Cu doi ani în urmă, Ucraina a fost atacată de Rusia. În tot acest timp, țara vecină a trebuit să-și canalizeze resursele și eforturile pentru a face față atacului, a gestiona criza umanitară și a contracara consecințele războiului.

În ciuda războiului, Ucraina a implementat legi și hotărâri notabile în ultimii doi ani, unele dintre ele în baza celor șapte recomandări ale Comisiei Europene.

La patru zile după ce a fost invadată de Rusia, Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a solicitat admiterea imediată a cererii în cadrul unei „noi proceduri speciale", întâmpinată pozitiv de Comisia Europeană. La sfârșitul anului trecut liderul de la Kyiv îndemna oficialii europeni „să nu trădeze poporul ucrainean și credința lui în Europa."

La 23 iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a deschis negocierile de aderare cu ambele țări. Ursula von der Leyen a declarat că „Ucraina face pași notabili pentru a îndeplini recomandările Comisiei Europene, luptând în același timp împotriva unei invazii.”

Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută drept Convenția de la Istanbul, a fost ratificată de 37 de țări. Printre ele și Ucraina, care a ratificat-o în noiembrie 2022.

Ratificarea Convenției de la Istanbul este un semnal că Ucraina este pregătită să își asume responsabilitatea pentru depistarea, investigarea și prevenirea infracțiunilor legate de violența împotriva femeilor și de violență domestică, scrie Asociația Ucraineană a Femeilor Juriste. Printre ele: interdicția privind folosirea concilierii (împăcării, n.red) de către instanțe în cazurile de violență sexuală și domestică, simplificarea procedurii de divorț atunci când este inițiată de o femeie-victimă a violenței, urmărirea penală a abuzatorilor chiar și în absența plângerilor sau a declarațiilor victimei.

În 2022, în spațiul public circula o petiție către președintele Zelenski care cerea legalizarea parteneriatelor pentru persoanele de același sex. Liderul ucrainean declara atunci că „a fost deschisă ușa” pentru o eventuală legalizare. Organizații și activiști, inclusiv din armata ucraineană, pledau pentru schimbarea legislației care ar permite căsătoriile pentru comunitatea LGBTQ.

La un an distanță, deputata Radei Supreme a Ucrainei, Inna Sovsun, înregistra un proiect de lege privind legalizarea parteneriatelor de același sex. Deputata declara atunci că proiectul a fost primit cu „mai multă deschidere decât anticipase.” Proiectul se află încă în așteptare. Angela Grămadă spune că legiuitorii ucraineni nu se grăbesc să-l aprobe pentru că „nu e o urgență. Asta ar însemna că trebuie să modifice Constituția, imposibil de făcut în vreme de război."

Una dintre condițiile demarării negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina este Legea privind minoritățile etnice. Parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege în acest sens în decembrie 2022.

În încercarea de a armoniza legislația națională cu prevederile UE, Ucraina a adoptat o nouă lege privind mass-media în decembrie 2022. Legea introduce o mai bună reglementare a domeniului și mai multă transparență cu privire la proprietarii de mass-media. Potrivit Euronews, legea ar extinde prea mult puterea statului de a reglementa media, ceea ce a generat nemulțumirile multor oameni din domeniu. Reporteri fără Frontiere apreciază pozitiv legea, dar că poate fi îmbunătățită. „Legea trebuie să extindă definiția discursului instigator la ură, care este prea restrânsă. Totodată, reprezentanții mass-mediei online și autoritatea națională de reglementare trebuie să finalizeze formularea comună a criteriilor precise care definesc mass-media online”, recomandă aceștia.

Legiuitorii ucraineni spun că legea va facilita lupta împotriva dezinformării rusești și preveni acapararea pieței media. Anastasiia Hudyma completează că legea e legată, inclusiv, de cea a minorităților. „Legea presupune o cotă de 10% pe zi de difuzare a programelor media în limbile minorităților etnice”, explică jurnalista.

Autoritățile ucrainene au deconspirat la începutul lui 2024 o schemă de corupție de 40 de milioane de dolari din armată ucraineană. Cinci persoane au fost acuzate de un complot de deturnare de fonduri, destinate achiziționării a 100.000 de obuze de mortar, potrivit Serviciul de Securitate și Ministerului Apărării ucrainene. În delapidare ar fi implicați foști și actuali funcționari de rang înalt ai Ministerului Apărării și conducători ai companiilor afiliate. Aceștia riscă până la 12 ani de închisoare.

„Această demascare a cazurilor de corupție are părți bune și nu chiar", crede experta în securitate. „E bine pentru că, chiar dacă țara e în război, există acest angajament de transparență. Presa a arătat unde autoritățile greșesc. Pe de altă parte, nu e bine că s-a pus presiune pe jurnaliștii care au făcut aceste investigații", relatează Angela Grămadă. Ea mai spune că expunerea corupției din armata ucraineană pe timp de război a fost folosită de propaganda rusească pentru a discredita autoritățile de la Kyiv.

Odată cu războiul a sporit interesul pentru cultura poporului ucrainean pe plan internațional, e de părere Grămadă. Publicația Noua Voce a Ucrainei scrie că „cultura ucraineană nu a fost niciodată atât de recunoscută ca în prezent, nici pe scena internațională, nici în Ucraina.” Centrul de Studii Estice nota că invazia rusă în Ucraina a finalizat procesul de transformare a identității ucrainene.

De la Zilele culturii ucrainene la cocktailul redenumit din „Moscow Mule” în „Kyiv Mule”, vizibilitatea culturii ucrainene a sporit semnificativ. Iată câteva exemple:

• Giganți ca Louvre, Carnegie Hall sau Muzeul Britanic au expoziții dedicate culturii ucrainene;
  
• În 2022 Kalush Orchestra din Ucraina a câștigat Eurovisionul cu piesa „Stefania”;
  
• În 2023 cunoscutul spațiu public Cafe Moskau din Berlin și-a schimbat temporar denumirea în Cafe Kyiv;
  
• Documentarul „20 de zile în Mariupol” despre invazia rusească în Ucraina a luat premiul BAFTA anul acesta și este nominalizat la Oscar 2024.
  
• A crescut interesul pentru literatura ucraineană.

„Și în România s-a schimbat foarte mult atitudinea față de Ucraina", crede Angela Grămadă, care locuiește la București. „Mulți români au auzit pentru prima dată în 2022 că ucrainenii vorbesc ucraineana, nu rusa. A fost o revelație că ucrainenii au artiștii, scriitorii lor, că limba este foarte diferită, că aparțin unui spațiu civilizațional mult mai european decât rușii”, conchide experta.