Ce poate învăța Cahul, capitală creativ-culturală, de la Timișoara? 5 recomandări

La ce te gândești când auzi sintagma „capitală cultural-creativă” sau „oraș european”? Avem în Moldova orașe pe care le putem numi astfel? Se pare că da, cel puțin teoretic. 

Declasând Orheiul, în septembrie 2022 Cahul a câștigat titlul de capitală cultural-creativă a țării. Prin acest program, UE susține politicile culturale în orașele care nu sunt capitale. Pentru a implementa strategia de dezvoltare a culturii în Cahul, autoritățile locale au accesat un grant de 300 de mii de euro din partea EU4Culture. 

Cum a ajuns Cahul capitala cultural-creativă a țării 

Strategia elaborată de administrația publică locală din Cahul este planificată pentru 2022-2030. Obiectivul acesteia e de a consolida „imaginea de capitala culturală a țării”, asumându-și „rolul de pionierat” în domeniul culturii, scrie portalul local ziuadeazi.md. 

Printre cele mai importante acțiuni din strategie, care vor fi finanțate inclusiv din proiect, se numără:  

• Elaborarea studiului de fezabilitate și a documentelor tehnice pentru construcția Filarmonicii Municipale Cahul (50 mii euro);  
• Dotarea Palatului de Cultură „Nicolae Botgros” cu echipamente moderne pentru realizarea activităților culturale la palat și în diverse sectoare ale orașului (100 mii euro);  
• Dotarea Palatului de Cultură „Nicolae Botgros” cu echipamente de transmisiune live a evenimentelor culturale (20 mii euro);  
• Elaborarea unui Plan de acțiuni pentru dezvoltarea industriilor creative în regiunea Cahul (7500 euro);  
• Reactivarea cartierelor Lapaevca și Spirin prin renovarea și amenajarea a 2 spații pentru evenimente culturale (5000 euro);  

• Organizarea Forumului Cultural bienal „Cahul4Culture” (30 mii euro);  
• Organizarea unei tabere internaționale de pictură cu participarea artiștilor plastici din orașele culturale (20 mii euro);  
• Organizarea ediției speciale a festivalului etnofolcloric „Nufărul Alb” în perioada 28 iunie – 2 iulie (30 mii euro). 

Printre scopurile primăriei Cahul se numără și încurajarea antreprenoriatului cultural, participarea cetățenilor la evenimentele culturale și dezvoltarea relațiilor culturale internaționale. Au fost planificate festivaluri și celebrări, schimburi culturale cu orașele înfrățite și instituții de cultură, dar și dezvoltarea industriilor creative. 

Continuitatea pare să fie termenul de bază când vine vorba despre strategia culturală a orașului Cahul. Promovarea dansului popular și a folclorului autentic par un aspect esențial în viziunea culturală a municipiului. „Dansul popular e o tradiție genetică. Mai bine decât în zona noastră nu se dansează nicăieri în Moldova”, e de părere primarul Nicolae Dandiș.

Cum experiența unor orașe din România poate fi utilă pentru Cahul 

La sfârșit de iunie am mers, împreună cu mentorii Școlii TMcult din Timișoara, într-o vizită la Cahul, orașul care a obținut statutul de capitală creativ-culturală a Republicii Moldova. Fiind mediatori culturali în cadrul programului „Timișoara – capitală europeană” încă din 2016, Vlad Tăușance, Mihaela Tilincă și Andrea Reisz au avut o sesiune de discuții cu reprezentanții administrației publice din oraș. Or, statutul de capitală cultural-creativă a Cahulului nu e foarte diferit de cel al Timișoarei, capitală europeană a culturii și în 2023.    

Cercuri de dans pentru copii și adolescenți, speranța de a finaliza construcția noului teatru din Cahul, organizarea unui festival internațional de teatru și parteneriate culturale cu Galați, oraș înfrățit cu Cahul, sunt unele obiective pentru 2022-2023 despre care s-a discutat la întâlnire. „Pe domeniul cultură știm clar ce avem de făcut”, afirmă edilul. Stimularea industriilor creative e un domeniu inclus în strategie, pentru care autoritățile din Cahul recunosc că nu au o viziune clară. 

Experții din Timișoara se arată optimiști față de strategia autorităților din Cahul. Faptul că se merge mult pe infrastructură și încurajarea tradițiilor e un început bun. Or infrastructura, remarcă Vlad Tăușance, consultant comunicare și strategie culturală, „e o preocupare legitimă pentru administrația locală. Construirea de infrastructură e o etapă de care ne-am lovit noi [la Timișoara] și de care s-a lovit România în multiple instanțe.” Dorința de creștere a industriilor creative în Cahul e bine-intenționată, doar că nu trebuie făcută „doar ca să fie acolo” sau pentru că dă bine pe foaie, adaugă acesta.

Întâlnirea a fost „amiabilă”, crede Vlad, iar el și colegii săi și-au dorit să vadă ce oportunități există, ce pot face împreună și cum pot ajuta administrația din Cahul cu expertiza pe care o au. Mediatorii culturali din Timișoara au câteva sugestii după ce au studiat și discutat strategia culturală din Cahul. 

1. Infrastructura fără oameni instruiți = clădiri goale 

Mihaela Tilincă, mediatoare culturală, mentoră și formatoare pentru mediatori culturali în Timișoara, spune că orașul Lugoj din județul Timiș are câteva similarități cu Cahul în sensul de parcurs cultural. Totuși, în Cahul a găsit o deschidere semnificativă din partea administrației publice. În viziunea ei, la o strategie culturală e important să existe un echilibru între investițiile în infrastructură și cele în resurse umane. „E normal să existe o bună infrastructură culturală, spații și locuri în care evenimentele și proiectele culturale se pot pune în practică, în care operatorii culturali se întâlnesc cu publicul.” Esențial este ca aceste spații să fie sustenabile, să atragă publicul și să-l țină interesat. Or, ea nu a remarcat acest aspect la strategia din Cahul. „Infrastructura culturală, fără oameni formați, pregătiți să lucreze împreună, rămân niște clădiri goale”, punctează experta. Deloc neglijabile, adaugă ea, sunt și costurile de mentenanță ale acestei infrastructuri. 

2. Crearea unui ecosistem cultural 

Un alt capitol pe care administrația din Cahul ar putea să-l ia în considerare este atragerea de resurse umane și de conținut cultural. „Asta se face prin rezidență, stagii, burse, programe publice de finanțare. Aici există două ramificații: formarea de resurse umane la nivel local, combinată cu atragerea de talente din exterior”, explică Vlad Tăușance. Experta Mihaela Tilincă crede că se pot oferi oportunități și fonduri organizațiilor și instituțiilor ca să lucreze împreună. De multe ori, organizațiile mici nu au capacitate să aibă proprii mediatori sau comunicatori. Așadar, pot fi stabilite parteneriate, se pot contacta mediatori sau manageri culturali, se pot face formări și schimburi de experiență. „În 2016, când Timișoara a câștigat titlul de capitală culturală, ecosistemul cultural era cam dezlânat. Lumea nu avea obișnuința de a se întâlni, de a lucra împreună și ne-au trebuit șapte ani ca să punem lucrurile la punct”, povestește Mihaela. 

3. Parteneriatele dintre instituții 

Parteneriatele dintre instituții sunt un alt instrument prețios care trebuie valorificat de autorități. Mihaela oferă două exemple de succes. „În Timișoara există patru teatre de stat. Pentru programul de capitală culturală, Teatrul Maghiar și Teatrul German lucrează într-o producție propusă de o organizație non-guvernamentală, formată din teatrul studențesc de amatori. Ei au creat o trilogie din trei spectacole în trei cartiere din oraș”. În tipul ăsta de parteneriate, spune Mihaela, organizația mai mică, fiind mai flexibilă, acționează ca un laborator de experiment.  

Alte exemple de parteneriat menționate de expertă țin de Universitatea Politehnică din Timișoara, care s-a asociat cu două entități economice pentru două proiecte culturale importante. Primul a fost crearea unei galerii și al unui hub cultural în campusul universității, iar al doilea: lansarea unui proiect cultural bazat pe patrimoniul industrial al Timișoarei. 

4. Atragerea mai multor categorii de public 

Formarea de public e o altă „piatră de hotar” pentru un oraș care-și dorește să devină un pol de dezvoltarea culturală, spune expertul Vlad Tăușance. „Lucrurile se fac degeaba dacă nu ai public local implicat și interesat constant de evenimentele tale. Mai mult – dacă nu ai, la un moment dat, public local, plătitor de bilet pentru evenimentele pe care le faci.” Educarea unui astfel de public e un proces laborios și complicat, care presupune programe coerente și atragerea categoriilor care, în mod normal, sunt ignorate și nu participă la activități culturale.  

5. Stimularea turismului 

Nici stimularea turismului nu trebuie lăsată deoparte, spun experții. Vlad crede că, din punct de vedere al gastronomiei, al zonei cu tradiții, rămase neatinse, municipiul Cahul e foarte atractiv. În contextul acesta, specialistul aseamănă Cahulul cu orășelul ungar Veszprém, care a știut să valorifice turismul culinar și împrejurimile pitorești.   

Discuția se vrea continuată din ambele părți. Primarul Nicolae Dandiș se arată dornic să viziteze Timișoara pentru a cunoaște mai multe din prima sursă. „E genul de discuții pe care administrația din Cahul să le tot aibă de acum înainte”, spune și Vlad Tăușance. „Cu plăcere punem la dispoziție lista noastră de oameni, de instrumente și cunoștințe care să deschidă ușa celor din Cahul. Interesul celor din România pentru Moldova e uriaș și oamenii caută motive să vină aici”, conchide el.   

Școala de Mediere Culturală TMcult a venit în Moldova în perioada 19-25 iunie 2023. Cu patru ediții de succes la Timișoara, organizatorii și-au propus să instruiască generații noi de profesioniști în domeniul culturii și să sprijine comunități din Moldova cu identitate și potențial cultural ridicat. 15 mediatori culturali au beneficiat de formare gratuită în cadrul Școlii. Câștigătoarea bursei de 1000 de euro, drept remunerarea a internship-ului din cadrul Festivalului de Film, Artă și Cultură Balcanică TAIFAS, este Mădălina Ungureanu. Câștigătoarea va beneficia de un bogat schimb de experiență în perioada 5-12 noiembrie 2023 la Timișoara.