Cu cât localitățile sunt mai mici, cu atât au mai puține șanse să creeze un serviciu de gestionare a deșeurilor. Și asta are două cauze: 1. mai puțini oameni – bugetul satului este mai mic; 2. satele mici sunt mai puțin atractive pentru proiectele mari de infrastructură. Prin asta trec trei localități din nordul Moldovei: Cremenciug, Oclanda și Iarova din raionul Soroca. Respectiv, opt sate s-au alipit să scape de gunoi.
Cel mai dificil serviciu de creat în localitățile rurale este cel de gestionare a deșeurilor. Ceea ce îngreunează procesul este și faptul că oamenii nu înțeleg de ce trebuie să achite pentru evacuarea gunoiului, spune Anatol Bucatca, manager în administrare publică și servicii publice în cadrul programului de implicare civică în guvernare locală „Mă Implic”.
„Chiar mult mai dificil decât serviciul de aprovizionare cu apă și canalizarea. Pentru că, tradițional, în localitățile noastre cu 30 de ani în urmă nu era atât de mult gunoi. Odată cu tranziția la economia de piață și deschiderea comerțului, în sate au apărut diferite tipuri de mărfuri și bunuri. Iar noi, neavând un concept clar despre cum trebuie pornit acest serviciu, am ajuns în situația în care râpele și dealurile împrejurul satelor au început să se umple cu deșeuri (plastic, pampers, sticlă, diferite tipuri de ambalaje etc. E foarte greu să ajungi la om, să-i ceri bani pentru evacuarea gunoiului, pentru că el crede că nu îl face”, spune expertul.
„Fiecare sat are câte o gunoiște”
Iar soluția pe care au găsit-o a fost simplă pentru ei, dar greu de implementat pentru alții. Au decis să se unească și să creeze împreună un serviciu de gestionare a deșeurilor, cu ajutorul programului de implicare civică în guvernare locală „Mă Implic”.
Comuna Cremenciug e una dintre localitățile implicate în această cooperare. Are aproape 900 de locuitori în patru sate: Cremenciug, Sobari, Livezi și Valea. „Fiecare sat are câte o gunoiște”, spune primarul Anatolie Pînzaru. Cremenciug este cel mai aproape de Nistru și are trei gunoiști care au fost curățate recent.
Câmpurile din jurul satului arată ca imaginea standard de pe sistemul de operare Windows – culori intense, linii perfecte și o frumusețe pe care o confirmi când vezi imaginea transpusă în realitate. Totuși, ceea ce vezi pe loc, cu ochii tăi, e mult mai impresionant. Spicele de grâu dansează la fiecare boare de vânt și foșnesc într-o compoziție muzicală. În depărtare, spicele formează o oglindă în care se reflectă soarele.
Nu lipsesc aici nici fâșiile forestiere bogate în verdeață. Una dintre ele ascunde locul de unde se extrăgea înainte nisip. Fosta carieră a devenit gunoiște. La prima vedere, primarul remarcă curățenia din zonă – el o știe, de fapt, în stare dezastruoasă. Dar, după ce au împins tot gunoiul în jos, în fosta carieră, pare locul mai curat. Totuși, de printre copaci se mai văd pungi albastre cu deșeuri, sticle aruncate la nimereală și alte deșeuri aduse recent.
Acord de cooperare între localități
Situația este asemănătoare și în localitățile de alături. Depozite de gunoi care au fost curățate, cu panouri informative că amenda este de o mie de lei și cu saci de gunoi aduși proaspăt și lăsați undeva la margine. „Da, noi încercăm să-i învățăm, să-i pedepsim, să-i stimulăm. Dar se găsesc oameni care aruncă undeva prin râpe și ajunge în Nistru. După cerințele ecologiștilor, gunoiștea trebuie să fie cel puțin la un km distanță de Nistru. Ca să impui oamenii să ducă gunoiul la un km distanță de sat, trebuie să le faci servicii. Noi suntem cumva în văgăună pe malul Nistrului. Gunoiștile sunt undeva pe deal și necesită resurse mai mari de întreținere”, explică primarul comunei Cremenciug.
Așa că, împreună cu satul Oclanda și comuna Iarova au semnat, în cadrul proiectului „Mă Implic”, un acord de cooperare intercomunitară. Asta ca să creeze serviciul de salubrizare cu componenta de gestionare a deșeurilor. În total, opt sate urmează să primească, în total, 840 de tomberoane și saci de gunoi în care vor fi colectate deșeurile reciclabile.
Chiar dacă pare simplu la prima vedere, crearea unui asemenea serviciu este un proces cu mai multe etape complexe. Cu alte cuvinte, este semnat acordul de asociere intercomunitară de către toate localitățile implicate. Asta înseamnă că gestiunea serviciului va fi făcută de către primăriile care au semnat acordul. Împreună sunt responsabili de strategia pentru dezvoltarea serviciului comunal de salubrizare la nivel intercomunitar, de regulamentul de funcționare și altele. De asemenea, este desemnată, prin deciziile consiliilor locale Cremenciug, Oclanda, Iarova, Întreprinderea Municipală „CREMSOCBAL” în calitate de operator de servicii.
„Suntem neamuri”
Acordul are și câteva principii de asociere:
- principiul autonomiei care prevede menținerea autonomiei juridice, decizionale și financiare a fiecărei primării semnatare;
- principiul echității care spune că vor fi îmbinate în mod echitabil nevoile cu resursele disponibile ale părților;
- principiul solidarității și cel al legalității.
Dar, pe lângă acordul semnat, aceste trei localități reușesc să se țină împreună și să creeze un serviciu viabil și din alte motive. Încă în perioada sovietică, satele alăturate formau un colhoz, „o gospodărie”, explică primara satului Oclanda, Lilia Vacari. „Suntem neamuri”, adaugă funcționara despre aceste trei localități.
Apoi, la o distanță de trei ani de când Anatolie Pînzaru a fost ales primar al comunei Cremenciug. Când a fost făcută „reforma județelor”, toate satele au ajuns în gestiunea lui. Chiar dacă revenirea la raioane în 2003 i-a despărțit, satele au continuat să fie unite. „Noi trebuie să colaborăm împreună. Un sat mare are posibilități mai mari, dar noi suntem opt mici. Și ca să facem niște lucruri frumoase, noi trebuie să le facem doar în comun. O primărie singură nu ar fi reușit, dar toți împreună avem o șansă mai mare. Înțelegere la noi permanent a existat”, spune primara din Oclanda.
De asemenea, un lucru ce-i motivează pe primarii din aceste localități este scopul pe care și l-au propus. „Sate frumoase, amenajate, curate și cu mai multă perspectivă în viitor. Asta este dorința noastră”, spune primara din Oclanda. Și ei sunt conștienți că dacă se despart, ar putea să nu beneficieze de ajutor în rezolvarea problemei. „Suntem pe malul Nistrului și avem datoria asta să păstrăm Nistrul și natura”, spune primarul comunei Cremenciug.
În Oclanda sunt puțin peste 300 de gospodării locuite. Asta înseamnă că urmează să primească tot atâtea tomberoane. Totuși, până va funcționa serviciul nou creat, primăria Oclanda a contractat încă de anul trecut un agent economic. Acesta cu ajutorului unui tractor evacuează deșeurile periodic.
„Îndeajuns pentru a
porni serviciul respectiv”
Însă, primara este interesată și determinată să fie creat un serviciu de gestionare a deșeurilor. „Din start a fost înțelegerea că noi mergem numai împreună și fiecare problemă o hotărâm împreună”, spune Lilia Vacari.
Comuna Iarova are în componența sa trei sate: Iarova, Balinți și Balinții Noi, unde sunt aproximativ 600 de gospodării, în total. Primarul comunei, Ion Chiriac, spune că problema deșeurilor este pusă pe spatele primăriilor și al primarilor. „Primim nenumărate prescripții de la inspectorii de mediu, pentru a rezolva problema. Și atunci când ni s-a propus să fie creat un așa serviciu, nu ai decât să fii de acord”, spune funcționarul.
Acesta explică că au avut cel puțin trei gunoiști mari pe care le-au eliminat și pe cele mici le-au evacuat. Au lăsat o platformă care a fost coordonată cu autoritățile superioare unde sunt duse toate deșeurile, în prezent. Recent, au reușit împreună cu partenerii să organizeze prima achiziție. E vorba despre un tractor, un încărcător frontal, o cupă cu maxilar, o remorcă pentru tractor. Mai este o lamă pentru deszăpezire și nivelare, o mașină de udat pe baza remorcii și un tocător lateral pentru resturi vegetale.
Din banii care vor rămâne își propun să cumpere tomberoane. „Totul depinde de bani. Consiliul raional Soroca va contribui cu o sumă de bani. Dar ceea ce am planificat și cumpărat până acum sunt îndeajuns pentru a porni serviciul respectiv”, explică primarul comunei Iarova.
„Eu deja nu pot merge prin sat că mie îmi cer tomberoanele pentru gunoi”
Străzile satului Cremenciug sunt înguste și limitate cu garduri din piatră, așa cum se întâmplă în cele mai multe sate aflate în zona Nistrului.
În sat mai este un parc amenajat care are și doi copăcei de Ginkgo biloba, mândria lui Anatolie Pînzaru, cel care se află la cârma primăriei de peste 25 de ani. Este considerat unul dintre cei mai vechi copaci din lume și este cunoscut datorită frumuseții lui, în special în perioada de toamnă.
Frumoasă este și grădina unei femei care trebăluiește în curte. E plină de trandafiri – cățărători sau simpli, colorați sau mirositori. În grădină și în curte este curat. Știe că nu are voie să dea foc la deșeurile vegetale, de asta și le lasă în grădină. Știe că și arderea, în general, a deșeurilor este amendată, dar oricum are un cuptoraș în care pune PET-urile, cârpe rămase de la haine. „La cuptoraș încălzesc apă, șerb la găini, la… Mai este sacul unde pun gunoiul și când merge mașina dau acolo…”, spune femeia. Ea e gata să plătească cât trebuie pentru evacuarea deșeurilor, însă 50 de lei pe lună ar fi prea mult.
Într-o curte alăturată e gălăgie. Gospodarii fac ordine. Mihai Postolache e la pensie, dar asta nu-l oprește să fie activ în comunitate și să militeze pentru un sat curat. Acesta a trăit o perioadă peste hotare, apoi se mutase la Soroca, însă viața l-a întors la casa părintească. Și când a venit acasă nu putea ajunge în curte de cât gunoi era pe drum. Acest lucru ce l-a determinat să ia lopata și să curețe totul în jur. A fost de multe ori și la primărie să întrebe cum problema gunoiul putea fi rezolvată.
„De patru ori pe lună se strânge gunoiul”
Așa că, atunci când Cremenciug și localitățile alăturate au intrat în proiectul „Mă Implic”, Mihai a fost invitat să devină membru al Echipei de Inițiativă Comunitară. Așa cum s-a întâmplat la Copăceni, Sîngerei despre care am scris anterior că își rezolvă problema deșeurilor cu ajutorul oamenilor, bărbatul timp de un an, împreună cu ceilalți membri din diferite categorii sociale, au mers prin aceste opt sate implicate în proiect. Ei au comunicat cu oamenii, au organizat sondaje de opinie și au ajutat primăria să creeze de la zero un serviciu de gestionare a deșeurilor menajere solide.
Și din dorința de a crea un serviciu de gestionare a deșeurilor, bărbatul a cutreierat satele alăturate și a întrebat ce fac ei. „Eu am mers de la Șerepcău (s. Ciripcău) încoașe. Am luat așa: Vertiujeni, Slobozia-Cremene, Vărăncău, Zastânca. Am mers prin sate și am întrebat: «măi, oameni buni, la voi cum este?». Dacă omul a vrut să-mi zică, mi-a zis. La Zolonceni (Criuleni) unde avem rude, de patru ori pe lună se strânge gunoiul. Un lider și-a luat această responsabilitate, iar oamenii plătesc doar 20-30 de lei pe an pentru înfrumusețarea satului”, explică Mihai Postolache.
Astăzi, vede o schimbare în comunitate. „Am fost prin sat, prin toată mahalaua asta și am grăit cu dânșii. Lumea vrea. Eu deja nu pot merge prin sat că mie îmi cer tomberoanele: «da` unde-s bidoanele celea?»”, spune Mihai. Totuși, mai există vecini care încă îi aruncă gunoiul sub gard sau sub poartă. „Eu îl arunc înapoi. Ori îl lasă pe drum și nu poți trece”, spune bărbatul care recunoaște că mai este de lucru.
Deocamdată, oamenii încă vor mai duce deșeurile la gunoiștea satului până serviciul va fi pus în funcțiune. A fost găsit administrator al Întreprinderii Municipale „CREMSOCBAL”, utilajele au fost cumpărate, urmează să fie achiziționate tomberoanele, urmează să fie stabilit tariful și încet-încet va începe evacuarea gunoiului.
„Trebuie să educăm oamenii”
Concomitent, Echipa de Inițiativă Comunitară planifică să facă niște campanii de informare și educare a populației despre sortarea deșeurilor. Cele reciclabile – sticla, hârtia, plasticul – vor fi colectate în saci pentru gunoi (din pânză sau peliculă dură). Fiecare gospodărie va primi câte trei saci și vor fi duși într-un depozit unde, mai târziu, primăria planifică fie să le vândă, fie să le refolosească în scopuri diferite. Deșeurile organice vor fi duse pe o platformă special destinată lor, într-un loc nou identificat și agreat de toți partenerii.
Foto: Primăria Cremenciug
„Știți, noi ne-am propus să procurăm tehnica ceea, dar asta e zero dacă nu educăm populația – asta este cea mai mare problemă la noi. Trebuie să educăm oamenii ca să depoziteze întâi acasă, să sorteze. Să-i aducem la aceea ca ei să nu arunce unde i-a conveni”, explică primarul comunei Cremenciug.
Anatol Bucatca spune că cel mai recomandat este să vorbești cât mai mult cu oamenii despre o problemă, până încep să o conștientizeze. „Numai atunci putem veni la ei cu contractul și plata, pentru că ei sunt deja pregătiți. Nu mai sunt reticenți. Consumatorul va înțelege că livrarea serviciului implică neapărat și cheltuieli pentru motorină, salarii, întreținerea tehnicii și altele.”
„Probleme o să apară când o să
înceapă să funcționeze serviciul”
Una dintre cele mai mari provocări acum este inflația și scumpirea carburanților. „Noi încă nu am calculat cât o să coste serviciul, dar scumpirile deja ne fac probleme. Suntem în derutare”, spune primarul Anatolie Pînzaru. Și primarul comunei Iarova se arată îngrijorat de același aspect. „La noi serviciul încă nu funcționează, nu putem spune ce ne așteaptă în viitor. Dar problemele o să apară, cred eu, când o să înceapă să funcționeze serviciul. Pentru că am planificat și ne-am gândit la unele lucruri când prețurile la motorină erau mai mici și acum vedem că se mai schimbă situația. Ne îngrijorăm de cum o să reacționeze oamenii la prețul serviciului”, explică Ion Chiriac.
În afară de asta, există o problemă mai veche. Conform Barometrului lacunelor, contradicțiilor și constrângerilor existente în cadrul normativ aferent serviciilor de gospodărie comunală, ediția 2022, nu există o metodologie de calcul și aprobare a tarifelor pentru managementul deșeurilor solide, pentru colectarea deșeurilor. Iar ceea ce se întâmplă astăzi este că mărimea taxei este stabilită de către consiliul local și sunt două metode de finanțare a serviciului – în baza contractelor cu utilizatorii și în baza unei taxe locale, taxa pentru salubrizare, instituită pentru colectarea deșeurilor (fără contracte între operator și utilizatori). O altă lacună majoră este lipsa unei soluții legislative și instituționale eficiente pentru problema locuitorilor care refuză să încheie contracte pentru serviciul de evacuare a deșeurilor.
În general, cooperarea între
localități este o provocare
Anatol Bucatca spune că satele noastre nu sunt predispuse pentru a crea parteneriate și de multe ori acestea sunt fictive. „Pe termen scurt, satele se asociază într-un parteneriat pentru a obține niște investiții. Partenerul lider își realizează obiectivele, în timp ce are înțelegere cu primăria vecină doar să figureze ca partener. Parteneriatele între primării care sunt eficiente sunt mai rare”, spune Bucatca ca ex-primar al unui sat care a fost componentă a unui astfel de parteneriat. Cauzele sunt mai multe. „Probabil că e specificul țării. Evident, lipsa resurselor financiare este una din ele, dar cel mai important este că oamenii din primării (primarii) nu înțeleg beneficiul parteneriatelor și principiile de implementare corectă a acestora”, explică Bucatca.
Această problemă a fost sesizată și de experții care au elaborat Barometrul lacunelor. Potrivit acestuia, multe inițiative de cooperare intercomunitară, finanțate de donatori sau din fonduri naționale eșuează după o scurtă perioadă (de exemplu consiliul local refuză acceptarea deșeurilor din alte localități partenere, desfacerea acordului de cooperare, etc). Specialiștii spun că este nevoie de identificat niște măsuri de monitorizare a proiectelor de cooperare intercomunitară, dar și responsabilizarea APL-urilor participante pentru a asigura durabilitatea proiectelor respective.
Cooperare promițătoare
În general, experții spun nu există mecanisme clare care să inițieze, să dezvolte și să finalizeze o cooperare intercomunitară. Nu avem nicio lege specială pentru această cooperare, nu avem nici o instituție clar mandatată care să creeze politici și legi să o reglementeze, se arată în Barometru.
Totuși, Bucatca spune că cooperarea dintre localitățile Cremenciug, Iarova și Oclanda este una promițătoare. Pe tot parcursul implementării proiectului în aceste comunități, nu am observat nici o deviere de la viziunea lor comună, privind serviciul pe care îl dezvoltă acum împreună. De la bun început ei au avut înțelegerea, că noul serviciu va avea un preț comun, iar cele cinci gunoiști vor trebui să dispară.
Încă o provocare legislativă în domeniul cooperării este faptul că noua Lege nr. 246/2017 privind întreprinderile de stat și municipale nu permite fondarea unei întreprinderi municipale în comun de mai multe APL, așa cum a fost până la adoptarea legii în cauză. Înainte de această schimbare, aceasta a fost principala formă juridică/instituțională folosită de primării ca să poată coopera prin crearea operatorilor comuni. Amendarea acestei legi pentru a oferi autorităților locale această posibilitate de cooperare ar oferi autorităților locale mai multă flexibilitate și instrumente pentru rezolvarea în comun a provocărilor cu care se confruntă.
Reportaj de Georgeta Carasiucenco
Editare de Diana Madan-Preașcă
Fotografii de Tatiana Beghiu
Acest articol face parte din seria de articole realizate de Moldova.org pentru Proiectul de Implicare civică în guvernarea locală „MĂ IMPLIC”.
Scopul proiectului este de a crea condiții ca populația din mediul rural din Republica Moldova să aibă acces echitabil la servicii comunale de calitate.
La nivel local, proiectul sprijină autoritățile publice locale (APL) din 30 de localități/grupuri de APL-uri partenere, pentru a organiza furnizarea serviciilor de gospodărire comunală într-un mod participativ, eficient, incluziv și durabil.
La nivel național, proiectul sprijină mediul politic, juridic și financiar, pentru furnizarea serviciilor publice de calitate și pentru reforma guvernării locale.
Proiectul este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC și implementat de Skat Consulting Ltd.
Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale proiectului.
