Cum proiectul IMPLIC a ajutat satele din Moldova să creeze servicii publice durabile 

„Este prima dată când în Logănești există o comunicare de o asemenea amploare cu localnicii. Cu ajutorul proiectului, satul s-a transformat în unul foarte curat, amenajat. Mulți spun că arată ca un sat european”, este concluzia primarului din Logănești, Hîncești. Valentin Danu vorbește la evenimentul național de încheiere a fazei I-a a proiectului MĂ IMPLIC, 2019 – 2023 la care au fost prezenți primari, reprezentanți ai Cancelariei de Stat și Parlamentului. 

De la stânga la dreapta: moderatoarea evenimentului Diana Răileanu, primarul satului Logănești Valentin Danu, primara satului Borogani Elena Savițki și primara Satul Nou Elena Sîrghi

Proiectul „MĂ IMPLIC” a sprijinit 30 de comunități/ grupuri de comunități din întreaga țară ca să îmbunătățească și să eficientizeze serviciile publice, pe un termen cât mai lung. Un principiu al proiectului a fost implicarea prin comunicare permanentă în două sensuri cu cetățenii.  

Peste 10.000 de persoane, inclusiv vulnerabile, au fost implicate direct în activitățile de planificare, implementare și monitorizare a dezvoltării serviciului comunal. 

Comunitățile partenere au beneficiat de granturi din partea proiectului de 42 de milioane de lei, în timp ce primăriile, locuitorii și diaspora împreună au contribuit cu peste 20 de milioane de lei. Proiectul MĂ IMPLIC este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și implementat de Skat Consulting Ltd.

Elena Sîrghi, primara Satul Nou

Mai mult decât atât, experții MĂ IMPLIC au ajutat primăriile partenere să obțină fonduri suplimentare din alte surse pentru dezvoltarea serviciilor publice în valoare de peste 73 de milioane de lei. 

Și Eugenia Sîrghi, primara din Satul Nou, Cimișlia, spune că proiectul a abordat serios problema apei potabile din localitate. Au fost făcute schimbări majore în sistem, pentru a presta servicii de calitate cetățenilor. „Am reușit să dezvoltăm capacitatea întreprinderii municipale”, a declarat primara. Cu alte cuvinte, întreprinderea are grijă ca oamenii să beneficieze de colectarea gunoiului, de apă, iluminat stradal și altele. 

În cadrul proiectului MĂ IMPLIC, Satul Nou a lucrat la proiectul de îmbunătățire a serviciului de aprovizionare cu apă potabilă. În imagine vezi instalat turnul nou de apă (pe dreapta). Foto: Primăria Satul Nou

Citește și: Comuna Copăceni își rezolvă problema deșeurilor cu ajutorul oamenilor  

„O atitudine europeană față de deșeuri”  

După ce au creat serviciul de salubrizare și au modernizat serviciul de management al deșeurilor solide, primăria Andrușul de Sus din raionul Cahul, la finalul colaborării cu „MĂ IMPLIC” a făcut un sondaj de opinie în rândul locuitorilor să vadă cât de mulțumiți sunt de serviciile comunale prestate.  

În urma sondajului au apărut idei care vor duce chiar la îmbunătățirea serviciilor de către întreprindere. 

Ina Codreanu, membră a echipei de inițiativă comunitară și administratoare a Asociației Obștești „Valea Dragă” în satul Andrușul de Sus, a povestit în cadrul evenimentului regional de încheiere a primei faze a proiectului „MĂ IMPLIC” despre experiența ei. 

Ina Codreanu, membra echipei de inițiativă

Potrivit tinerei, primăria împreună cu echipa de inițiativă comunitară au venit cu o idee îndrăzneață, menită să schimbe obiceiurile de-o viață ale oamenilor. „Noi am venit cu propunerea să facem colectarea separată”, explică Ina. Au învățat de la zero cum să organizeze o campanie de sensibilizare, cum să comunice în spațiul public, cum să facă o campanie de colectare de fonduri și chiar cum se scrie un proiect. În afară de asta, povestește Ina, au încercat să implice tinerii prin flashmoburi tematice, grădinița și gimnaziul din localitate prin organizarea concursului de desen „Cea mai curată mahala”.

„Am încercat să motivăm diaspora să participe. Am rugat oamenii să facă postări pe rețelele sociale în care să arate cum se face colectarea separată a deșeurilor, acolo unde trăiesc. Am vrut să demonstrăm că andrușenii de acasă pot să colecteze separat deșeurile, așa cum o fac și consătenii de peste hotare”, a explicat Ina Codreanu. 

Ina adaugă că în cadrul proiectului au organizat consultări publice prin mahale. „Chiar dacă nu erau fericiți de faptul că taxa pentru salubrizare urma să crească, ei au mulțumit că am fost la ei, le-am explicat, informat și i-am implicat în procesul de decizie.”  

Iar cel mai mare impact în activitatea echipei a fost „photo-voice-ul”. „Oamenii au fotografiat zonele problematice din sat și au raportat. De exemplu, s-a fotografiat intrarea la cimitir care era inaccesibilă pe parcursul întregului an, cu excepția Paștelui. Aici s-a sensibilizat asociația obștească din localitate care a făcut o campanie de colectare de fonduri, a implicat bărbații voluntari care au reabilitat gardul, au făcut o cărare din piatră, au amenajat zone speciale pentru deșeuri și au obținut accesul în cimitir”, explică activista localității, Ina. 

Iar efortul pe care l-au depus pe parcursul a patru ani îl văd în prima miercuri din fiecare lună atunci când gospodarii scot la poartă pubelele galbene, cu plastic. „Acestea sunt pline. Și când vezi această imagine, te gândești că iată am făcut un pas mic spre o atitudine europeană față de deșeuri”, concluzionează Codreanu. 

În satul Andrușul de Sus din raionul Cahul, plasticul colectat nu a ajuns la poligonul de deșeuri, ci a fost presat în baloate. Acest lucru contribuie la exploatarea mai eficientă a poligonului de deșeuri, dar și la protejarea mediului înconjurător. Foto: Victoria Matveev/ Facebook

„Satul Fundurii Vechi este mult mai curat” 

Astăzi, din cele 900 de gospodării ale satului Fundurii Vechi, Glodeni, aproape 700 au semnate contracte cu întreprinderea municipală pentru evacuarea deșeurilor solide. „Scopul nostru până la sfârșitul anului e să avem 90-95% din toate gospodăriile cu contracte”, a declarat primarul Anatolie Gnatiuc.  

Primarul satului Fundurii Vechi, Anatolie Gnatiuc

Acesta recunoaște că la începutul proiectului au vrut doar să procure tehnica și „să ne apucăm de treabă”. Adică să colecteze deșeurile, să le ducă la groapa de gunoi și atât. „Dar la un moment dat ne-am dat seama că nu este suficient să ai tehnică. Este mult mai important ca cetățenii să conștientizeze ce au de făcut, cu ce se mănâncă acest serviciu”, a declarat alesul local. 

Începutul proiectului a coincis cu perioada în care se lucra intens la strategia de dezvoltare a localității. Asta i-a motivat să-și facă planuri mărețe. „Această experiență în cadrul proiectului ne-a ajutat să găsim acele soluții participative împreună cu toți locuitorii. Noi am făcut adunări, focus-grupuri ca ei să se expună, să așezăm pe foaie acele probleme pe care le-am indicat în strategia localității și pe care urma să le rezolvăm în următorii 5-6 ani”, a povestit primarul la evenimentul regional al proiectului MĂ IMPLIC. 

Foto: Primăria Fundurii Vechi/ Facebook

Primarul recunoaște că mai au mult de lucru. „Am procurat tehnică, tomberoane, saci, a fost amenajat spațiul de depozitare a deșeurilor și depozitul pentru deșeurile reciclabile. Localitatea a venit cu o contribuție de 40% la tot ce a însemnat crearea serviciului de gestionare a deșeurilor solide. Am făcut un sondaj de opinie unde majoritatea cetățenilor s-a arătat mulțumită. Au mai venit idei și mai avem de lucrat”, spune primarul. „Dar satul Fundurii Vechi este mult mai curat.” 

La ce etapă este reforma administrației publice locale 

De asemenea, proiectul pune umărul și în complicatul proces de reformare a administrației publice locale. Prezent la eveniment, Artur Mija, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, a informat primarii la ce etapă este reforma și că la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, urmează să fie votată în Guvern metodologia pentru acest proces, la care astăzi funcționarii lucrează împreună cu experții proiectului MĂ IMPLIC. 

Acesta a declarat că din 2019 proiectul MĂ IMPLIC a contribuit semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de viață a comunităților rurale din Republica Moldova, în mod special, în administrațiile publice locale.

„Prin fortificarea capacităților instituționale ale acestora de a presta servicii mai calitative, de a genera venituri proprii și de a dezvolta autonomia locală. Toate aceste activități au dat deja rezultate. Mai mult, acestea se aliniază perfect la obiectivele strategice în domeniul guvernării locale. Proiectul MĂ IMPLIC este un partener de încredere pentru Cancelaria de Stat, demonstrând angajamentul său ferm în asigurarea unui cadru eficient de politici în domeniul guvernării locale, descentralizării și promovării reformei Administrației Publice Locale. Echipa proiectului a avut o contribuție importantă în procesul de conceptualizare, elaborare și consultare a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023-2030”, a declarat Mija. 

Tatiana Badan, președinta Congresului Localităților Locale din Moldova, dar și primara satului Selemet, Cimișlia, a ținut să aducă în atenția celor prezenți faptul că primarii își fac griji că reforma administrației publice locale, abia începută, ar risca să nu continue după alegeri. 

Tatiana Badan, președinta Congresului Localităților Locale din Moldova

„Vrem să facem un lobby mai puternic către autoritățile centrale. Noi acum avem nevoie de creșterea nu numai a capacităților, dar și a motivației funcționarilor. Noi pierdem deja oamenii. Toată lumea este supărată și este în așteptarea salariilor. Nu mai putem sta așa mult timp. Și în localitatea mea am cei mai buni specialiști, dar m-au anunțat că ei își caută alt loc de muncă, pentru că salariile sunt foarte mici, iar cerințele sunt foarte mari”, a declarat Badan.  

Citește și: 4 întrebări mari și grele despre reforma administrației publice locale 

„Am făcut un serviciu ca la carte” 

Pe tot parcursul proiectului, implicarea cetățenilor a fost esențială. Elena Savițki, primară în Borogani, Leova, spune că implicarea oamenilor a fost impresionantă. „Am reușit să creăm un serviciu de calitate de evacuare a deșeurilor solide, pentru că am consultat necesitățile, ideile și viziunile oamenilor. Am făcut un serviciu ca la carte”, spune primara.  

Managera spune că astăzi fiecare gospodărie primește gratuit două pubele în care adună selectiv deșeurile menajere și reciclabile. „Avem și un grafic adaptat perioadei reci și calde. Asta a venit de la cetățeni”, adaugă Savițki. 

Foto: Primăria Borogani/ Facebook

78% din cetățenii din comunitățile partenere sunt mulțumiți de soluția / răspunsul primit, conform sondajelor realizate de proiect. 

Continuarea proiectului „MĂ IMPLIC” 

Guido Beltrani, director al Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, a declarat că „majoritatea suportului în faza următoare a proiectului va fi oferit acelor municipalități care vor manifesta dorința de amalgamare voluntară”. 

Guido Beltrani, director al Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova

De asemenea, faza a doua a proiectului se va concentra și pe alte servicii. „Inclusiv subiecte care țin de digitalizarea serviciilor publice la nivel local. Vom face tot ce ține de economia locală”, a declarat Beltrani. 

Peste 83 de mii de persoane din peste 27 de mii de gospodării din comunitățile partenere beneficiază de acces și calitate îmbunătățită a serviciilor rezultate în urma investițiilor în proiect. 


Acest articol a fost realizat cu sprijinul Proiectului de Implicare Civică în Gurvernarea Locală „Mă Implic”, implementat de SKAT Consulting din fondurile Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.