Avem sau nu nevoie de un Fond Cultural Național? Timp de un an, această întrebare s-a aflat pe ordinea zilei a unui grup de profesioniști din sfera culturii din Moldova și invitați din alte țări. Ce avantaje are un Fond Cultural, cum este guvernat și ce ar aduce nou acest mecanism de colectare și distribuire a banilor pentru cultură? Rezultatele cercetării date au fost prezentate de Veaceslav Reabcinschii, Rusanda Curcă și Raluca Iacob în cadrul evenimentului de încheiere a etapei date de proiect: Prezentare a rezultatelor Laboratorului Internațional „Noi perspective asupra designului instituțional al finanțării publice pe bază de proiect pentru cultură în țările Parteneriatului Estic”.
Prezentarea a inclus recomandări și concluzii ale experților locali și internaționali, formulate în urma Laboratorului internațional organizat la începutul lunii decembrie 2022 în Chișinău, în cadrul căruia au fost prezentate diverse modele ale Fondurilor Culturale și mecanisme funcționale de finanțare a culturii. Ulterior, aceste recomandări vor fi transmise Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care a inclus crearea Fondului Culturii în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023.
În cursul anului 2022, Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova, a organizat o serie de prezentări publice a diferitor modele de Fonduri Culturale cu participarea experților din Croația, Estonia, România și Ucraina, pentru a înțelege care sunt avantajele acestui mecanism de finanțare și cum țara noastră ar putea beneficia de pe urma lui. Ulterior, a avut loc o prezentare publică, în cadrul căreia Veaceslav Reabcinschii a realizat o analiză comparativă a acestor modele, selectând cele mai potrivite elemente pentru contextul moldovenesc.
Aceste acțiuni au condus către nevoia organizării unei întâlniri de talie internațională, care s-a desfășurat între 30 noiembrie – 2 decembrie 2022, la Biblioteca Onisifor Ghibu din Chișinău, cu participarea profesioniștilor din sfera culturii, experților culturali, membrilor societății civile și sectorului cultural public, reprezentanților Guvernului, membrilor Parlamentului și beneficiarilor potențiali. Organizat de către Platforma Relații Culturale, Bruxelles și Delegația UE în Moldova, în parteneriat cu CSCI și Ministerul Culturii, Laboratorul Internațional a servit drept spațiu de dialog pentru experți naționali și internaționali, lucrători în domeniul culturii din diferite regiuni ale țării. În cadrul lui s-au purtat discuții extinse pe marginea unor teme importante precum Guvernanța Fondului Culturii, Practici de evaluare și selecție a propunerilor de proiect și Sursele de venit ale Fondului Culturii. „Am discutat despre felul în care funcționează Fondurile Culturale în diferite țări, ca să vedem cum putem crea un Fond Cultural Național relevant pentru Republica Moldova”, a subliniat Rusanda Curcă, directoarea Coaliției Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova, platformă națională de advocacy în domeniul culturii, care reunește în prezent 16 organizații neguvernamentale și inițiative necomerciale din domeniu.
Reprezentând sectorul cultural independent, membrii Coaliției sunt bine informați despre mecanismele de finanțare a culturii din Republica Moldova și dificultățile cu care se confruntă întregul sector în procesul accesării fondurilor la nivel local și național.
Transparența de funcționare și eficiența Fondului Cultural
Finanțarea publică, care există acum, permite acoperirea unei mici părți a cheltuielilor în procesul realizării unor proiecte culturale însă nu și costurile salariale și de întreținere suportate de organizațiile necomerciale. Totodată, pentru instituțiile culturale de stat finanțarea existentă permite acoperirea parțială a cheltuielilor pentru salarii și întreținere, însă nu și costurile pentru producție artistică. Paradoxul constă în faptul că instituțiile de stat au acces la spații și beneficiază de suport pentru salarii și întreținere, însă n-au bani pentru producție, iar sectorul independent (reprezentat în mare parte prin organizații neguvernamentale și inițiative necomerciale) are capacitate să atragă granturi pentru producție, dar nu are acces la spații și suport instituțional.
Existența unui Fond Cultural Național, spune Veaceslav Reabcinschii, directorul Centrului de Politici Culturale, ar oferi mai multă transparență în folosirea și distribuirea banilor, ar eficientiza utilizarea resurselor financiare, dar și ar încuraja colaborarea dintre instituțiile culturale publice, ONG-urile culturale și artiștii independenți. Aceste colaborări vor contribui la îmbunătățirea întregului ecosistem cultural, iar sectorul cultural independent va fi văzut și perceput ca parte organică a culturii publice.
Anul 2022 – anul discuțiilor despre Fondul Cultural
Anul trecut s-a discutat continuu despre Fondul Cultural Național. Odată cu formarea unei mase critice de activiști în domeniul culturii, cu susținerea partenerilor internaționali, care și-au propus realizarea unor schimbări în domeniul dat, subiectul Fondului Cultural a ajuns într-un final pe agenda Ministerului Culturii: „Despre acest mecanism de finanțare se discută de mai bine de zece ani, dar cred că acum este momentul cel mai bun de reamintit că acest fond ar schimba modul în care sunt gestionați banii publici în domeniul culturii, dar și ar crește capacitatea societății civile din domeniu”, susține Rusanda Curcă.
„Când zicem Fond, nu ne referim doar la resursele financiare, noi vorbim despre o instituție care se conduce de anumite principii în activitatea sa. Pe lângă creșterea resurselor de finanțare și diversificarea lor, ne dorim să fie creat un mecanism sustenabil de susținere a culturii (ONG-urilor, instituții publice și artiști independenți), prin care profesioniștii din domeniu și reprezentanții societății civile participă la stabilirea priorităților de dezvoltare culturală, alături de reprezentanții instituțiilor publice și decidenților”, a spus Veaceslav Reabcinschii, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor obținute în timpul Laboratorului Internațional „Noi perspective asupra designului instituțional al finanțării publice pe bază de proiect pentru cultură în țările Parteneriatului Estic”.
Minister modernizat
Potrivit recomandărilor ministrului Finanțelor, prezent la Laborator, sursele de formare a acestui Fond trebuie să pornească de la buget. Veaceslav Reabcinschii subliniază: „Aceasta creează o dependență politică a finanțării Fondului Cultural. În dependență de atitudinea puterii politice, bugetul poate fi diferit. De aceea, propunem ca aceste surse să fie legate de anumiți parametri economici, precum ar fi un procent prestabilit din PIB-ul sau un procent din taxele pe care le plătesc agenții economici din anumite activități. Astfel, am putea asigura o stabilitate a acestui Fond Cultural, fără a fi nevoie să fie votat în fiecare an. Asociația Fondului Cultural Național din România are aproximativ 50 de surse de formare a bugetului.”
Citește aici: De unde a pornit ideea creării fondului
Nevoia de a reforma și de a îmbunătăți modul după care funcționează mecanismele de finanțare a domeniului culturii, în special în Europa de Est, a fost subliniată și de către Raluca Iacob, analistă de politici publice din România. Ea este interesată de dinamica ecosistemelor culturale. Anume de aceea a contribuit la acțiuni de advocacy pentru cultura publică, a coordonat o serie de proiecte care au dezvoltat colaborarea dintre operatori culturali și școli, dar și a participat la laboratorul organizat la sfârșitul anului trecut.
Potrivit Ralucăi Iacob, crearea unui astfel de fond ar adresa cel puțin două dintre problemele sectorului cultural moldovean, identificate de Veaceslav Reabcinschii: lipsa de flexibilitate a modelului de finanțare, care nu permite alocarea resurselor pentru dezvoltarea scenei culturale, respectiv centralizarea sectorului, ceea ce nu oferă șanse egale pentru dezvoltarea actorilor culturali civici, care nu au acces suficient la suportul statului.
Conform celor exprimate de Raluca Iacob, un Fond Cultural Național ar putea asigura „condiții pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului cultural în general cu aportul scenei culturale independente”. Ea a apreciat că „cultura independentă are un rol extrem de important și poate fi motorul multor schimbări esențiale în ce privește reforma finanțărilor, dar și a politicilor culturale în general, așa cum s-a întâmplat și în România. Avem nevoie de scena culturală sustenabilă și independentă, așa cum avem nevoie de o independență și o predictibilitate a finanțării pentru cultură. Procesele de finanțare a culturii au această dimensiune valorică strategică extrem de importantă pentru parcursul democratic al Republicii Moldova”.
Totodată, Raluca Iacob a prezentat mai multe observații ale experților străini participanți la Laboratorul Internațional, printre care ideea că un Fond Cultural Național ar lua anumite responsabilități de pe „umerii” Ministerului Culturii, exprimată la eveniment de către Levan Kharatishvili: „Îndepărtarea Ministerului Culturii de la procesul decizional direct privind subvențiile individuale și alte aspecte financiare non-strategice va elimina ceea ce în prezent este o responsabilitate, care necesită mult timp și care, uneori, este dăunătoare din punct de vedere politic. Aceasta va elibera timp și energii pentru a se concentra asupra a ceea ce ar trebui să fie responsabilitățile reale ale unui minister modernizat: elaborarea de politici, strategii, planificare, aspecte legislative, monitorizare, cercetare, coordonare, informare și comunicare”.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, în contextul elaborării noii legi al Fondului Cultural Național, toate rapoartele și recomandările în etapa prezentă a proiectului urmează să ajungă pe masa actorilor politici, care vor lucra la elaborarea acestui proiect.
