8 deputați care au fost „cazați” în penitenciarul nr. 13

Penitenciarul nr. 13, aflat în Chișinău, este cunoscut nu doar pentru condițiile proaste de detenție, starea deplorabilă a clădirii și celulele suprapline, dar și pentru că de multe ori acolo au ajuns și deputați care au încălcat legea. 

Am răscolit un pic prin istoria reținerilor și încarcerărilor parlamentarilor noștri și am adunat următoarea listă:

Iurie Bolboceanu

Fostul deputat Iurie Bolboceanu, ales în Legislatura 2005-2009 pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată, a fost și el în penitenciarul nr. 13. 

În martie 2017 a fost arestat pentru trădare de patrie, după ce a fost prins în flagrant oferind informații „sensibile” unor spioni ruși. La 4 august, dosarul a fost trimis în judecată, iar Iurie Bolboceanu – în penitenciarul nr. 13, unde nu i-a plăcut și a cerut să fie transferat în penitenciarul-spital nr. 16, pentru a beneficia și de îngrijiri medicale. 

Sentința de condamnare a lui Iurie Bolboceanu a fost pronunțată la 13 martie 2018: 14 ani de închisoare. Cu toate acestea, în vara lui 2019, el este eliberat, după ce dosarul său a fost transmis la rejudecare. Iurie Bolboceanu s-a aflat în detenție timp de doi ani și jumătate. 

Grigore Petrenco

Fostul deputat Grigore Petrenco a ajuns în penitenciarul nr. 13 după un protest soldat cu violențe în masă. 

Pe 6 septembrie 2015, în paralel cu protestele de amploare din Piața Marii Adunări Naționale orientate împotriva democratului Vlad Plahotniuc, Grigore Petrenco în fruntea unui grup mic de persoane a organizat un protest în fața sediului Procuraturii Generale. Protestatarii cereau demisia procurorului general și ar fi încercat să intre cu forța în clădirea procuraturii. Acțiunea s-a soldat cu violențe, iar șase polițiști au fost răniți. 

Grigore Petrenco, împreună cu alți șapte susținători ai săi, au fost reținuți și plasați în arest preventiv, fiind acuzați de nesupunere față de organele de forță și de provocarea dezordinilor în masă. 

Petrenco a fost deținut în penitenciarul nr. 13 timp de jumătate de an.  „Celulele sunt pline, nu există condiții elementare. Wc-urile sunt direct în celulă, dușuri practic nu sunt, decât improvizate. În multe camere nu există aerisire normală, nu este respectată igiena. De așa-zisa mâncare, nici nu mai zic. Dacă rudele nu îți transmit niște produse alimentare, mâncarea de acolo e imposibil să o consumi. Nimeni nu trebuie să se afle în asemenea condiții, indiferent de ce crimă a comis”, a declarat Petrenco, în cadrul emisiuni de la TV7, după ce a fost eliberat. 

Arestul fostului deputat a ajuns și în atenția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care i-a numit pe cei reținuți drept „deținuți politici”. „E pentru prima dată în istoria modernă a Moldovei independente, când liderul unui partid de opoziție este arestat. Asta contravine drepturilor fundamentale și regulilor statului de drept, așa cum se menționează în Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE”, se arăta în declarația oficială a Adunării Parlamentare. 

Vlad Filat

Cel mai cunoscut politician care a petrecut mai mulți ani în acest penitenciar este ex-deputatul și fostul prim-ministru Vlad Filat. În octombrie 2015, Filat a fost lipsit de imunitate și reținut sub acuzația de trafic de influență și luare de mită în baza unui denunț al lui Ilan Șor, principalul protagonist în dosarul celebrei fraude bancare de 1 miliard de dolari, din 2014, din sistemul bancar al Republicii Moldova.

În iunie 2016, Vlad Filat este condamnat la nouă ani de închisoare. În tot acest timp însă, fostul deputat nu și-a recunoscut vina, susținând că ar fi victima răfuielii lui Vlad Plahotniuc, care controla politic, prin PDM, justiția și organele Procuraturii. 

La 3 decembrie 2019, Filat este eliberat condiționat din detenție înainte de termen, după ce a stat în închisoare patru ani și două luni. 

Decizia a fost luată după ce, în august 2019, instanța îi reduce pedeapsa cu un an și zece luni din cauza „condițiilor inumane și degradante de detenție” la penitenciarul nr. 13. Iar avocații au mizat mult pe articolul nr. 91 din Codul Penal al Republicii Moldova: „Liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen” – o procedură ce poate fi aplicată deținuților numai după executarea a două treimi din pedeapsă. 

Deputații „călători”

În penitenciarul din inima Capitalei au stat și câțiva foști deputați care, în decembrie 2015, au părăsit subit Partidul Comuniștilor, anunțând că vor crea o  platformă social-democrată menită să soluționeze criza politică din țară. La scurt timp însă, aceștia au aderat Partidului Democrat. 

Pe numele lor, la începutul lunii februarie anul curent, a fost pornit un dosar privind îmbogățirea ilicită. Potrivit Procuraturii Anticorupție, rezultatele preliminare ale investigațiilor arată că aceștia au cheltuit mai mult decât au câștigat. În unele cazuri diferența ajunge la 350.000 de lei, iar în altele la circa 4,6 milioane de lei. Se presupune, că acești deputați ar fi primit câte 200.000-500.000 de euro pentru a părăsi PCRM. 

În acest caz, nu toți deputații vizați au avut aceeași soartă. Unii dintre ei au fost plasați în arest la domiciliu, alții au ajuns în penitenciarul nr. 13. Printre cei deținuți au fost Artur Reșetnicov, Sergiu Sârbu, Anatolie Zagorodîi şi Vladimir Vitiuc. 

Primul care a ieșit din penitenciar a fost Vladimir Vitiuc, care peste o lună a fost transferat în arest la domiciliu, pentru că ar fi afectat de hemoragie după ce a fost operat în timp ce se afla în arest preventiv. La scurt timp, a fost transferat în arest la domiciliu și Artur Reșetnicov, după ce a apărut în fața instanței cu o vânătaie sub ochi, afirmând că s-a lovit la cap și că are nevoie de îngrijire medicală. Iar la începutul lunii iunie și ceilalți foști deputați au fost plasați în arest la domiciliu. Peste câteva săptămâni, la 23 iunie, ei au fost eliberați provizoriu, sub control judiciar. Toți deputații implicați în acest caz pledează nevinovați.

Marina Tauber

Deputata și vice-președinta Partidului ȘOR, Marina Tauber, este proaspăt venită la penitenciarul nr. 13. Numele acesteia apare în repetate rânduri în dosarul privind furtul miliardului. Totuși, aceasta a fost privată de libertate fiind acuzată de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului pentru semestrul I al anului 2022, în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate și utilizate. Totodată, învinuirile vizează și acceptarea finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.

Deputata a calificat măsura drept șantaj și a reiterat că este vorba despre un dosar politic.

Marina Tauber a fost reținută pe 21 iulie 2022, după ce parlamentarii au lipsit-o de imunitate parlamentară. Peste două zile, deputata a fost plasată în arest preventiv în izolator. 

Condițiile din penitenciarul nr. 13

La 21 mai 2021, angajații Oficiului Avocatului Poporului din cadrul Direcției prevenirea torturii au efectuat o vizită preventivă la penitenciarul nr. 13 din Chișinău. 

La acea dată, deși capacitatea închisorii era de doar 570 de persoane, acolo își ispășeau pedeapsa 860 de deținuți, dintre care 19 erau minori  și 46 – femei.

Ombudsman-ul a remarcat în raportul său:

  • celule înguste și supraaglomerate; 
  • lipsa ventilației; 
  • igrasie pe tavane și în wc-uri; 
  • lipsa și insuficiența luminii naturale; 
  • blocurile sanitare în condiții necorespunzătoare și cu miros pătrunzător; 
  • prezența firelor electrice neizolate; 
  • prezența insectelor parazitare, etc. 
  • unele celule erau renovate (în mare parte din contul deținuților) și altele – erau în proces de reparație (6 celule – din contul bugetului public).

Concluzia generală – „condițiile materiale de detenție continuă a fi improprii”.

Totodată, reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului au menționat că una dintre probleme este „păstrarea persoanelor în arest preventiv pe perioade îndelungate, începând de la 3 luni la 7 ani”. În acest sens, specialiștii recomandă organelor procuraturii și instanțelor de judecată să aplice cât mai des măsurile alternative detenției preventive. „Detenția în izolatoarele de urmărire penală, în special în penitenciarul nr. 13 nu reprezintă singura soluție demnă atât pentru persoană, cât și pentru bugetul public. Urmează de înțeles că insuficiența critică de spațiu pentru detenție este de natură să constrângă instituțiile penitenciare să găzduiască deținuții în condiții materiale necorespunzătoare”, găsim în raport.   

Cu toate acestea, în penitenciarul nr. 13 s-au găsit și momente mai bune, de exemplu, când a fost renovat blocul unde se gătește mâncarea pentru deținuți. 

Republica Moldova se numără printre țările europene cu închisori suprapopulate. Are aproape 200 de deținuți la o sută de mii de locuitori, în comparație cu media europeană de 115. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.