Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, spune că o guvernare minoritară nu este viabilă în Republica Moldova și aduce partidele pro-europene la mâna opoziției comuniste atunci când vine vorba de decizii importate cum ar fi alegerea președintelui, continuarea cursului european sau realizarea reformelor.
Victor Chirilă: Un Guvern minoritar înseamnă riscuri mari de instabilitate în Republica Moldova, pentru că acest guvern nu va avea majoritatea parlamentară necesară pentru aprobarea unor legi importante, mai ales pentru reformarea justiției, Procuraturii, reforma economiei sau investigarea unor cazuri răsunătoare de corupție, cum ar fi cazul de la Banca de Economii, de unde au dispărut peste 10 miliarde lei, iar acum apar cifre noi care vorbesc despre 17 miliarde lei dispărute inclusiv de la Banca Socială și Unibank.
Un Guvern minoritar înseamnă că acest guvern va trebui să negocieze de fiecare dată susținerea Partidului Comuniștilor pentru aprobarea unor legi, iar aceste negocieri vor implica și anumite compromisuri care ar putea fi văzute prost de electoratul pro- european. Deja se pare că PCRM cere o cedare enormă pentru Partidul Liberal Democrat – cere ca acesta să renunțe la candidatura lui Iurie Leancă la funcția de prim-ministru. Or, știm bine că o bună parte din electoratul PLDM a optat anume pentru această soluție. Dacă acest lucru se va întâmpla, electoratul se va întoarce de la acest partid, care ar putea fi penalizat la următoarele alegeri locale, iar credibilitatea liderului acestui partid și a formațiunii pe ansamblu va scădea enorm.
Lina Grâu: Imediat după semnarea acordului de coaliție dintre Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Democrat au apărut mai multe critici la adresa acestei viitoare coaliții. Prima ar fi că cele două formațiuni se coalizează de fapt cu Partidul Comuniștilor, or anume acesta a fost factorul de schimbare cerut de societate în aprilie 2009.
Victor Chirilă: Evident că este nevoie de o colaborare cu opoziția, și mă refer în cazul dat la Partidul Comuniștilor care în ultimul timp dă dovadă de mai multă moderație și în acțiuni, și în luările de poziție față de Acordul de Asociere și este dispus la o cooperare realistă, pragmatică cu partenerii occidentali, în primul rând cu UE. Însă partidele europene trebuie să discute, să coopereze de pe alte poziții, de pe niște poziții solide, cu Partidul Comuniștilor. Dacă PCRM va simți slăbiciunea partidelor pro-europene, a unui Guvern minoritar, de fiecare dată va cere un preț enorm pentru susținerea unor pachete de legi și reforme.
Acum, în urma semnării acestui acord între PLDM și PD pentru formarea Alianței pentru o Moldovă Europeană, putem spune că aceste partide au demonstrat incapacitatea lor de a face compromisuri chiar între partidele europene. Pentru că marile discordii nu au ținut de principii, de obiective. Divergențele, după cum au arătat negocierile, au ținut de împărțirea funcțiilor. Or, este inadmisibil ca partidele pro-europene și în special liderii pro-europeni să nu poată ajunge
la un compromis anume la acest capitol. Astfel de obstacole nu ar fi trebuit să existe. Or, incapacitatea lor demonstrează slăbiciunea lor. Și acest lucru le va juca festa în următoarele luni și în următorul an.
Lina Grâu: Altă îngrijorare ține de capacitatea Republicii Moldova de a continua cursul european, mai ales că suntem într-o conjunctură externă destul de complicată. Plus că există niște oportunități în acest an, care țin de avansarea pe parcursul european, pe care Republica Moldova ar putea să le rateze. Cum se văd din afară aceste evoluții?
Victor Chirilă: Deja sunt niște semnale care au venit din Parlamentul European. UE se pare că este îngrijorată de ceea ce se întâmplă la noi. UE își dorește o cooperare constructivă cu opoziția, cu Partidul Comuniștilor, dar își dorește și o guvernare solidă, un guvern european puternic, care să-și poată asuma întreaga responsabilitate pentru implementarea reformelor, pentru combaterea corupției. Or, un guvern minoritar nu poate face acest lucru pentru că este șantajabil și este la cheremul partidului din opoziție, care înțelege acest lucru și va solicita cedări enorme în contextul apropiatelor alegeri locale și în perspectiva viitoarelor alegeri a președintelui Republicii Moldova din 2016.
Semnale neoficiale sunt și din partea Washingtonului, care este nemulțumit de crearea unei guvernări minoritare, este nemulțumit de incapacitatea partidelor pro-europene să formeze o alianță puternică, de incapacitatea politicienilor de a ajunge la compromisuri, de a trece peste propriile ambiții și de a judeca din perspectiva intereselor naționale.
Lina Grâu: Un al treilea aspect pe care l-am desprins din discuțiile care au existat după semnarea acestui Acord ține de capacitatea coaliției minoritare de combatere a corupției și de reformare a justiției, având în vedere că oamenii care conduc aceste partide sunt considerați a fi cei mai mari oligarhi din Republica Moldova.
Victor Chirilă: Impresia este că Guvernul minoritar care urmează să fie creat va deveni expresia unor mari interese de afaceri din Republica Moldova și acest lucru neliniștește și partenerii noștri din UE, dar și SUA. Și acest aspect ar putea avea consecințe asupra asistenței pe care acești parteneri ne-o oferă.
Deja avem anumite rezerve legate de modul în care urmează să fie livrată această asistență în timpul apropiat.
Au existat mesaje trimise și de șeful Delegației UE la Chișinău, care spunea că această asistență urmează să se reducă, în special pentru reforma justiției și a Procuraturii, pentru că nu s-au îndeplinit în întregime angajamentele anterioare. Plus că acum a apărut acest caz sfidător de la Banca de Economii care a pus în gardă partenerii europeni despre modul în care se cheltuiesc banii publici și asistența externă în Republica Moldova. Și atâta timp cât nu va fi claritate cu privire la ce s-a întâmplat cu acești bani și la modul cum vor fi evitate astfel de cazuri pe viitor, mă tem că asistența UE nu va fi livrată integral țării noastre în timpul apropiat.
Lina Grâu: De la alegerile parlamentare din 30 noiembrie până la semnarea acestui Acord de guvernare minoritară, fără Partidul Liberal, au trecut aproape două luni. Ce mesaje au trimis partidele politice către societate, prin incapacitatea lor de a ajunge rapid la un acord de guvernare?
Victor Chirilă: Au trimis mesaje proaste, descurajatoare pentru electoratul european. Electoratul european se îndepărtează tot mai mult de partidele pro-europene, există în societate o stare de lehamite tot mai pronunțată și mă tem că aceste partide ar putea fi penalizate foarte dur la alegerile locale din acest an.
Plus, lipsa de credibilitate care se accentuează, lipsa de susținere din partea cetățenilor știrbește deja din capacitatea acestor partide și a viitorului Guvern de a implementa reforme dure, reforme grele, cu efecte sociale dificile pentru anumite categorii, reforme care necesită susținerea puternică din partea societății. Aceste reforme ar putea să sufere anume din cauza lipsei acestui suport din partea societății. Iar partidele pro-europene și guvernul minoritar, știind acest lucru, ar putea să ezite în implementarea acestor schimbări.
Lina Grâu: În ce măsură societatea din Republica Moldova are capacitatea de a genera noi lideri, noi partide politice care, eventual, să schimbe fața clasei politice din Republica Moldova?
Victor Chirilă: Eu cred că există multe persoane care pot deveni lideri ai unei noi mișcări care să continue procesul de integrare europeană în țara noastră. Problema este că în actualele condiții,
în actualul sistem, cu actualele partide autoritare care au o democrație deficitară pe interior, mă tem că acestor persoane le va fi greu să se afirme, să devină lideri adevărați. Dimpotrivă, sistemul actual, dominat de interese de afaceri, de oligarhi, va face tot posibilul ca acești lideri să nu se afirme, să fie discreditați, descurajați de la bun început, astfel încât aceste grupuri și acești oligarhi să mențină controlul cvasi-total asupra sistemului politic din Republica Moldova.
Interviul a fost publicat în Newsletter-ul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE.
