Narges Mohammadi, încarcerată în Iran, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Îți explicăm cine e și pentru ce luptă

Narges Mohammadi, o activistă pentru drepturile omului, care acum este încarcerată în Iran, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace „pentru lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta ei de a promova drepturile omului și libertatea pentru toți” au declarat membrii juriului. 

Narges Safie Mohammadi, născută în 1972, este o ingineră în fizică nucleară care a devenit activistă pentru drepturile omului și împotriva pedepsei cu moartea. De asemenea, ea este și vicepreședinta Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului (DHRC). În mai 2016, Mohammadi a fost condamnată la Teheran la 16 ani de închisoare pentru înființarea și conducerea „unei mișcări pentru drepturile omului care militează pentru abolirea pedepsei cu moartea”. Dar asta nu este prima dată când activista nemulțumește autoritățile iraniene și ajunge în închisoare. Ea a fost arestată de 13 ori de regimul islamic din Iran, care a condamnat-o de cinci ori la un total de 31 de ani de închisoare și 154 de lovituri de bici.

Drepturile omului în Iran

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat primăvara că Iranul a executat în medie 10 persoane pe săptămână în acest an, ceea ce reprezintă niște „statistici înspăimântătoare”. Activiștii pentru drepturile omului spun că autoritățile iraniene se folosesc de execuții pentru a încerca să instaureze frica în societate, mai degrabă decât pentru a combate criminalitatea. Potrivit organizației Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, din 2010, în Iran au fost executate peste 7500 de persoane. 

Într-un raport anual cu privire la execuțiile pe care le face Iranul, Mohammadi scria: „Este inacceptabil să punem capăt unei vieți, indiferent care ar fi justificarea. Nu mă opun pedepsirii criminalilor; criminalii vor continua să fie pedepsiți până când cauza principală a crimelor lor va fi eradicată, dar crimele persistă și acesta nu este nici un rezultat dezirabil, nici acceptabil pentru societate. Îmi este greu să văd copiii lăsați în urmă după executarea mamelor și/sau a taților lor. […] Când am fost închisă în închisoarea Zanjan, eram cu o femeie care urma să fie spânzurată din cauza unei relații cu un bărbat. Această femeie, ca toate femeile iraniene, a fost privată de dreptul la divorț. Este această femeie vinovată? După părerea mea, sistemul care a adus-o aici, prin privarea ei de dreptul la divorț, este cel vinovat. Așa că această femeie a fost victimizată o dată prin faptul că nu are dreptul la divorț și victimizată din nou în practică, când nu poate divorța. Și-a pierdut tinerețea în timp ce aștepta spânzurătoarea…”.

Epopeea arestărilor

Mohammadi a fost arestată pentru prima dată în 1998 pentru criticile sale la adresa guvernului iranian. Atunci, a petrecut un an în închisoare.

În iulie 2011, este din nou urmărită penal și găsită vinovată de „acționare împotriva securității naționale, apartenența la DHRC și propagandă împotriva regimului”. Peste două luni, este condamnată la 11 ani de închisoare, ca peste un an, sentința să fie redusă la șase ani. În apărarea activistei au sărit mai multe organizații internaționale, declarând că „este un alt exemplu trist al încercărilor autorităților iraniene de a-i reduce la tăcere pe curajoșii apărători ai drepturilor omului.” Astfel, peste câteva luni, femeia este eliberată din închisoare. 

Dar istoria arestărilor nu se încheie nici aici. La 5 mai 2015, Mohammadi a fost din nou arestată pe baza unor noi acuzații, fiind condamnată la zece ani de închisoare, pentru „propaganda împotriva sistemului și protestele prin care cerea să fie anulată pedeapsa cu moartea”. Mohammadi iese din închisoare abia peste  cinci ani, timp în care starea ei de sănătate a avut mult de suferit, a făcut și greva foamei și a trimis o plângere autorităților cu privire la abuzurile sexuale și relele tratamente la care ea însăși și alte femei au fost supuse în închisoare. Deși autoritățile nu vin cu niciun răspuns și acțiune de a apăra drepturile celor închiși, în 2021, judecătorii din Teheran decid să o condamne pe activistă la doi ani și jumătate de închisoare, 80 de lovituri de bici și două amenzi separate pentru acuzații care includ „răspândirea propagandei împotriva sistemului”. 

Într-o înregistrare din închisoare obținută de jurnaliștii de la CNN se aude cum activista strigă, alături de alte deținute: „Femeie, viață, libertate!” 

În această perioadă sunt anunțați câștigătorii Premiului Nobel din acest an. Până în acest moment, au fost anunțați câștigătorii Premiilor Nobel:

  •  Pentru fizică – Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”. 
  • Pentru chimie – Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov „pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”.
  • Pentru literatură – Jon Fosse „pentru piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse”.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.