Cărtărescu la Chișinău:


„În viața asta am dat mâna cu doar două genii - Stănescu și Bob Dylan"
„Eu doar încerc să-nțeleg ce se-ntâmplă...”
Fragment din cartea „Creionul de Tâmplărie" de Mircea Cărtărescu, 2020
Pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților și Ziua Națională a Lecturii deopotrivă, la Teatrul Național Mihai Eminescu a avut loc întâlnirea scriitorului român Mircea Cărtărescu cu publicul de la noi. Una din foarte rarele vizite ale autorului, aflat printre favoriții la premiul Nobel pentru Literatură, a culminat cu o discuție de două ore cu poetul Emilian Galaicu-Păun în fața unui public care a stat minute bune la coadă pentru a-l vedea. Chiar și așa, sala Teatrului Național s-a dovedit neîncăpătoare pentru toată lumea care a vrut să-l asculte pe viu pe Cărtărescu.

Cei doi literați au vorbit mult despre generația de scriitori români ai anilor '80, din care face parte și Cărtărescu. „Generația de avangardă, neatinsă de ideologia comunistă", cum o definește acesta. Serile la Cenaclul de Luni sau la Casa Capșa au marcat începutul unei „lumi literare care nu mai există", crede scriitorul. Tot în acea perioadă îl cunoaște pe Nichita Stănescu, care se va stinge în mai puțin de un an. Cărtărescu îl declară fără rezerve „un geniu", povestind cu umor despre întâlnirea memorabilă cu Stănescu.

„În viața asta am dat mâna cu doar două genii: Stănescu și Bob Dylan (premiat cu Nobel pentru Literatură în 2016, n.red.). Cu cel din urmă am dat mâna la un concert, atunci când artistul își trece mâna prin public. Uite așa am ajuns să-l ating și evident că n-am spălat mâna aia vreo lună.”
În timpul evenimentului Cărtărescu a citit începutul poemului epic „Levantul". Totuși, spune acesta, romanul „Solenoid" e cel care l-a consacrat, totuși, pe plan internațional: „De la Solenoid oamenii au prins încredere." Cărtărescu spune că editurilor internaționale nu le pasă de unde vii. „Contează extrem de tare talentul tău. Poate ar fi trebuit să-mi iau un agent", râde scriitorul, reprezentat acum de o editură austriacă, care l-a remarcat la timpul potrivit.
„Încerc să nu pomenesc deloc despre cei care scriu prost. Convingerea mea despre literatură e că trebuie scoși în față scriitorii buni, nu cei răi, și încerc să-i scot la lumină pe cei din România.”
„A fost un câștig să aflăm despre viața intelectuală
din Republica Moldova”
Cărtărescu a vorbit cu admirație despre cultura din Republica Moldova, remarcându-l pe Loteanu în cinematografie sau pe Vitalie Ciobanu, Iulian Ciocan, Tatiana Țîbuleac în literatură. Mărturisește că-i place muzica lui Pavel Stratan și accentul lui neaoș moldovenesc.
„Pentru noi a fost un câștig foarte mare să aflăm despre viața intelectuală din Republica Moldova, având cu toții o foarte mare simpatie față de voi. Sper că ați simțit-o și că ați fost primiți ca niște frați de peste Prut.”



Cei doi literați au vorbit și despre ultima carte a lui Cărtărescu, publicată în 2022 - romanul de ficțiune istorică „Theodoros". O „călătorie monumentală pe jumătate de Glob", scrie criticul Realdo Tokacs.

Cărtărescu mărturisește că a avut ideea cărții când era un tânăr asistent universitar, inspirându-se din scrisorile lui Ion Ghica către Alecsandri. Mai mult, scriitorul român declară „Theodoros" una din cele mai bune cărți ale sale, un „dar" care i s-a făcut la aproape 70 de ani, chiar dacă ideea i-a venit mult mai devreme. „Un poet e ca un atlet – cele mai bune lucruri le scrie la tinerețe", spune acesta.

Romanul „Theodoros”, publicat în 2022 la editura Humanitas. Sursă imagine: humanitas.ro
În loc de epilog
La sfârșitul discuției publicul din sală a putut adresa câteva întrebări lui Cărtărescu. Întrebat despre inteligența artificială care ar putea lua locul literaturii la un moment dat, scriitorul susține că trăim „vremuri teribile". „Inteligența artificială e o provocare la adresa spiritului uman, care ne bate treptat la toate domeniile. În ce moment vom deveni asistenții săi personali?", s-a întrebat acesta retoric.

Cărtărescu a fost întrebat și de ce crede că nu mai există o lume literară ca pe vremuri. „Vine de la prăbușirea prestigiului literaturii. Astăzi scriitorii nu se mai văd", consemnează acesta. Locul literaturii ar fi fost preluat de internet și gadgeturi, crede Cărtărescu.

Poți vedea întreg evenimentul pe pagina privesc.eu.
„Este o nouă revoluție a spiritului uman. Eu sper din tot sufletul să avem înțelepciunea să supraviețuim în această etapă în care electronicele vor prelua rolul cărților în viața oamenilor.”
Text de Patricia Mihailă
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Ecaterina Buruiană