La jumătatea lunii aprilie președintele Parlamentului a anunțat că referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la UE va fi organizat pe 20 octombrie 2024. Plebiscitul va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, cetățenii fiind chemați la urne pentru a decide dacă-și doresc ca Moldova să devină parte a Uniunii Europene.
Află dacă diaspora va participa, cum rezultatul va influența procesul de aderare, câte plebiscite am avut până acum și alte aspecte importante.
1. Ce întrebare va conține referendumul?
Referendumul va conține o singură întrebare: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, cu două variante de răspuns: „Da” sau „Nu”.
2. De ce e nevoie de acest referendum?
Moldovei i s-a acordat statutul de țară-candidat pe 23 iunie 2022, iar în decembrie 2023 Consiliul European a deschis negocierile de aderare. Igor Zaharov, consilier pentru afaceri europene și comunicare strategică al președintei, spune că organizarea acestui referendum anume acum ține de contextul politic favorabil al Moldovei în calea către UE.
„Prin acest referendum cimentăm poziția noastră clară a vectorului de dezvoltare european. Demonstrăm că Moldova este un stat european și își dorește să fie parte a Uniunii Europene”, declară acesta. El subliniază că un astfel de referendum ar fi fost necesar la un moment dat în procesul de aderare.
3. Cum vor influența rezultatele referendumului decizia de aderare?
Pentru ca rezultatele unui referendum să fie validate, e nevoie ca la urne să vină cel puțin o treime din persoanele înscrise pe listele de vot.
Referendumul din octombrie va fi unul constituțional, la care se decid propuneri ce țin revizuirea sau modificarea Constituției. Dacă mai mult de 50% din alegători se vor pronunța în favoarea aderării la UE, aceasta direcție de dezvoltare a țării va fi introdusă în Constituție. Dacă, ulterior, s-ar schimba guvernarea, aceasta nu ar putea modifica această prevedere a Constituției, legea supremă în stat. „Nicio altă abordare în ce privește politica externă a țării noastre nu va putea avea loc”, explică consilierul.
El adaugă că, chiar dacă nu ne integrăm în UE a doua zi după referendum, un rezultat în favoarea aderării este și un semn pentru oficialii europeni că ne dorim aderarea nu doar la nivel de declarații sau procese politice, ci și ca simpli cetățeni.
4. Ce se întâmplă dacă oamenii votează împotrivă?
Deși este un scenariu puțin probabil în opinia lui Igor Zaharov, un rezultat împotrivă ar putea pune pe pauză multe din procesele începute cu prilejul negocierilor de aderare.
Practica arată că țările care au votat împotriva aderării la referendumuri (Norvegia, San Marino) nu au devenit ulterior state membre UE.
5. În ce țări au mai avut loc referendumuri pre-aderare?
Deși un referendum național în favoarea UE nu este o condiție obligatorie în procesul aderării, multe state au organizat un astfel de plebiscit. 13 țări-membre ale UE precum Austria, Finlanda, Polonia, Croația sau Letonia au avut referendumuri pre-aderare. În unele cazuri, referendumurile se întâmplau cu mulți ani înainte ca țara să devină membră sau să fie demarate negocierile de aderare.
În state ca România sau Bulgaria, membre UE din 2007, procesul de aderare a avut loc fără să fie organizate consultări cu poporul.
6. Diaspora va participa la referendum?
Cetățenii aflați peste hotare vor fi chemați la vot pentru referendum, la fel ca la alegerile parlamentare și prezidențiale. Comisia Electorală Centrală nu a publicat deocamdată lista secțiilor de vot pentru diasporă.
Comunicatorul președinției spune că guvernarea mizează mai ales pe suportul diasporei din țările UE, care cunosc din propria experiență care sunt beneficiile traiului într-o țară europeană.
7. Poate fi organizat un referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale?
În decembrie anul trecut majoritatea parlamentată a modificat Codul Electoral pentru ca plebiscitul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile.
Anul acesta câțiva deputați din opoziție au cerut Curții Constituționale să revizuiască această schimbare, pe motiv că ar crea dificultăți în exercitarea dreptului la vot. CC a respins, însă, sesizarea și a confirmat că referendumul poate avea loc împreună cu alegerile din acest an.
Cifrele arată că prezența la vot este cea mai mare la prezidențiale. Evident, ne dorim o rată cât mai mare de participare a cetățenilor la acest referendum.
8. Câte referendumuri au avut loc până acum în Republica Moldova?
De la declararea independenței în 1991, în Republica Moldova au avut loc câteva referendumuri:
- Pe 6 martie 1994 e organizat primul referendum de după independență. Plebiscitul „La sfat cu poporul” a avut loc la inițiativa președintelui Mircea Snegur. Cetățenii au putut decide dacă-și doresc independența și neutralitatea Republicii Moldova, cu păstrarea frontierelor recunoscute în 1990. La urne s-au prezentat circa 1,8 milioane de cetățeni, care au răspuns afirmativ în proporție de 94%.
- Al doilea referendum a avut loc pe 23 mai 1999 la inițiativa președintelui Lucinschi, care-și dorea să schimbe sistemul de guvernare parlamentar cu unul prezidențial. Deși mai mult de jumătate din cei 1,4 milioane de alegători au votat pentru schimbare, planurile ca țara să devină republică prezidențială nu s-au realizat.
- Pe 5 septembrie 2010 moldovenii au fost întrebați dacă-și doresc ca președintele să fie ales de întreg poporul. Plebiscitul nu a fost validat din cauza prezenței reduse la vot – doar 30% din electorat.
- Referendumul de pe 24 februarie 2019 pentru reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 61 și revocarea mandatelor deputaților de către cetățeni a fost unul consultativ, organizat la inițiativa lui Vlad Plahotniuc. Deși validat, rezultatul acestui referendum nu a fost supus votului în Parlament și nu a mers mai departe.
Câteva plebiscite locale memorabile:
- La plebiscitul de pe 17 septembrie 2006 locuitorii din stânga Nistrului au fost întrebați dacă vor să renunțe la așa-zisa independență și să fie parte a RM sau să-și păstreze „independența”, având șansa unirii cu Federația Rusă în viitor. După spusele așa-ziselor autorități separatiste, 98% dintre votanți au optat pentru menținerea „independenței” și „posibila integrare viitoare în Rusia”.
- Pe 2 februarie 2014 în UTA Găgăuzia a avut loc un referendum unde oamenilor li s-au adresat întrebări care vizau vectorul de orientare al țării (UE sau Uniunea Vamală) și dreptul la autodeterminare a regiunii. Locuitorii din zonă au votat în mare parte pentru independența regiunii și aderarea la Uniunea Vamală. Autoritățile de la Chișinău au calificat drept „ilegal” plebiscitul și nu au recunoscut rezultatele lui.
- Un referendum a avut loc la Chișinău la inițiativa socialiștilor și viza demiterea primarului Dorin Chirtoacă. Plebiscitul, organizat pe 19 noiembrie 2017, a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.
