Cinci scaune de bar înconjoară două mese rotunde. Alături e o canapea de piele pe care e aranjat un țolișor. Pe peretele de alături e pictat cosmosul. Cerul proaspăt inundă încăperea. „Așa le place tinerilor”, explică directoarea Bibliotecii Publice Raionale „Vasile Alecsandri” din Telenești, Maria Furdui. Ea povestește că ei obișnuiesc „să se joace în telefoane” în acel colțișor. Verdele ce se vede prin geam pare să fie și el pictat.
În bibliotecă nu miroase a cărți vechi sau a stătut. Mai degrabă miroase a prospețime. Pe pereți sunt atârnate tablouri, diplome și alte lucrări de artă făcute de copii.
Maria Furdui pășește prin bibliotecă ca pe covoare. Rochia de vară, înflorată se înfoaie ușor când trece printre uși. Sunt patruzeci de ani de când lucrează în această instituție.
Cu aproape douăzeci de ani în urmă a fost numită directoare, iar peste câțiva ani a înțeles că este nevoie de proiecte ca să transforme biblioteca în spațiul pe care-l vedem astăzi. Așa că în 2004 a înființat Centrul Multifuncțional de Educație, Informație și Cultură.
„Pierd pe terenul concurenței”
Astăzi, biblioteca poate oferi peste zece servicii, cu tot cu închirierea cărților: fitness, karate, cursuri de alimentație sănătoasă și altele, inclusiv pentru adulți. Unul dintre proiectele implementate recent la bibliotecă este „Femeia în pantofi de lideră”. Este realizat cu sprijinul AO „Institutum Virtutes Civilis” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
„A fost ideea Ninei”, spune directoarea bibliotecii. Este una dintre cei 13 angajați la bibliotecă. Nina Sicnițchi are 28 de ani și șapte ani de când muncește ca bibliotecară. Locul ei de muncă e în Laboratorul de tehnologii, informare și comunicare. Adică, e locul unde cel mai des vin copiii – la computere. Cât bibliotecara este ocupată cu alte lucruri, copiii prezenți se uită la tutoriale de origami pe YouTube sau îl ascultă pe Gheboasă, trapperul controversat care a scandalizat societatea românească recent, dar care se pare că e popular și la Telenești.
„Nu este un proiect pe teren gol”, explică Maria Furdui. Cu alte cuvinte, exact înainte de pandemie, fără să știe că urmează, Centrul a contribuit la dezvoltarea competențelor digitale ale femeilor lidere din comunitate. Printre ele s-au numărat profesoare care și-au folosit cunoștințele în perioada de carantină când copiii învățau de la distanță.
Bariere de implicare
Mai mult, cele două bibliotecare care au lucrat la proiect au observat între timp că „femeile acestea au niște bariere în implicarea în societate și de participare la guvernarea locală”, explică Maria. Și, după ce au înțeles că femeile din comunitate au nevoie de mai multă susținere. Proiectul de anul acesta a picat la fix. Au selectat 20 de femei care au participat la un atelier despre înregistrarea și managementul afacerilor; altul despre scrierea planului de afaceri; implicare și activism civic și altele. Printre ateliere au învățat cum să-și creeze la calculator imagini publicitare pentru a-și promova afacerile. „Noi ne-am convins că multe femei lidere nu dețin competențe digitale și de multe ori din cauza aceasta pierd pe terenul concurenței”, adaugă Maria.
Nina spune că, chiar dacă proiectul e la jumătatea drumului, două femei deja au reușit să-și înregistreze afacerile. „O doamnă, datorită competențelor digitale dobândite la activitățile noastre, a început să-și promoveze afacerea și s-a axat mult pe asta. A reușit să-și elaboreze un fel de panou publicitar. L-a pus în spatele tarabei ei cu dulciuri din piață”, spune bibliotecara. Femeia până atunci niciodată nu și-a promovat produsele până la atelierele din proiect.
Întrebate de ce femeile trebuie să fie lidere în comunitățile lor, Nina e convinsă că „femeile sunt creative, au potențial și pot aduce schimbarea”. „Trebuie să ne adaptăm la imperativul timpurilor în care trăim și capacitățile femeilor.”
Nina stă în fața computerului ei. Se uită printre fotografiile de pe pagina de Facebook a bibliotecii. Copii care gătesc, alții care citesc, adolescenți care țin un discurs – activități prin care copiii pot învăța lucruri despre viața cotidiană, dar care nu ajung să fie predate la școală. „Nu-i lăsăm să stea toată ziua în fața computerului. După fiecare sesiune de 45 de minute facem o pauză în care învățăm ceva”, spune bibliotecara.
Banii pentru cărți se duc pe gaz
Grija de astăzi pe care o poartă directoarea bibliotecii, Maria Furdui, în spate, e legată de prețul la gaz. Biblioteca are un sold anual de aproximativ 20 de mii de lei, destinat achizițiilor de carte. Însă primele trei luni ale anului 2023, când prețul la gaz a fost foarte ridicat, au fost nevoiți să aloce bani de la alte compartimente pentru a achita factura la căldură. „Jumătate din banii de carte i-am direcționat spre căldură. Vreo zece mii de lei rămași sunt destinați publicațiilor periodice”, spune, cu regret, directoarea bibliotecii publice raionale.
„Noi am transformat instituția noastră în una în care omul poate să învețe pe parcursul vieții, indiferent de statut, de vârstă. Acest proiect le deschide o ușă spre învățare. Asta se întâmplă într-un oraș unde nu prea sunt posibilități să te instruiești după gimnaziu sau liceu”, explică Maria Furdui.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
Fotografii de Oana Rusu
