În 2012 uraganul Sandy a afectat considerabil coasta de est a Statelor Unite. S-a dovedit a fi unul dintre cele mai „costisitoare” uragane din Statele Unite.
Orășelul Hoboken, din statul New Jersey, a fost inundat aproape în totalitate. Acesta se află pe malul râului Hudson, vizavi de Manhattan.
La o distanță de 11 ani de la uragan autoritățile publice locale și comunitatea au tras concluzii și au făcut planuri concrete pentru ca următoarele fenomene meteo să aibă un impact mai mic.
Parcuri care acumulează apa
Hoboken, verde și liniștit, are 60 de mii de locuitori și este al patrulea cel mai dens locuit oraș din SUA.
Pentru că se află sub nivelul mării orașul este predispus la inundații. Și mareele sunt periculoase atunci când coincid cu furtunile de mare amploare. Asta se întâmplă din cauza încălzirii globale – mai multe furtuni puternice, mai multe zile cu arșiță.
Așadar, responsabilii și-au propus ca Hoboken să fie transformat în așa fel, încât să reziste unor fenomene meteo extreme, să întârzie cât mai mult apa să intre în oraș și apoi să direcționeze, să stocheze apa în anumite locuri.
O soluție pe care au găsit-o este „parcul de reziliență”. Cu alte cuvinte parcul are construite structuri subterane care permit apei să nu rămână la suprafață, ci să ajungă într-un spațiu de depozitare și de evacuare. La suprafață parcul are mobilier urban și este folosit în mod obișnuit.
„Southwest Resiliency Park” a fost deschis în septembrie 2017. Acesta funcționează ca un parc autonom/complet și stabilește noi standarde pentru integrarea spațiului public urban cu protecția împotriva furtunilor.
Infrastructura subterană a acestui parc poate reține 757 tone de apă. Apoi, apa este evacuată în sistemul de canalizare al localității și ajunge în stația de epurare.
Grădini de ploaie și pavaj permeabil
În prezent, autoritățile sunt la etapa de extindere a acestui parc. Primarul Ravi S. Bhalla spune că extinderea dublează dimensiunea parcului de rezistență existent și va include șase terenuri de pickleball, o piață umbrită, cu mese și scaune, un loc de joacă pentru copii, un teren de baschet complet, toalete și grădini de ploaie (vezi AICI designul). În total, acesta va reține 1.741 tone de apă pluvială pentru a atenua inundațiile din zonă.
În infrastructura supraterană sunt incluse, de exemplu, grădinile de ploaie și pavajul permeabil. Grădinile de ploaie sunt grădini cu plante care preferă un nivel ridicat de apă și care urmează să absoarbă apa pluvială care nu poate pătrunde în sol din cauza asfaltului.
Grădină de ploaie
Pavaj permeabil și colectoarele primăriei
Fără apă de ploaie în canalizarea primăriei
De asemenea, clădirea primăriei este un exemplu de clădire construită pentru prevenirea inundațiilor. Conform unui proiect primăria a deconectat burlanele clădirii prin care se scurge apa de ploaie de la canalizarea centrală și a instalat patru cisterne care stochează 4,5 tone fiecare. Mai are două grădini de ploaie de mare capacitate, care tratează 37 de tone de apă de ploaie în total. Aceasta este folosită apoi pentru udarea plantelor.
Autoritățile au înțeles că în așa mod vor împiedica 47% din ploile care cad timp de o lună de pe acoperișul primăriei să ajungă în sistemul obișnuit de canalizare.
Proiectul își propune să arate cum clădirile își pot deconecta burlanele pentru a reduce volumul scurgerii care intră în sistemul public de canalizare. Sistemele au fost instalate în 2014-2015.
De ce Hoboken ar putea fi un exemplu bun pentru Chișinău?
Hai să ne amintim cum arată orașul Chișinău după o ploaie puternică – strada Albișoara este inundată, la fel și strada Calea Ieșilor – o prelungire a lacului „La izvor”. De cele mai multe ori auzim că sistem de canalizare nu face față. De aceea aceste câteva idei pentru dezvoltarea orașului ar putea preveni astfel de scenarii pe viitor.
Citește și: Importanța copacilor în orașe: am măsurat în Chișinău peste 50 °C la soare și sub 25 °C la umbră
