Sute de mii de oameni din cele mai mari orașe ale Israelului ies în stradă la proteste deja de mai bine de jumătate de an. Ei susțin că se îngrijorează că drepturile lor vor fi încălcate, iar dictatura se va instaura în statul lor până nu demult – democratic. Pentru a înțelege mai bine care este miezul problemei și de ce oamenii sunt revoltați, am făcut o retrospectivă a ultimelor evenimente și decizii adoptate în Israel.
La începutul lunii ianuarie, israelienii ies în stradă în număr mare. Cifrele ajungând la cel puțin 200 de mii de persoane la fiecare protest. Nemulțumirea le-a fost stârnită de anunțul făcut de guvernul investit de prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Miniștrii propun o serie de reforme judiciare, care ar oferi guvernului și coaliției parlamentare „marea putere”, preluând-o de la Curtea Supremă.
Oamenii ies la proteste săptămânal, iar poliția încearcă să-i „liniștească” cu furtunuri de apă, bâte și arestări în masă. Peste câteva luni, premierul Netanyahu anunță că îngheață proiectul de lege, ca să revină la el la începutul acestei săptămâni. Pe 24 iulie, cei 64 de membri ai coaliției de dreapta au votat legea, în pofida protestelor și opoziției, care a părăsit sala de ședințe, declarând că reformele judiciare propuse atentează la democrația țării! Analiștii politici avertizează, arătând cu degetul spre Israel, că trecerea de la democrație la autocrație nu este un lucru care se întâmplă peste noapte, ci prin acțiuni minore, dar concrete care țintesc direct în libertatea cetățenilor.
Reforma judiciară – motiv de îngrijorare?
Israelul este un stat parlamentar, iar Curtea Supremă este organismul care protejează drepturile civile și statul de drept. Noua lege presupune limitarea puterii Curții Supreme și nu mai permite judecătorilor să blocheze hotărârile guvernului. Astfel, reforma judiciară „oferă executivului putere aproape totală asupra comitetului care se ocupă de numirile oficiale. Comitetul determină cine ocupă funcții de conducere în poliție, armată, instituții financiare și multe alte decizii majore”, susține Ahmad Tibi, membru palestinian al parlamentului israelian.
„Israelul este statul întregului popor evreu și deciziile nu sunt luate de rabinat, ci de Înalta Curte de Justiţie”, suține Tzipi Livni, fosta ministră de Externe a Israelului, care a participat de nenumărate ori la proteste. Potrivit ei, membrii coaliției care se declară ultraortodocși și pun mare accent pe religie, sunt, de fapt, „o coaliție de bărbați care susțin anexarea deplină a Cisiordaniei, precum și politici împotriva femeilor și egalității de gen, dar și împotriva palestinienilor care trăiesc în Israel”. Fosta ministră de Externe face referire și la un alt proiect de lege propus de membrii de coaliție, de a desființa Autoritatea care se ocupă de promovarea drepturilor femeilor și a forma o entitate condusă direct de guvern. Aceasta nu ar avea ca obiectiv principal egalitatea de gen și nici lupta împotriva discriminării în bază de gen.
Cine este Bibi?
„Bibi” este numele de alint pe care îl folosesc neoficial oamenii când vorbesc despre Benjamin Netanyahu. El este pentru a șasea oară premier și persoana care a fost cel mai mult timp la guvernare în istoria Israelului, peste 15 ani. Succesul său, susțin analiștii politici, se datorează faptului că a adoptat o poziție dură față de palestinieni, punând preocupările de securitate înaintea oricărei discuții despre pace.
Cu toate acestea, Netanyahu este acuzat de acțiuni de luare de mită și fraudă, pe care el le neagă cu înverșunare. Se presupune că Netanyahu a acceptat cadouri de la oameni de afaceri bogați și a oferit favoruri pentru a încerca să obțină o imagine mai pozitivă în presă.
Protestatarii îl acuză pe Netanyahu că încearcă să folosească reformele judiciare pentru a anula posibile hotărâri împotriva lui. Asta pentru că, un alt proiect de lege din reforma judiciară le-ar permite politicienilor condamnați pentru corupție să ocupe poziții ministeriale, iar altul ar întări puterea premierului prin interzicerea suspendării acestuia din motive care nu sunt legate de sănătate.
Decizii dictate de interese
Într-o analiză politică recentă, The Guardian scrie că, deși în anii precedenți Netanyahu vorbea în repetate rânduri despre reforma judiciară, de această dată a trecut direct la acțiuni. La o săptămână de la depunerea jurământului, guvernul condus de Netanyahu propune un set radical de reforme menite să pună capăt independenței judiciare și nu doar. Nimic pare că nu poate să-i oprească, atâta timp cât dețin numărul necesar de voturi în parlament (64). Astfel, se votează legi în pofida protestelor oamenilor și îngrijorării experților. Membrii coaliției parlamentare anunță că vor să anexeze toate teritoriile palestiniene, deși rezerviștii armatei amenință să nu se mai prezinte la serviciu în cazul în care aceste reforme „radicale” vor fi votate. Ministerul Apărării, Yoav Gallant, numără cel puțin 10.000 de rezerviști.
Premierul nu se oprește aici și numește un politician în funcția de director al Bibliotecii Naționale, iar un apropiat de-al său – ca statician șef. În același timp, guvernul vrea să impoziteze organizațiile neguvernamentale care luptă pentru drepturile omului, până acestea vor fi nevoite să-și închidă activitatea. Însă, cea mai mare presiune a actualei guvernări e pusă asupra palestinienilor.
Ce fac palestinienii
Pe teritoriul Israelului locuiesc aproximativ 1,6 milioane de cetățeni palestinieni sau 20% din totalul populației. Deși cetățenii palestinieni ai Israelului pot vota și pot participa la viața politică, ei se confruntă cu discriminarea și de multe ori drepturile le sunt încălcate.
Potrivit Amnesty International, Israelul și-a intensificat represiunea împotriva libertății de asociere a palestinienilor. De asemenea, a impus restricții arbitrare asupra libertății de mișcare. A crescut și numărul palestinienilor uciși și grav răniți de forțele israeliene în timpul raidurilor din Cisiordania. Detențiile administrative ale palestinienilor au atins un nivel maxim în ultimii 14 ani, iar acțiunile de tortură au continuat.
Iar situația nu pare să se îmbunătățească. La începutul lunii iulie, armata israeliană a lansat un atac cu drone și elicoptere asupra orașului palestinian Jenin, din Cisiordania, ucigând peste 100 de persoane. După cum spunea premierul israelian în cadrul unui interviu pentru The Telegraph încă în anul 2012: „Aplicarea forței militare inhibă orice acțiune violentă teroristă”.
Surse foto: Reuters, SkyNews, AFP
