Ștefan Popov afirmă că în mod normal autoritățile și instituțiile statului ar trebuie să reglementeze și să monitorizare activitatea psihologilor și a persoanelor care pretind a fi psihologi.
Cu toate astea, în Republica Moldova încă nu există o lege a psihologului care să monitorizeze aceste practici. Existența unui cadru legal ar face posibilă și tragerea la răspundere a persoanelor responsabile pentru malpraxis, concept care se aplică și pentru intervenția psihologică neglijentă.
„Din păcate, la momentul actual, este un haos în domeniu, în care fiecare se poate considera psiholog sau psihoterapeut, neavând studii relevante pentru a fi capabili să înțeleagă complexitatea naturii umane și a traumelor”, punctează Popov.
Ce putem face?
Cu toate că legal nu suntem încă pe deplin protejați, există totuși câteva lucruri pe care putem să le întreprindem atât individual, cât și la nivel de societate.
Ștefan Popov crede că fiecare persoană trebuie să se informeze în legătură cu asemenea practici pseudoștiințifice și să conștientizeze riscurile la care se expune când apelează la ele. De aceeași părere este și Alina Cebotari:
„Dacă n-am oferi credit de încredere acestor «experți» și n-am mai accesa «serviciile» lor, într-un final nu ar mai fi așa întrebate. Și nu e vorba aici să vorbim despre un expert sau o expertă anume, dar să explicăm că astfel de teorii abstracte sunt dăunătoare și pot contribui la problemele pe care deja le avem: violența față de femei și faptul că încă foarte puține persoane apelează la ajutor atunci când au nevoie”.
Ambii experți au remarcat importanța educației și a gândirii critice în procesul de interpretare a informațiilor prezente în mediul online. „Dezvoltarea gândiri critice poate ajuta la evaluarea și discernerea informației. De asemenea, când se explorează conceptul de energie feminină sau alte practici similare, este important să se consulte surse de încredere, cum ar fi publicații științifice, experți recunoscuți în domeniu sau organizații profesionale”, a afirmat Ștefan Popov.
Psihoterapeutul mai susține că sistemele educaționale și instituțiile media ar trebui să promoveze educația științifică și gândirea critică prin campanii de conștientizare și informare despre riscurile și consecințele practicilor pseudoștiințifice.
„Din păcate în societatea noastră sănătatea fizică este considerată mai importantă, dar când vorbim despre sănătatea mintală sau psiho-emoțională, ea este sau neglijată sau interpretată în mod greșit. De aceea, educația ar fi încă un subiect important de adus în discuție”, a conchis și Alina Cebotari.
