Ce se întâmplă în Belarus. Protestatarii vs dictatorul

PE SCURT

Deja de mai bine de o săptămână, străzile mai multor orașe din Belarus sunt împânzite de zeci sau chiar sute de mii de protestatari. Oamenii cer alegeri prezidențiale repetate, declarând că rezultatele scrutinului din 9 august au fost falsificate. Cu toate acestea, Alexandr Lukașenko  susține că nu va ceda presiunilor și nu va dispune organizarea altor alegeri, astfel cum acest lucru „ar putea destabiliza și distruge întreaga țară. Doar știți prea bine că nu fac nimic sub presiune”, a declarat el duminică în fața susținătorilor săi.

Dar opoziția nu lasă mâinile în jos și declară că îl va înlătura, împreună cu protestatarii, pe ultimul dictator din Europa. 

PE LUNG

După alegerile prezidențiale din 9 august, când Comisia Electorală Centrală anunța că Lukașenko ar fi obținut 80,1% din voturile alegătorilor, timp de o săptămână sute de mii de oameni au ieșit pe străzile din Belarus, pentru a-și apăra votul și pentru a cere alegeri repetate. Oamenii spun că nu mai vor să suporte regimul dictatorial al lui Lukașenko și nu vor mai permite să le fie falsificate buletinele de vot.

Primele zile de proteste au fost unele dintre cele mai violente. Polițiștii erau extrem de brutali cu oamenii care ieșeau în stradă. Foloseau bastoane, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. „Polițiștii își fac munca, fără remușcări. Au lovit în oameni cu bastoanele, cu picioarele, i-au separat, culcat la pământ, îmbrâncit, arestat. Poate cineva se mai aștepta că polițiștii vor trece de partea protestatarilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Niciun polițist nu s-a opus ordinelor lui Lukașenko”, ne-a spus jurnalistul Aliaksei Shota, redactorul șef al publicației hrodna.life. 

Chiar în primele zile de proteste, doi tineri au fost uciși. Este vorba despre un tânăr de 25 de ani, care a fost bătut de forțele de ordine în orașul Gomel din Belarus. După mai multe zile de căutări, familia l-a găsit la morgă. Autoritățile au confirmat moartea tânărului după reținerea sa „în timpul unei manifestații neautorizate”. Potrivit unui comunicat, care nu precizează data decesului, sănătatea bărbatului s-a „deteriorat brusc” în timp ce era în detenție. Iar al doilea era un tânăr de 34 de ani care a fost ucis în timpul protestelor. Deși se apropia cu mâinile sus de cordonul forțelor de securitate, acesta pare să fie împușcat în piept, probabil cu proiectil cu gaze lacrimogene. Imaginile apărute pe rețelele de socializare contrazic versiunea autorităților, care susțin că protestatarul a murit după ce i-ar fi explodat în mână un dispozitiv exploziv improvizat pe care se pregătea să-l arunce asupra polițiștilor. 

Pe 14 august, 27 de miniștri de externe ai țărilor Uniunii Europene au convenit să impună sancțiuni împotriva celor responsabili pentru victimele și violența împotriva populației în timpul protestelor din Belarus. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut autorităților din Belarus să  nu fie violente cu protestatarii. El a amintit că cetățenii au dreptul la adunare pașnică și legală.

Ulterior, acțiunile de violență s-au redus, iar numărul protestatarilor a crescut. Zilnic oamenii ieșeau la proteste și cereau să fie ascultați. Sâmbătă, mii de oameni s-au adunat în fața sediului televiziunii de stat din Belarus cerând ca protestele să fie mediatizate. Protestatarii au avut bannere pe care scria „Spuneți oamenilor adevărul”. După 9 august, a fost oprit internetul, iar televiziunea națională nu prezenta niciun cadru cu protestatari și brutalitatea cu care erau întâmpinați de polițiști. Mai mulți jurnaliști de la televiziunea de stat și-au anunțat demisia. 

Săptămâna trecută s-a încheiat cu unul dintre cele mai mari proteste organizate în Belarus. Câteva sute de mii de protestatari au ieșit în stradă cu flori și baloane la „Marșul Libertății”, unde scandau „Demisia”. În același timp, în Minsk a mai fost organizată și o manifestație a susținătorilor lui Lukașenko. La acțiune nu a lipsit nici șeful statului, care a vorbit timp de jumătate de oră despre munca grea pe care a depus-o în toți acești ani de conducere, despre cum și-a irosit tinerețea fiind în fruntea statului și că nu are să plece și lase nimănui țara pe „care a clădit-o”, nici măcar după moarte. Lukașenko le-a spus susținătorilor adunați că nu se va lăsa înfrânt de dorința unei mâini de oameni. De asemenea, el a povestit despre convorbirile telefonice zilnice cu Vladimir Putin, care l-a asigurat că-l va ajuta la restabilirea liniștii în țară. 

În această perioadă Lukașenko a făcut mai multe declarații care au adăugat la nemulțumirea oamenilor. Chiar în primele zile de protest, el declara că nu are să asculte oamenii care au ieșit în stradă pentru că ar fi doar niște criminali sau șomeri și astfel justificând agresivitatea oamenilor legii față de protestatari. Mulți dintre cei arestați erau jurnaliști. De asemenea, grupuri mari de femei s-au arătat nemulțumite de rolul pe care i-l impune liderul belarus unei femei: de a naște cât mai mulți copii, de a avea grijă de familie și sta la bucătărie, neavând puterea să „care pe umerii ei delicați Constituția grea a Belarusului”, cum spunea Lukașenko unui grup de bătrânele.

https://www.facebook.com/RottenKepken/videos/2758279704415932/

În paralel cu demonstrațiile împotriva regimului Lukaşenko au intrat în grevă muncitori de la marile uzine. Mulți dintre ei s-au alăturat în ultimele zile manifestațiilor împotriva președintelui, lucru care l-a nemulțumit și mai mult pe Lukașenko, care a declarat duminică în fața susținătorilor săi că este gata de reforme, oamenii doar trebuie să ceară și să muncească. „Poți visa la lucruri mari lucrând la fabrică, dar nu ieșind în stradă”, a spus el, făcând referire la muncitorii care au anunțat greva.

Alexandr Lukașenko este în fruntea statului din 1994, timp în care a instaurat cenzură, dictatură și reguli pe care oamenii se tem să le încalce, ca să nu fie arestați. De multe ori, OSCE l-a învinuit pe Lukașenko pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, iar cele cinci scrutine electorale la care a câștigat cu o diferență enormă nu au fost recunoscute de OSCE, precum și de SUA, declarându-le alegeri falsificate. Cu toate acestea, Lukașenko continuă să-și construiască imperiul, pe care-l percepe ca propria gospodărie. A schimbat Constituția, astfel asigurându-se cu și mai multe împuterniciri care să-i permită să desființeze Parlamentul, ca să fie ales unul nou. Ceea ce a și făcut de multe ori, înlăturând opoziția și înaintând în funcții de conducere persoane loiale lui. Cu toate acestea, oamenii se pare că îl respectau și nu se opuneau, iar cei care se pronunțau împotriva lui erau arestați sau amenințați. Și la acest scrutin electoral, Lukașenko a reușit să obțină rezultatul pe care-l anunța chiar de la bun început. Însă, niciodată până acum în stradă nu au ieșit atât de mulți oameni care să-i spună că vor ca Lukașenko să plece. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.