Vocea edilului Ion Ceban răsună din difuzoare prin toate troleibuzele din Chișinău, pliantele atârnă din cutiile poștale, iar afișele sunt lipite de stațiile de așteptare. Toate acestea îndeamnă locuitorii Capitalei să semneze o petiție publică prin care se cere statului să aloce mai mulți bani în bugetul local al mun. Chișinău.
Mai mulți bani
La începutul acestei săptămâni, în cadrul ședinței primăriei edilul Capitalei a anunțat că primăria va înainta o inițiativă prin care va cere statului să „întoarcă 50% din banii adunați de la municipiu și nu doar 13% care sunt preconizate în prezent”.
„Cerem distribuirea echitabilă a banilor… Cerem statului să întoarcă 50% din contribuțiile financiare ale chișinăuienilor pentru Chișinău! Nu există Capitală mai discriminată ca Chișinău”, a declarat Ion Ceban. Potrivit lui, anual, statul încasează de la mun. Chișinău 23 de miliarde de lei, iar ulterior în bugetul local ajung 2,8 miliarde de lei. Acum însă, Ion Ceban vrea ca suma să crească până la 11,5 miliarde de lei.
Enlarge
Părerile specialiștilor în finanțe și administrație publică se împart. În timp ce unii spun că cerința edilului este cât se poate de firească și necesară, alții atenționează că nu trebuie să uităm cine vine cu această solicitare, luând în calcul că Ion Ceban este criticat în repetate rânduri că reduce bugetele pentru grupurile vulnerabile și copii, în timp ce cheltuie milioane pentru concerte și ghirlandele care nu sunt strânse nici după sărbătorile de iarnă. Să le luăm la rând.
Cum se formează bugetul local
Bugetul local al mun. Chișinău și Bălți se formează în baza unor formule diferite de cele folosite pentru alte localități din țară. Legea privind finanţele publice locale spune că veniturile bugetului municipal Chișinău se formează din:
- Impozitele pe bunuri imobiliare,
- taxele pentru patenta de întreprinzător,
- impozitele pe venitul persoanelor fizice,
- taxele locale,
- încasările din arenda terenurilor și clădirilor deținute de primărie,
- granturile pentru susținerea bugetului,
- granturile de finanțare pentru dezvoltare din surse externe,
- cât și banii alocați din bugetul de stat.
Specialistul în economie Veaceslav Ioniță precizează însă că cea mai mare parte a bugetului municipal este format din impozitele de la stat.
Dezbateri și acuzații fără sfârșit
Dezbaterile pentru mai mulți bani încasați din bugetul de stat nu sunt noi, ci au avut loc zeci de ani. Afirmația aparține lui Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). „Chișinăul a cerut mai mulți bani pentru bugetul local începând încă cu primarul Urechean și acest ping-pong de replici și acuzații nu încetează până astăzi. Iar problema este una mult mai complexă. Este nevoie de un dialog serios între ambele părți, guvern și primărie, și claritate referitor la atribuțiile, responsabilitățile și posibilitățile fiecărui reprezentant al administrației locale”, subliniază Furdui.
Specialistul în administrație este de părere că inițiativa primăriei mun. Chișinău este firească, însă „în aceste cazuri nu poți vorbi de un procent fix a banilor pe care vrei să-i primești”, punctează acesta.
Impozite din alte localități
În Chișinău sunt concentrate majoritatea resurselor, iar orașul e un centru economic principal, iar asta ar putea crea inechitate, crede Furdui. De exemplu, mulți cetățeni locuiesc în alte sate și orașe, dar sunt nevoiți să facă zilnic naveta la Chișinău. Impozitele lor nu ajung în localitățile în care trăiesc, ci în contul Capitalei. „Vinovate sunt primele guverne care au centralizat totul și concentrat economia și dezvoltarea în Chișinău… Asta s-a făcut în urmă cu 30 de ani, iar acum trebuie să ne suflecăm mânecile și să facem pași concreți pentru descentralizare. O primă soluție ar fi ca impozitele pe venit ale persoanelor fizice să ajungă în contul localității de unde vine omul, dra nu unde lucrează. Astfel, situația economică s-ar schimba”, susține Viorel Furdui.
Întrebat dacă ar semna o astfel de petiție lansată de primăria Chișinău, specialistul afirmă că nu, însă ar cere să fie revizuit sistemul de repartizare a resurselor pentru toate localitățile, dar și să existe o claritate a rolurilor și atribuțiilor fiecărui actor cu funcții de decizii la nivel central sau local.
„Pentru că atâta timp cât există această confuzie, bătăliile între administrația centrală și cea locală sunt interminabile. Fiecare aruncă vina pe celălalt”, conchide directorul executiv CALM.
Pentru ce vrea Ion Ceban mai mulți bani?
Marin Gospodarenco, expert în finanțe publice, pune sub semnul întrebării intențiile inițiativei lui Ceban. „Prin reținerea unei părți mai mari din contribuțiile financiare, municipiul Chișinău ar putea avea oportunitatea de a investi mai mult în proiecte și servicii locale, ceea ce nu este cazul lui Ion Ceban. De fapt, potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor nu este scopul adevărat al edilului”, opinează expertul.
„În teorie, inițiativa poate fi văzută ca un pas către o distribuție mai echitabilă a resurselor și o mai mare autonomie fiscală pentru Chișinău. Acest lucru ar putea permite orașului să-și gestioneze nevoile specifice într-un mod mai eficient, dar Ion Ceban pur și simplu dorește să ia în gestiune centralizată mai multe resurse financiare de la bugetul de stat, pentru a le folosi, după mine, pentru scopurile sale politice, ceea ce de obicei este în contrazicere cu dorințele chișinăuienilor. O astfel de schimbare ar putea prezenta provocări în echilibrarea bugetului public național al țării și asigurarea că toate localitățile sunt finanțate adecvat”, subliniază specialistul. De aceea, spune el, este nevoie să se analizeze impactul potențial asupra bugetului public național și asupra altor municipalități. Pentru că această schimbare ar putea crea un dezechilibru în distribuirea fondurilor, avantajând Capitala în detrimentul altor regiuni, ceea ce ar putea accentua inegalitățile regionale deja existente.
De ce inițiativa vine acum, după mai mult de un mandat?
Întrebat de ce a fost lansată petiția publică acum și de ce promovarea acesteia este atât de mare, Marin Gospodarenco susține că ar putea exista nevoia imediată de fonduri suplimentare în bugetul mun. Chișinău, pentru a fi rambursate împrumuturile făcute de primărie în ultimii patru ani.
„De asemenea, prin promovarea inițiativei în mod activ, Ceban ar putea căuta să consolideze sprijinul și încrederea cetățenilor în administrația locală, strigând că se gândește la Capitală”, conchide expertul în finanțe publice.
