Stuful: izolația de ieri pentru casele de mâine 
Când vorbești despre eficiență energetică, te gândești aproape automat la tehnologii de ultimă generație: panouri solare, pompe de căldură sau sisteme inteligente de gestionare a consumului.

Mai puțin cunoscut este faptul că unele dintre cele mai eficiente soluții de termoizolare nu sunt deloc noi. Un exemplu în acest sens este stuful. Pentru a descoperi această metodă, am stat de vorbă cu Andrei Putregai, antreprenor și specialist în lucrări cu panouri de stuf, cu sediul în raionul Cantemir.
Termoizolarea cu stuf: iarna cald, vara răcoros
Deși stuful a fost folosit dintotdeauna în această regiune pentru izolarea locuințelor, Andrei Putregai a învățat tehnica modernă de prelucrare și montare a panourilor de la tatăl său, care a preluat-o din Germania în urmă cu mai mulți ani.

Antreprenorul utilizează stuful atât pentru realizarea acoperișurilor, cât și pentru termoizolarea pereților locuințelor. Termoizolarea cu stuf asigură confort termic atât iarna, când panourile fac față temperaturilor scăzute, cât și vara, menținând locuința răcoroasă, dar nu prea rece.

La acoperișuri se folosesc straturi de stuf cu grosimea de 30-40 cm, iar pentru termoizolația cu panouri de stuf este necesară o grosime de minimum 10 cm.
De asemenea, la montaj se folosesc adesea elemente din materiale care nu ruginesc.

Specialistul afirmă că unul dintre cele mai importante avantaje ale termoizolației cu stuf este faptul că materialul este complet natural, contribuie la reglarea umidității din interiorul locuinței și panourile utilizate sunt fabricate și instalate fără aditivi sau alte substanțe care ar putea afecta sănătatea. În plus, oferă și o bună izolare fonică.
Potrivit Catalogului caracteristicilor termotehnice ale materialelor de construcții, plăcile din stufiș au o conductivitate termică de proiectare de 0,06–0,07 W/(m·K), ceea ce le plasează în categoria materialelor cu proprietăți termoizolante bune. Chiar și în condiții de exploatare, conductivitatea termică rămâne redusă, între 0,07 și 0,09 W/(m·K).
Specialistul ne mai explică că atât termoizolația pereților, cât și acoperișurile acoperite cu stuf sunt destul de rezistente în timp.
Totuși, acesta precizează că pentru a-și păstra proprietățile, acoperișul necesită lucrări de întreținere la fiecare 10-15 ani, precum compactarea și curățarea stratului de stuf.
Drumul stufului: De la luncă la locuință
Stuful utilizat pentru instalații este recoltat din apropierea zonei de producție, pentru a reduce costurile de transport, explică Andrei Putregai.

„Anul trecut, de exemplu, cel mai departe am mers la 30 km, în lunca Prutului, unde am cerut permisiunea instituțiilor din zonă. În rest, încercăm să recoltăm cât mai aproape, de pe lacuri sau iazuri din satele vecine”, adaugă specialistul.

Stuful se recoltează în sezonul rece, din decembrie până în martie, atunci când își pierde frunzele și este suficient de uscat la interior.
Colectarea și prelucrarea stufului este una dintre cele mai migăloase etape ale procesului de lucru. În general, expertul spune că din cantitatea totală recoltată, aproximativ 30-40% se risipește, în special la confecționarea panourilor pentru termoizolație.
Cât costă termoizolarea și acoperișurile din stuf
Pentru acoperișurile din stuf, prețurile variază între 70 și 100 de euro/m². „E un proces mai lung, nu este un acoperiș simplu pe care îl faci în câteva zile. Instalarea completă a unui acoperiș de stuf poate să dureze chiar și o lună întreagă”, adaugă specialistul. Peste hotare, aceste lucrări pot ajunge chiar și la 200 de euro pe m².

La termoizolări, costurile depind de cantitatea de panouri achiziționate. Un panou are 2 m², iar prețul acestuia începe de la 250 de lei și variază în funcție de grosime. Antreprenorul susține că aceste costuri sunt peste media pieței, motiv pentru care clienții sunt mai reticenți, însă consideră că beneficiile justifică prețul.

„Am avut un client care a termoizolat apartamentul cu panouri de stuf cu grosimea de 10 cm și a avut scăderi pe factură cu 40%”, explică acesta.

Totuși, observă că în ultimii ani crește interesul oamenilor pentru renovarea caselor cu materiale naturale, însă admite că nu toate soluțiile sunt accesibile.

„Pentru o casă de 100 m², vom avea nevoie de 50 de panouri. Dacă facem în două straturi - 100 de panouri”, adaugă el. Costurile ar depăși, astfel, 20.000 de lei.

Pe lângă utilizările propriu-zise în construcții, stuful mai poate fi folosit și pentru elemente decorative, o practică tot mai solicitată de agenții economici, mai ales în zonele de agrement.
Incendii, putrezire și rozătoare
Una dintre cele mai frecvente îngrijorări legate de utilizarea panourilor de stuf ține de riscul de incendii, în special în cazul acoperișurilor. Expertul afirmă că montarea corectă reduce considerabil acest risc.
Acesta mai susține că stuful se fixează și se presează bine, respectiv stratul dens nu lasă aer și nu se aprinde ușor. „Dacă totuși ia foc, el mocnește încet, iar pompierii au timp să intervină.” Mai mult, există și soluții anti-incendiu care pot fi aplicate la etapa de instalare și apoi în etapa de mentenanță pentru a reduce chiar și cele mai mici riscuri.

O altă îngrijorare vizează putrezirea. Specialistul spune că, într-adevăr, acoperișurile cu stuf au proprietatea de a-și pierde treptat din strat. Acest proces poate fi accelerat și de contactul îndelungat cu apa, în lipsa unei scurgeri potrivite, aspect pe care îl gestionează cu atenție în lucrările sale. Unii oameni ar fi mai reticenți să recurgă la această metodă de acoperire și termoizolare inclusiv din cauza rozătoarelor. Antreprenorul precizează că panourile fixate bine în partea de jos exclud această problemă, iar în situațiile cu risc crescut se pot instala plase speciale.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului Italiei, în cadrul programului „Accelerarea unei tranziții energetice echitabile în Republica Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova). Conținutul aparține autorilor și nu reflectă în mod neaparăt viziunea PNUD Moldova și a donatorilor.
Text de: Laura Ghenea
Editat de: Diana Preașcă