Dronele în agricultură păreau un lucru de domeniul fantasticului în trecut. Astăzi, agricultorii pot renunța la tractoare și, cu ajutorul telefonului și dronelor, pot să-și ușureze munca, să-și salveze cultura și să economisească bani, dar și să scape de problema lipsei brațelor de muncă.
Drone în loc de tractoare
Boris Podlesnîi de la Stațiunea Didactică experimentală Chetrosu are în gestiune peste două mii de hectare de teren, pe care crește cereale. A auzit de la colegii agricultori că poate folosi dronele în loc de tractoare pentru distribuția diferitor substanțe. Așa că a încercat această metodă pe 100 de hectare de rapiță în vara 2022.
Pentru agricultor, era clar că planta deja crescuse prea mare pentru a băga tractorul în câmp. Era nevoie să o stropească cu insecticide și fungicide (substanțe chimice care luptă cu bolile parazitare ale plantelor cauzate de ciuperci microscopice precum mucegaiul și altele). „Pur și simplu o distrugeam”, explică agricultorul. Dar dacă nu o stropea, risca să rămână fără 70-80% din roadă, pentru că dăunătorii se înmulțeau repede și afectau rapița.
Pentru prima dată a decis să apeleze la serviciile unei companii care prestează asemenea servicii. A încheiat un contract cu firma, care a făcut măsurările și a creat planul lucrărilor. „Ei au început ziua și au terminat noaptea”, povestește agricultorul. „Băieții au lucrat atent. Principiul de lucru era clar. Au făcut un plan geometric, au acoperit toată zona. Au luat dintr-un capăt și au stropit fiecare mărunțiș. Au mers și peste cele mai slabe plante. Au acoperit tot. Nu era nici vânt, era un moment bun de lucrat”, își amintește Boris.
Agricultorul s-a convins că dronele, în comparație cu stropitoarele clasice, economisesc o cantitate importantă de apă. Cu stropitoarele folosea în jur de 200-300 de litri per hectar, în schimb cu dronele a utilizat între 10 și 20 de litri per hectar, în funcție de volumul lor.
„Ne dăm seama că dacă transportam apa la o distanță de 10 km, cheltuiam motorina”, explică agricultorul care a economisit 150 de litri de motorină. Anul acesta a fost o decizie bună, pentru că și prețul la motorină a crescut considerabil (18 lei – 5 octombrie 2021; 25.52 lei în 6 octombrie 2022).
„Cu tractoarele era să cheltuim mai mult”
„Prelucrarea unui hectar cu drona costă 216 lei. Cu tractoarele era să cheltuim mult mai mult.” Dacă ar face un calcul aproximativ, în total, a economisit aproape 15% din costurile pentru aceleași lucrări cu tractorul.
Agricultorul zice că nu poate folosi erbicide cu ajutorul dronelor, din cauza unei experiențe proaste din trecut. „În preajmă sunt diferiți agenți economici și am putea distruge plantațiile lor”, explică Podlesnîi. Într-un an a stropit terenurile cu erbicide cu ajutorul avioanelor. Dar substanța a ajuns pe un teren alăturat cu viță-de-vie, care a fost afectată grav de substanțe. Cazul a ajuns în instanța de judecată și, povestește agricultorul, a fost nevoit să plătească trei milioane de lei pentru daunele provocate. Tot atunci a descoperit că stropirea cu avioanele trebuia autorizată de mai multe instituții de stat.
Bărbatul remarcă și faptul că nu mai este nevoie să ai trei oameni care să vină la stropit: unul care conduce stropitoarea, unul care transportă apa și al treilea care e responsabil de substanțele chimice. E suficient un om care să poată opera drona.
Printre dezavantaje, Boris Podlesnîi enumeră prețul. Iar dacă vrei să închiriezi o dronă, uneori s-ar putea să fie nevoie să aștepți, întrucât compania ar putea avea și alte lucrări. „Plouă, nu plouă, e vânt sau nu, e înflorit, trebuie să dai cât mai curând cu substanțe. Pentru că sunt dăunători care trec din fază în fază și trebuie să acționezi cât mai rapid ca să nu distrugă planta, florile, dezvoltarea frunzelor”, explică Podlesnîi.
Poate lucra și noaptea
Fermierul Maxim Vrabie din Criuleni face agricultură de cinci ani. Acesta gestionează un teren de circa 1.500 de ha pe care crește grâu, orz, porumb, dar și rapiță, floarea-soarelui. A folosit pentru prima dată dronele în 2020. Pentru el, dronele au fost foarte utile pentru pulverizarea erbicidului și insecticidului pe câmpurile de rapiță. Agricultorul de la Criuleni utilizează aceeași cantitate de insecticid, fie cu tractorul, fie cu drona. Diferența este în concentrația de substanță care ajunge pe plantă – cu dronele asta este mai puternică, pentru că se folosește mai puțină apă.
„Datorită dronei putem lucra în perioada imediată de după ploi, atunci când câmpul este în glod și nu permite intervenția altei tehnici. Așa economisim din timp, or cu stropitoarea trebuie să așteptăm până se usucă glodul. Mai mult, drona poate lucra și noaptea”, spune agricultorul. Cât despre investițiile în drone, agricultorul spune că pentru un agricultor mai mic ar putea fi un efort prea mare. „Pentru fermierii mari, ar fi o idee achiziționarea dronelor”, explică Maxim Vrabie.
Mai puține pesticide?
Simion Vornic din Basarabeasca face agricultură de 32 de ani. Produce grâu, orz, sorg, mazăre, floarea-soarelui și struguri.
Deja de trei ani zboară dronele pe câmpurile pe care le gestionează în Bașcalia, Basarabeasca și în Găgăuzia. Pe lângă economiile la motorină, agricultorul a remarcat că a folosit mai puține pesticide decât cu tractorul. „Putem economisi 30% de pesticide, care devin din ce în ce mai scumpe”, explică agricultorul. „Există mașini moderne care lucrează și mai repede. Avantajul față de tractoare aici este că poți lucra pe orice vreme.”
Totul este setat automat
Vitalie Secară este administratorul primei companii din Moldova care a primit permis pentru zboruri în scop agricol. A început activitatea în 2020, însă ideea a venit mai devreme, când căuta soluții pentru nucul de acasă, care începuse să fie afectat de dăunători. Vitalie s-a întrebat cum poate stropi copacul de la înălțime și a început să caute răspunsuri pe internet.
Astăzi are în dotare 12 drone de capacități diferite. Vitalie explică faptul că dronele pot să stropească câmpurile după ploi, pe pante înclinate, pot lucra și noaptea. „Sunt programate să îndeplinească comanda. Înălțimea, lățimea și suprafața pe care trebuie să o stropească sunt setate automat”, explică Secară.
Potrivit lui Secară, unul dintre cele mai importante aspecte în activitatea dronelor este că acestea stropesc foarte mărunt. „Picăturile mici formează un fel de nor, iar asta permite ca pesticidele să pătrundă mai bine în plantă. Nu se formează picături mari pe frunze așa cum se întâmplă la stropirea tradițională”, spune administratorul companiei.
Prețul unei drone care stropește cu un volum de 30 de litri ajunge la 20 de mii de euro. O dronă mai mică – 5 litri – costă în jur de cinci mii de euro. Pentru unii agricultori, prețul acesta este destul de ridicat, ceea ce ar putea să-i împiedice să recurgă la această soluție. Totuși, ar putea să beneficieze de servicii de stropire cu dronele de la companii, așa cum este cea a lui Secară. Prețul pentru chiria lor variază de la 180 lei până la 500 de lei pentru prelucrarea unui hectar.
Autorizație pentru zboruri
Totuși, agricultorii care decid să-și cumpere o dronă pentru stropire, trebuie să știe că nu pot, pur și simplu, să o ridice în aer și să stropească atunci când au nevoie. De fapt, este necesară o autorizație de la Autoritatea Aeronautică Civilă. Pentru a obține, trebuie să ai și următoarele acte:
- avizul Ministerului Apărării Republicii Moldova
- avizul Serviciului de Informații și Securitate
- o poliță de asigurare de răspundere față de terțe persoane.
Potrivit inspectorului superior Anton Danici, în cadrul Direcției Operațiuni Zbor, Autoritatea Aeronautică Civilă, este nevoie de poliță de asigurare în situații de accidente. „Dacă cumva prin activitatea agricultorului și drona cauzează prejudicii terțelor persoane, de exemplu dacă se izbește de casa, automobilul cuiva, atunci polița de asigurare acoperă reparația”, explică specialistul. Este nevoie de avizul Ministerul Apărării, pentru că spațiul aerian național este în totalitate subordonat acestuia.
După ce a obținut autorizația, o copie ajunge la Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian MOLDATSA. Respectiv, pilotul care urmează să conducă drona în aceeași zi face legătura cu MOLDATSA și anunță despre zbor. „În ziua când se execută zborul, itinerarul acestui pilot la distanță este activat. Toți utilizatorii de spațiu aerian, din aviația generală, sunt notificați ca să nu se producă conflicte aeriene”, explică inspectorul.
De asemenea, există și niște reguli de zbor. Înălțimea maximă admisă pentru aeronavele mici de filmare aeriană (dronele care filmează) este de 120 de metri. Pentru aeronavele care pulverizează în agricultură, înălțimea maximă admisă este de până la 20 de metri.
„Dronele sunt viitorul”
Viorel Chivriga, expert economic în cadrul IDIS „Viitorul” spune că agricultura din Moldova încă folosește instrumentare vechi, iar asta prezintă riscuri mari.
În agricultură este importantă fiecare clipă. Ai pierdut timpul, ai pierdut roada și ai pierdut banii.
Potrivit lui Chivriga, tehnologiile noi, așa cum sunt dronele, ajută agricultorii să economisească și rezolvă mai multe probleme mari. Printre ele se numără reducerea costurilor de producere, dar și problema legată de lipsa brațelor de muncă în satele Moldovei.
În afară de posibilitatea prelucrării terenurilor, dronele sunt folosite și la monitorizarea stării plantelor. „Poți vedea consumul plantelor de substanțe nutritive. Se vede pe partea vegetală a plantei”, explică Chivriga. Acesta spune că nu e nevoie ca fiecare agricultor să-și cumpere drone. „Dacă în localitate va exista un antreprenor cu dronă pentru monitorizarea culturilor agricole și una pentru prelucrare, el ar putea oferi servicii nu doar pentru cei din localitate, dar și pentru vecini sau pentru raion.”
Totuși, nu se știe câți agricultori din Republica Moldova folosesc dronele în agricultură. Potrivit reprezentantului Autorității Aeronautice, au fost emise în jur de 30 de autorizații pentru zboruri în agricultură, pentru anul 2022. Totuși, asemenea lui Vitalie Secară, un om care are autorizație de zbor poate presta servicii mai multor agricultori. De exemplu, în 2021 Vitalie Secară a prestat servicii de stropire în agricultură la 62 de agricultori.
„Dronele sunt viitorul agriculturii și nu numai. Este o descoperire tehnologică în economia noastră”, spune Viorel Chivriga, de la IDIS „Viitorul”. Potrivit expertului, cei care folosesc dronele sunt tinerii, iar acesta ar fi un semn că apar noi generații de fermieri. „Moldova are nevoie de astfel de tineri profesioniști pentru a schimba agricultura.”
Reportaj de Georgeta Carasiucenco (Moldova.org), Irina Soltan (Agora.md), Iuliana Volcova (Bas TV).
