Ești absolvent de liceu sau părintele unui viitor student pe care vrei să-l ajuți să aleagă universitatea potrivită? Pare tot mai greu să găsești facultatea care să te învețe lucruri utile și căutate pe piața muncii? Deciziile par și mai greu de luat în condițiile în care mediul universitar a trecut printr-o serie de schimbări, pe care nu a stat nimeni să ți le descâlcească? Atunci acest articol este pentru tine. Îți explicăm care sunt noile specialități și programele de studii pe care ți le oferă universitățile din Republica Moldova, dar și la ce ar trebui să atragi o atenție deosebită.
Inovație sau stabilitate?
Dan tocmai și-a aflat notele de la bacalaureat. Știe că vrea să-și continue studiile la Chișinău, însă nu și ce facultate să aleagă. I-ar plăcea să studieze producția multimedia sau designul jocurilor, însă întrebarea care-l tot sâcâie este: Cât de sigure sunt profesiile industriilor creative în era inteligenței artificiale?
„AI-ul (Inteligența Artificială, n.red.) schimbă modul în care se produc imagini, texte, jocuri, materiale video sau campanii digitale. Nu știu dacă competențele care astăzi par cool și căutate pe piața muncii, vor fi la fel de valoroase peste câțiva ani”, recunoaște Dan.
De aceea, se gândește că o opțiune ar fi să meargă la stomatologie. „Pare o meserie mai stabilă, mai clară și poate mai puțin dependentă de schimbările tehnologice. Așa că trebuie să mă gândesc bine înainte să depun actele”, spune el.
Noile oferte ale universităților
Preocupate de schimbările actuale și cerința de pe piața muncii sunt și cele 11 universități din Republica Moldova. Acestea creează programe noi de studii, pentru a fi competitive și atractive pentru studenți. De aceea, în ultimii ani, oferta universităților s-a completat cu specialități noi: de la producție multimedia și animație, până la știința datelor, agricultură inteligentă sau bioinformatică.
Înainte ca o specialitate să ajungă în oferta de admitere a unei universități, aceasta trebuie să se regăsească în Nomenclatorul domeniilor de studii și al specialităților în învățământul superior, aprobat de Guvern. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), nomenclatorul este completat anual cu noi specialități, care vin să suplinească golurile cu specialiști căutați de economia națională și internațională.
Astfel, în 2020, în document apare: Arhitectura peisajeră și amenajarea spațiilor verzi. Noua specialitate, susțin reprezentanții MEC, a pornit de la nevoia tot mai mare de specialiști în amenajarea și gestionarea spațiilor verzi publice și rezidențiale. Programul este organizat la Universitatea de Stat din Moldova, cât și la Universitatea Tehnică a Moldovei. Între timp, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și-a lărgit programul de Medicină preventivă. Acesta a fost redenumit în Sănătate publică, în vederea formării specialiștilor pentru Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
În 2022, nomenclatorul a fost completat cu trei programe noi, așa-zisele „profesii ale viitorului” din domeniul artistic: Producție multimedia, Designul jocurilor și Animație. Aceste specialități pot fi regăsite la mai multe universități de la noi: Universitatea de Stat a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, cât și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
„E nevoie de mai puțină birocrație”
Constantin Șarcov are o agenție creativă cu birouri la Chișinău și Amsterdam. El spune că noile specialități sunt un răspuns firesc la nevoile industriei creative, „dar nu mai vorbim despre profesiile viitorului, cum ne place să le numim, ci de niște profesii ale prezentului, este ceea cu ce lucrăm acum și avem nevoie de specialiști”, susține antreprenorul.
De asemenea, acesta spune că deși interesul tinerilor este tot mai mare pentru aceste domenii, universitățile ar trebui să facă o selecție mai riguroasă a studenților, ca programele să nu producă mult prea mulți absolvenți decât pot absorbi, anual, companiile din domeniu.
„Eu aș pune accent pe calitate, nu pe cantitate… Piața nu are nevoie de sute de specialiști pe an. De aceea, oferta ar trebui concentrată pe calitate, pe profesori conectați la domeniu”, spune Șarcov.
Universitatea Tehnică a Moldovei este una dintre instituțiile care a inclus cele mai multe programe noi în oferta de admitere, motiv pentru care am discutat cu Radu Melnic. El este secretar general al comisiei de admitere UTM, lector universitar și director al Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră al Universității Tehnice.
Radu Melnic spune că unele specialități, precum designul jocurilor a atras foarte mulți candidați, iar „absolvenții primei promoții au fost deja angajați în câmpul muncii”. Totodată, a crescut și atractivitatea programelor inginerești, pentru că „e un domeniu bine plătit, dar și care nu poate fi înlocuit în totalitate de Inteligența Artificială”, susține lectorul.
De asemenea, spune Radu Melnic, universitățile colaborează tot mai mult cu companiile de profil, pentru a repartiza studenții în organizații unde pot vedea cum se lucrează în domeniu.
„Un accent mare punem pe partea practică. Dacă înainte, aceasta putea fi de trei-patru săptămâni, păi acum poate ajunge și până la opt săptămâni din semestru”, spune el.
Completarea Nomenclatorului
Începând cu anul 2024, admiterea la universități se face în baza unui nou Nomenclator al domeniilor de studii și al specialităților în învățământul superior. Potrivit MEC, prin noul document au fost modernizate 11 specialități:
- Inteligența artificială;
- Metrologie și instrumentație virtuală;
- Studii culturale și manifestări artistice;
- Biblioteconomie și știința informării;
- Tehnologii și software în rețele de comunicații;
- Autovehicule rutiere;
- Vehicule pentru transport feroviar;
- Tehnologia materialelor și articolelor de construcție;
- Urbanism și amenajarea teritoriului;
- Tehnologii în radiologie și imagistică;
- Securitatea frontierei, migrație și azil;
- Ecologie și protecția mediului.
Totodată, în Nomenclator au fost incluse 30 de specialități noi de licență, în domenii precum educație, artă, științe politice, științe umaniste, științe economice, matematică și statistică, tehnologii ale informației și comunicațiilor, inginerie, agricultură, medicină, sport și științe ale securității. Însă, nu toate specialitățile incluse în document au fost deja lansate în universități.
„Pentru că includerea unei specialități în Nomenclator este doar primul pas. Ulterior, universitatea trebuie să pregătească planul de învățământ, să demonstreze că are profesori, spații și condiții pentru activități practice, apoi să solicite autorizarea”, explică Radu Melnic.
Noi forme de studii
Pentru a atrage și mai mulți studenți, pe lângă studiile clasice cu frecvență, unele universități mai organizează și programe cu frecvență redusă, la distanță sau în format dual. Învățământul la distanță a fost reglementat în anul 2025. Acesta este gândit ca o formă flexibilă de instruire, în care studentul să poată alege mai ușor locul și timpul de învățare.
Totuși, nu toate specialitățile pot fi organizate la distanță sau cu frecvență redusă. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), excepție fac domeniile care necesită prezența fizică, cum ar fi: artele, arhitectura, medicina veterinară, sănătatea, motricitatea specială și recuperarea sau serviciile securității.
Din 2024, învățământul dual este aplicat și în universități, nu doar în colegii, școli profesionale și centre de excelență cum era până nu demult. Noul model de învățământ permite studenților să combine studiile universitare cu activitatea într-o companie sau organizație.
„Pentru candidați, aceste forme de studii pot conta aproape la fel de mult ca alegerea specialității. Sigur, un program cu frecvență oferă mai mult contact cu profesorii și cu viața universitară, dar studiile cu frecvență redusă sau cele la distanță sunt mai potrivite pentru cei care lucrează, nu sunt în țară sau au mai multe responsabilități. Și învățământul dual este o opțiune bună pentru studenții care vor să acumuleze experiență practică și să câștige bani încă în timpul facultății”, ne explică Tatiana Pașa, consultantă în Direcția Învățământ Superior din cadrul MEC.
Ofertele de admitere din acest an
Pentru admiterea la studii superioare în acest an, statul va finanța 5.380 de locuri bugetare la licență și 2.771 de locuri bugetare la master. Cele mai multe locuri finanțate prin Ministerul Educației și Cercetării sunt orientate spre domenii considerate prioritare pentru sistemul public și economie:
- științe ale educației – 1.160 de locuri la licență și 700 la master;
- tehnologii ale informației și comunicațiilor – 700 la licență și 170 la master;
- inginerie și activități inginerești – 557 la licență și 270 la master;
- științe economice – 330 la licență și 265 la master;
- drept – 120 la licență și 307 la master;
- sănătate – 500 la licență, iar 504 locuri sunt prevăzute separat pentru rezidențiat și secundariat clinic
În acest an, admiterea la universități va începe pe 27 iulie 2026 și se va desfășura în format online, prin platforma eadmitere.gov.md. Candidații se pot înscrie la trei universități și pot selecta până la trei programe de studii la fiecare instituție, în ordinea priorităților. După afișarea rezultatelor, candidatul trebuie să confirme locul ales și să depună actele în original. Din acest an, acestea vor putea fi depuse inclusiv printr-o persoană împuternicită electronic prin sistemul SIA MPower.
Editare: Tatiana Beghiu
