Dacă mai întârziem să facem reforma administrației publice, vom avea sate fără oameni, dar cu primari – spune primarul satului Feștelița din Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu. „Avem primari care au fost votați de 80 de oameni, avem grădinițe cu zece angajați și șapte copii. Reforma nu e legată doar de primării”, explică alesul.

Satul Feștelița se află la o distanță de 10 km față de centrul raional Ștefan Vodă. Are aproape trei mii de oameni și este înconjurat de câteva localități cu mai puțin de o mie de locuitori: Marianca de Jos, Lazo, Alava, Semionovca, Brezoaia.

„La numărul oamenilor pe care-l avem noi în Republica Moldova, la produsul intern brut, la banii care se colectează, este imposibil de întreținut o armată formată din atâtea administrații. 898 de primării este exagerat de mult”, spune primarul satului Feștelița. Din acest număr, aproape fiecare a treia primărie din localitate are mai puțin de 1.500 de oameni, pragul minim stabilit de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale (o primărie). Potrivit primarului, dacă ar fi aplicată legea și lichidate 30% din primării, peste 500 de milioane de lei ar putea fi economisiți și investiți în alte domenii.

Una dintre îngrijorările primarilor în legătură cu administrația publică locală este cum va avea loc amalgamarea. Pe lângă asta, ca localitățile să înceapă să se dezvolte, potrivit primarului comunei Gangura de la Ialoveni, Marcel Bobeica, primăriile ar trebui să aibă mai multă autonomie, inclusiv financiară, pentru că banii pe care-i au în bugetul local sunt împărțiți în mod rigid, precum spune legea.

„Dacă ne unim după principiul numărului de locuitori, eu nu văd sens. Dacă unim trei sărăcii, vom avea o sărăcie mai mare”, spune primarul. „Apoi, o să crească și distanța pe care oamenii o vor parcurge pentru a merge după pensie sau alte servicii, pe drumuri care-s de calitate foarte proastă”.

Despre autonomia financiară a autorităților publice locale vorbește și primarul satului Sireți, Strășeni, Leonid Boaghi. „Dacă vorbim de serviciile locativ-comunale, aici stăm foarte prost. Noi cu mare greu facem față la ceea ce ține de gazoducte, apeducte, canalizare, linii de electricitate, amenajarea teritoriului și spațiilor verzi”, spune primarul. Potrivit lui, este mare nevoie de reforma de descentralizare financiară. „Să delimităm cine și ce încasează, care sunt veniturile APL și unde putem direcționa. Atât timp cât nu vom face descentralizarea financiară, nu știu dacă are rost să vorbim de alte componente”, spune Leonid Boaghi.

„Pentru mine este important ca veniturile locale să crească și să nu depindă de transferurile cu destinație generală de la bugetul de stat. De fapt, de multe ori există contradicții cu funcționarii guvernului central. APL-ul este pus în situația unui cerșetor”, adaugă primarul de la Feștelița, Nicolae Tudoreanu, care are o experiență de 20 de ani în finanțele publice.

Multe din îngrijorările de mai sus s-au auzit la conferința despre reforma administrației publice pe 28-29 noiembrie, organizată de Guvernul Republicii Moldova unde echipa proiectului „Mă Implic”, proiect de implicare civică în guvernarea locală a fost prezentă la eveniment în calitate de co-organizator. Conferința a fost organizată cu suportul Uniunii Europene, Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Guvernul și-a propus să consulte opiniile primarilor, specialiștilor în administrație publică și altor actori importanți din acest domeniu. Iar până la finalul anului 2022 vrea să aibă o nouă strategie pentru anii 2023-2030. Presiunea a devenit mai mare anul acesta, când Republica Moldova a devenit țară candidată la Uniunea Europeană.

„În primul rând, administrația centrală trebuie să fie mai eficientă. Avem nevoie de un cadru legal și instituțional simplu, clar și transparent. Trebuie să eliminăm suprapunerile de competențe între instituții și să asigurăm o coordonare interinstituțională, sinergii mai bune între toate structurile centrale. Este un imperativ dictat nu doar de exigențele integrării europene, dar și de angajamentul nostru de a cheltui banul public eficient și strict în folosul oamenilor”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița.

La conferință, Diana Chiriac, consilieră în domeniul administrației publice, a vorbit despre viziunea pe care o are deocamdată guvernul asupra reformei. Principalele idei s-au referit la amalgamarea voluntară a localităților și conceptul de municipalizare propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Potrivit Dianei Chiriac, amalgamarea va fi voluntară. „Vom pune accent pe niște stimulente aparte pentru cei care vor să se unească. Noi nu vrem să repetăm greșelile predecesorilor noștri, când cetățeanul era obligat să circule jumătate de republică ca să ajungă la județ pentru a scoate un certificat sau alt act”, a declarat Chiriac. Potrivit acesteia, primarul din localitatea „dizolvată” va putea fi viceprimar în noua localitate. „Cu siguranță că avem deja o mulțime de cereri de la APL [de unire cu alte localități]. Amalgamarea poate începe oricând, chiar și astăzi. Înainte de a decide, ei trebuie să discute între ei despre cum să organizeze activitatea”, a explicat specialista.

Pentru organizarea raioanelor sunt propuse două scenarii de reorganizare teritorială:

precum și un concept de municipalizare, fiind promovat de Coaliția pentru Descentralizare formată în cadrului unui memorandum de colaborare între Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul) și Asociația Obștească Promo-LEX (Promo-LEX).

Potrivit lui Viorel Furdui, directorul executiv CALM, municipalizarea constă în eliminarea raioanelor și înlocuirea lor cu municipiile. „Vor avea statut de municipii orașe-centru de reședință. Acest lucru înseamnă că nu vom avea 32 de raioane, dar 32 de municipii. Ele vor fi de nivelul II dar vom păstra administrația publică locală de nivelul I, iar primăriile de sate vor avea o relație mult mai strânsă cu orașul”, explică Furdui. Exemplu ar putea fi modelul municipiului Bălți și Chișinău care funcționează fără consilii raionale.

Studiul privind scenariile de reformă administrativ-teritorială făcut în 2018 a luat în considerare trei criterii: geografic, financiar și demografic. În baza acestora au fost făcute trei scenarii pentru primăriile de nivelul I (toate primăriile în afară de raioane și municipii). Opțiunea pentru reorganizarea raioanelor este în strânsă legătură cu scenariul ales pentru APL-urile de nivelul I, însă studiul propune în toate trei scenarii cinci autorități de nivelul II.

În cazul scenariului moderat, cele mai multe localități (94) vor avea între cinci și zece mii de locuitori. În cazul scenariului intermediar, cele mai multe localități (63) vor avea între 10-20 de mii de locuitori. Iar în scenariul compact, cele mai multe localități (53) vor avea cel puțin 20 de mii de locuitori.

Totuși, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă acum puterea centrală, potrivit Svetlanei Mitrofan, secretarea Consiliului local Grozești și președinta rețelei secretarilor consiliilor locale a CALM, este să comunice cu toți cei care vor fi implicați în viitoarea reformă. „Să explice cetățenilor ce se întâmplă. Temerile lor sunt enorme. Oamenii nu înțeleg ce înseamnă concepte de strategii, obiective, indicatori. Pe ei îi interesează dacă vor avea în proxima vecinătate o administrație publică unde se pot adresa cu problemele lor, unde să găsească răspunsuri și soluții, înțelegere și servicii de calitate, costuri financiare reduse. Astăzi oamenii fac kilometri pentru a obține un document costisitor, în contextul în care Moldova e o țară îmbătrânită”, spune specialista.

Guvernul urmează să aloce 250 de milioane de lei 2023 pentru Fondul de amalgamare a voluntară a localităților. Deocamdată, Legea bugetului de stat pentru 2023 a fost votată doar în primă lectură.

În Estonia s-a discutat despre această reformă timp de 25 de ani. „Voi încă sunteți rapizi”, spune primarul municipalității Saue, Andres Laisk. „Și este un lucru obișnuit când asemenea lucruri sunt negociate de foarte mult timp în societate. Și niciodată nu o să existe un consens legat de asta”, ne asigură alesul.

Înainte de reformă, Estonia a avut 225 municipalități și, la fel cum sunt la noi raioanele, a avut autorități de nivelul II. „Dar guvernele se schimbau. Unele guverne nu aveau o părere bună despre reformă”, adaugă primarul. Într-un final, marea schimbare a început în 2015. „A fost pregătită de la zero și implementată în 2 ani. A trebuit să facem compromisuri. La început toată lumea spunea că «sunteți nebuni, nu puteți face asta în doi ani». Aș spune că nu ne-a ajutat faptul că noi am discutat despre asta 25 de ani. Tot ce era necesar s-a făcut în doi ani”, spune primarul.

De la 225 de municipalități s-a ajuns la 76 și a fost lăsat doar un singur nivel de autorități. Numărul locuitorilor în fiecare municipalitate a crescut de la două la opt mii, iar investițiile de la 7 la 15 mln de euro pe an. „Cred că într-o țară cu mai puțin de cinci milioane de oameni nu este nevoie de nouă niveluri de autoritate”, spune primarul.

Pentru negocierea comasărilor primarii au avut un termen de șase luni. După această perioadă, cei care se amalgamau în mod voluntar puteau să obțină investiții pe măsura numărului de locuitori. „Aceasta a fost o motivație bună”, spune Andres Laisk. Primarii care au decis să plece în mod voluntar din sistem au putut să primească o compensație de mărimea unui salariu în fiecare lună, timp de un an.

Laisk mai spune că obiectivele și sarcinile trebuie să fie foarte clare, iar reforma să fie făcută rapid. Mai subliniază că „într-o comasare trebuie să existe cel puțin o municipalitate finanțată puternic. Să aibă o capacitate de a-și asuma responsabilitatea pentru toate localitățile implicate. Pentru că, dacă veți comasa doar localități slabe, asta înseamnă că cetățenii vor merge în municipalitățile învecinate să obțină servicii.”

Estonia nu se oprește aici. Primarul municipalității Saue spune că mai au de lucru la reforma teritorială. „Nu toate frontierele sunt la locul lor”. Recomandă Moldovei să nu ignore partea financiară. „Trebuie să lucrați mult cu sistemul financiar. Probabil și cu economia tenebră și cu corupția. Pentru că, atât timp cât oamenii nu plătesc impozite, tu nu ai niciun fel de bani ca să faci politici”, concluzionează Andres Laisk.

Maria Nicorici este primară în orășelul Noua Suliță din regiunea Cernăuți, Ucraina din 2006. 2015 a fost anul în care oamenii au mai ales-o o dată și în care a început reforma administrativ-teritorială. În același an a avut loc și descentralizarea financiară, iar primara a văzut o oportunitate bună să dezvolte orașul și să amâne amalgamarea cu trei ani.

În 2017, reprezentanții Noii Sulițe au mers „cu propaganda”, așa cum spune primara, în localitățile alăturate și le-au propus „unirea”. În anul următor, Consiliul Noii Sulițe a luat decizia să accepte formarea unei comunități teritoriale și aderarea a șase localități din zonă. Noua schimbare le-a adus o serie de facilități pentru stimularea reformei. „Am primit o subvenție de infrastructură care ne-a dat posibilitatea ca în fiecare an să facem ceva. De exemplu un acoperiș la școală, iluminat public, reparația drumului, pentru fiecare comunitate”, explică primara Maria Nicorici. Ea spune că de când a fost făcută amalgamarea, 30% din bugetul local este acumulat din resursele locale.

În 2018 au fost organizate alegeri pentru noua „hromada” și consiliul local, unde tot Maria Nicorici a fost aleasă în calitate de primară. Primarii și consiliile din localitățile alipite au putut să-și termine mandatul până în 2020. Legea le permite ca ei să fie „staroste” în satele lor, fiind numiți de către Consiliu. „Un fel de cel mai mare în sat, dar care nu mai are atribuții de primar”, explică primara, făcând referire la noi atribuții, mai degrabă reprezentative și de mediere.

Din 2018 până în 2020 s-au mai alipit voluntar alte două localități. În 2020 au avut loc alegeri locale noi și s-au adăugat deja încă patru sate la Noua Suliță, obligate prin lege. Astăzi, comunitatea teritorială numără 14 localități și peste 30 de mii de locuitori. Angajații primăriilor din localitățile alipite au rămas să lucreze în aceeași clădire, doar că se subordonează unei noi entități.

Potrivit lui Victor Giosan, consilier de nivel înalt al Uniunii Europene pentru reforma administrației publice locale, entitățile mai puternice financiar vor putea să atragă fonduri europene, iar majoritatea nu o vor putea face. „Fondurile europene vor veni cu niște condiționalități de număr de beneficiari. Dacă aceste condiționalități nu se vor îndeplini, vom avea non-absorbție de fonduri europene. Atunci se vor lua niște măsuri ad-hoc, cum ar fi adăugarea unor funcții pentru absorbirea acelor bani. Iar asta se va întâmpla în mod spontan, poate haotic. Dar, este nevoie ca acest proces să fie, de fapt, coerent, bazat pe dialog ca să avem o dezvoltare mult mai unitară.”

Giosan mai spune că dacă nu se face reforma, s-ar putea să avem tot mai puțini oameni, mai puțini bani și mai puține investiții. „Procesul de depopulare a zonelor rurale mici va continua. Investițiile și serviciile vor deveni mai scumpe. Nu putem opri acest proces”, explică specialistul.

În 2023 cetățenii o să-și aleagă primarii, președinții de raion, consiliile locale și raionale. „Dacă nu începem reforma înaintea alegerilor generale locale, noi stagnăm încă patru ani. Trebuie să ne mișcăm cu pași rapizi, chiar dacă vor fi duri, chiar dacă nu vor acoperi toate așteptările”, spune Svetlana Mitrofan, secretara Consiliului local din Grozești, Nisporeni.