Connect with us
"
"

Externe

„Trump a fost ales de Dumnezeu” și alte lucruri ce s-au întâmplat în lume săptămână trecută

Publicat

pe

PE SCURT

În această săptămână au avut loc evenimente importante pe plan mondial și în Europa, în special. A fost votat bugetul cu cheltuieli de peste 168 de miliarde de euro. A fost investită noua Comisie Europeană (președintă este Ursula von der Leyen) de Parlament cu o majoritate largă. Palestenienii au protestat împotriva politicii SUA privind coloniile israeliene, iar un ministru din SUA a declarat că Trump a fost ales de Dumnezeu. Mai mult, Ungaria vrea să trimită un astronaut în spaţiu în 2024.

PE LUNG

1. Malta: Un ministru a demisionat în urma scandalului legat de investigarea asasinării jurnalistei

Ministrul maltez al turismului, Konrad Mizzi, a demisionat marţi în urma scandalului în creştere legat de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia în 2017, dar a negat orice implicare în cazul care a zguduit Malta, în timp ce ministrul economiei, Christian Cardona, s-a autosuspendat din executiv până la finalizarea anchetei poliţiei, relatează Reuters şi AFP.

Am simţit că este de datoria mea să demisionez din calitatea de ministru pentru a permite guvernului lui Joseph Muscat să-şi continue munca, a spus Mizzi, suspectat de jurnalista asasinată că a primit mite prin intermediul unor societăţi panameze.

2. SUA: Unul dintre miniștri a afirmat că Donald Trump a fost ales de Dumnezeu

Donald Trump a spus cândva în glumă că ‘el este Alesul’, dar pentru unul dintre miniştrii săi este evident: preşedintele republican a fost ales de Dumnezeu… la fel ca predecesorul său democrat, Barack Obama, potrivit France Presse.

Ştiţi, Barack Obama nu ar fi devenit preşedinte al SUA dacă Dumnezeu nu ar fi hotărât. Şi nici Donald Trump, a declarat ministrul demisionar al energiei, Rick Perry, la canalul Fox News, într-un interviu difuzat duminică.

3. Palestinienii protestează împotriva politicii SUA privind coloniile israeliene

Mii de palestinieni protestează marţi în principalele oraşe din Cisiordania împotriva anunţului făcut de administraţia preşedintelui american Donald Trump de a nu mai considera ilegale coloniile israeliene, relatează DPA.

Manifestaţii au avut loc la Ramallah, Tulkarm, Betleem şi Hebron, cu apeluri de a mărşălui şi la punctele de control israeliene din afara oraşelor palestiniene autonome.

4. Alegeri în Hong Kong: Victoria democraţilor, trecută sub tăcere de mass-media în China continentală

Victoria opoziţiei în alegerile locale din Hong Kong a fost trecută sub tăcere marţi de mass-media din China continentală, unde doar ediţiile pentru străinătate au evocat un vot “distorsionat” în favoarea taberei democrate, informează AFP.

Mass-media de la Beijing, care în timpul weekendului i-au îndemnat pe hongkonghezi să vină la urne pentru a spune nu violenţei alegându-i pe candidaţii pro-Beijing, s-au abţinut marţi să publice rezultatele scrutinului.

Luni, marele jurnal al serii de la televiziunea naţională s-a abţinut să vorbească despre alegerile din Hong Kong, pe care adversarii şefei executivului, Carrie Lam, le-au câştigat detaşat, după aproape şase luni de proteste în regiune semiautonomă.

5. Ungaria vrea să trimită un astronaut în spaţiu în 2024

Ungaria intenţionează să trimită un astronaut în spaţiu în 2024, a declarat miercuri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, în cadrul conferinţei ministeriale a Agenţiei Spaţiale Europene desfăşurate la Sevilla, transmite MTI.

Va fi o nouă ocazie pentru Ungaria de a se dezvolta şi de a avansa, concentrându-se pe pregătirea celui de-al doilea astronaut ungar, ce urmează să fie trimis pe Staţia Spaţială Internaţională – ceea ce considerăm a fi un plan realist pentru 2024 -, în cooperare cu agenţia rusă Roscosmos, a explicat Szijjarto.

6. Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2020

Parlamentul European a adoptat miercuri bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020, după ce a obţinut o majorare a fondurilor alocate pentru mediu, cercetare şi pentru programul Erasmus, transmite AFP.

După trei săptămâni de negocieri dificile, Parlamentul European a reuşit să obţină de la statele membre o majorare cu 850 milioane de euro comparativ cu propunerea de buget a Comisiei Europene, pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, digitalizarea şi programul Erasmus+ pentru tineri.

Ultimul buget anual înainte de viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, bugetul UE pentru anul 2020 cuprinde un nivel global de credite de angajamente pentru cheltuieli viitoare în valoare de 168,7 miliarde euro (o creştere de 1,5% comparativ cu 2019). De asemenea, plăţile ce vor fi făcute în cursul exerciţiului 2020 au crescut şi ele cu 3,4% până la 153,6 miliarde euro.

7. Noua Comisie Europeană a fost învestită de Parlament cu o majoritate largă

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a primit miercuri votul de încredere din partea Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. S-au înregistrat 461 de voturi pentru”, 157 de voturi împotrivă” și 89 de abțineri. Noul Executiv comunitar urmează să își înceapă mandatul pe 1 decembrie.

8. Parlamentul European a declarat pe 28 noiembrie situaţie de urgenţă privind clima

Înaintea Conferinţei ONU pentru schimbările climatice COP25 de la Madrid din 2-13 decembrie, deputaţii au adoptat joi o rezoluţie prin care declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului în Europa şi la nivel global. Ei au solicitat, de asemenea, ca toate propunerile legislative şi bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C, informează un comunicat oficial emis de legislativul comunitar.

Externe

Europa își deschide treptat hotarele. Ce au decis mai multe state

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia Europeană a recomandat statelor UE și celor din spațiul Schengen să înceapă ridicarea treptată restricțiilor privind circulația locuitorilor acestor state în interiorul UE.

Bruxelles atenționează că ridicarea restricțiilor de călătorie între țări este crucială pentru întreaga piață internă a UE, în special în ajunul sezonului de vară și consideră că, printr-o abordare coordonată, aceasta poate fi făcută destul de rapid și sigur. „Suntem siguri că vom avea un sezon turistic anul acesta”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

În același timp, până în prezent, recomandările privind restricționarea călătoriilor transfrontaliere opționale în UE și în cadrul spațiului Schengen rămân valabile până pe 15 iunie. Până la această dată, Bruxellesul solicită să nu se deschidă frontierele externe ale Uniunii Europene – această perioadă va fi aproape sigur extinsă, deoarece mai devreme s-a anunțat că frontierele externe ale UE vor fi deschise doar după deschiderea completă a celor interne.

PE LUNG

Țările baltice și-au deschis frontierele pe 15 mai – primele din Europa

Comisia Europeană recomandă înlăturarea restricțiilor de circulație în primul rând între țările cu o situație epidemiologică similară – iar unele state au început deja acest lucru. Astfel, autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania, unde pe toată durata pandemiei situația epidemiologică a fost  una dintre cele mai „calme” din Europa, au convenit asupra liberei circulații între cele trei țări începând cu 15 mai.

În cadrul acordului, va fi reluat transportul transfrontalier de pasageri cu autobuzul, trenul și avionul; companiilor de turism li s-a permis, de asemenea, să organizeze excursii în cadrul celor trei țări. Obligativitatea de a sta două săptămâni în carantină la trecerea frontierei a fost anulată – numai cei care s-au întors din afara statelor baltice vor trebui să o respecte. Este de așteptat ca, în viitorul apropiat, acordului cu statele baltice să se alăture și Finlanda. Începând cu 12 mai, Lituania a permis, de asemenea, parțial intrarea cetățenilor Poloniei, celor care doresc să vină la muncă sau studii. Ei nu trebuie să se conformeze carantinei de 14 zile, dar nu pot merge mai departe în Letonia sau Estonia. Totodată, Varşovia a anunţat că menține granițele închise până pe 12 iunie. Cu toate acestea, diplomaţii, străinii cu reşedinţa în Polonia şi şoferii profesionişti de camioane vor putea trece prin anumite puncte de control începând de miercuri.

Granițele dintre Germania, Franța, Austria și Elveția urmează să se deschidă începând cu 15 iunie

Interdicțiile privind circulația transfrontalieră între statele vecine încep să fie ridicate și în Europa Centrală. Din 16 mai, Germania deschide complet granița cu Luxemburg; este de așteptat ca în viitorul apropiat să se ajungă la un acord similar și cu Danemarca (data exactă deocamdată nu a fost convenită). Verificările la frontierele Germaniei cu Austria, Franța și Elveția începând cu 16 mai vor fi atenuate și vor deveni doar selective, iar lista motivelor pentru care poți intra în țară va fi extinsă. Deschiderea completă a granițelor dintre Germania, Austria, Elveția și Franța este preconizată pentru 15 iunie – din aceeași dată este probabil ca regimul obligatoriu de carantină pentru cei care intră în aceste țări să fie ridicat.

Austria, care a fost una dintre primele din Europa care a început măsurile de relaxare, a permis deja cetățenilor din toate statele UE să vină cu avionul pe aeroporturile sale. În același timp, aceștia trebuie să prezinte un test COVID-19 făcut cu cel puțin patru zile înainte de intrare sau să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni.

La rândul său, Cehia, situată în aceeași regiune, este pregătită să-și deschidă complet granițele cu Austria începând cu 8 iunie, iar cu Slovacia din 15 iunie. În același timp, negocierile privind deschiderea frontierelor cu Germania sunt încă departe de a se termina, deoarece autoritățile cehe se tem că incidența infectării acolo este încă prea mare.

Italia, considerată focarul Europei nu a decis, practic, niciodată să-şi închidă graniţele. Doar că pe aeroporturi au fost impuse măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. Spania, țară afectată puternic de noul coronavirus, şi-a redeschis graniţele, dar a impus carantinarea obligatorie timp de 14 zile tuturor celor care intră în ţară. Regula va intra în vigoare pe 15 mai şi va fi aplicată pe durata stării de urgenţă, care va expira pe 24 mai. 

Sursa: Meduza.io

Foto: Postimees.ee/Mailiis Ollino

Citește mai departe

Externe

Poate China fi dată în judecată pentru COVID-19? Cum argumentează avocații din SUA, Marea Britanie și Egipt

Publicat

pe

PE SCURT

Se cer trilioane de dolari pentru daunele provocate de coronavirusul din China. După ce două case de avocatură din SUA au acționat în judecată guvernul chinez și alții se gândesc să o facă.

Cu toate acestea, experții spun că tragerea la răspundere a Chinei este posibilă și spun că, chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă. De asemenea, dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare.

PE LUNG

Două cabine de avocați din Statele Unite ale Americii, Lucas-Compton şi The Berman Law Group au decis să acționeze în judecată regimul comunist din china. Avocații pledează pentru faptul ca autoritățile chineze sunt vinovate pentru pierderile contribuabililor și oamenilor de afaceri din SUA din cauza coronavirusului. De asemenea, avocații acuză regimul de la Beijing că a acționat lent și neglijent în prima fază de răspândire a COVID-19.

China „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”, subliniază The Bergman Law Group. Se estimează că suma despăgubirilor va ajunge la 6 trilioane de dolari.

Și Marea Britanie ar putea da în judecată China. Un raport realizat de Marea Britanie cuprinde suficiente dovezi pentru ca Beijingul să fie trimis în judecată și să plătească daunele economice de peste 6,5 trilioane de dolari. Atât au cheltuit națiunile G7 care și-au propulsat economiile interne pentru a acoperi cheltuielile după ce guvernele și-au forțat cetățenii să rămână acasă, scrie Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, susține că raportul ridică pretenții speculative și nefondate. Mai mult, el spune că coronavirusul a fost adus la Wuhan de către armata SUA și că nu a pornit din piețele de animale sălbatice vii, ținute toate împreună.

Citește de aici și află de unde/cum a apărut coronavirusul:
Coronavirusul din curtea noastră și a vecinului. Explicăm și căutăm soluții

Reglementările internaționale spun că națiunile trebuie să monitorizeze și să partajeze datele referitoare la răspândirea, gravitatea și transmiterea oricăror agenți patogeni cu potențial contagios la nivel internațional. China a raportat boala la OMS abia pe 31 decembrie și a spus că nu sunt dovezi de transmitere de la om la om. Pe deasupra, medicii care au descoperit virusul au fost mustrați pentru alertarea nefondată a populației.

Potrivit raportului, China poate fi adusă în fața Curții Internaționale de Justiție și a Curții Permanente de Arbitraj, a Organizației Mondiale a Comerțului și ar putea primi sancțiuni comerciale fără precedent din partea Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile de Transport pe Mare.

„Noi, egiptenii, avem drepturi”

Un avocat egiptean a adus acuzații împotriva președintelui chinez Xi Jinping, solicitând Chinei să plătească 10 trilioane de dolari pentru daune cauzate de coronavirus din Egipt.

Mohamed Talaat, care locuiește în Gharbeya, la sud de Cairo, și-a bazat acuzația pe comentariile președintelui american Donald Trump, care a pus responsabilitatea virusului pe China, numind boala „virusul chinez”. Avocatul a mai spus că acuzațiile sale s-au bazat pe diverse rapoarte media care au declarat că China a produs virusul ca armă biologică, scrie Dailysabah.

Talaat a declarat că motivul pentru care a luat măsuri legale împotriva Chinei a fost protejarea drepturilor egiptenilor, având în vedere că virusul a fost „fabricat de chinezi” așa cum spune administrația Trump. El a mai spus că a fost motivat de acuzațiile făcute de un avocat american care a depus un dosar împotriva Chinei.

Potrivit avocatului, președintele Egiptului, Abdel-Fattah el-Sissi, a fost îndemnat pe social media să formeze un comitet de drept internațional, cu toate acestea, nimeni din guvern nu a coordonat acțiunile cu Talaat. Guvernul Egiptului „nu intervine în problemele judiciare și menține o poziție neutră”, a spus el.

Talaat a subliniat că, după ridicarea restricțiilor la zboruri, el va putea călători în întreaga lume, căutând cazuri și cercetând legal guvernul chinez.

„Noi, egiptenii, avem drepturi. Președintele celei mai mari țări din lume a confirmat problema. America suferă daune uriașe care nu au fost create în toate războaiele”, a adăugat el.

Egiptul a înregistrat 1 939 de cazuri de coronavirus cu 146 de decese (date din 12 aprilie).

Un alt avocat, Emir Akpınar, a spus că ar mai putea fi introduse acuzații împotriva guvernului chinez. Potrivit lui Akpınar, ar putea fi introduse procese pentru toate victimele și pierderile economice.

„Dacă cei care au suferit pierderi de proprietăți și vieți și pot dovedi că motivul a fost coronavirusul, pot depune un dosar de compensare împotriva statului chinez”, a spus Akpınar, adăugând: „Toți proprietarii de afaceri și cetățenii care au suferit pierderi economice pot depune dosarele în instanțele locale din țara noastră”.

Akpınar a spus că statul va putea să aplice ulterior la instituțiilor juridice internaționale în conformitate cu principiile dreptului internațional. El a subliniat, însă, că „dovezile documentare trebuie protejate”.

„Adică, rapoartele spitalelor, pierderea forței de muncă și anumite documente care demonstrează pierderea venitului, ar trebui să fie păstrate în siguranță. În plus, cei care și-au pierdut rudele ar trebui să poată dovedi că cauza morții a fost COVID-19, în special în detaliile certificatelor de deces “, a spus el.

Un fost editor de ziar a sugerat că, dacă pierdeți o persoană iubită din cauza virusului, ar trebui să dați în judecată guvernul chinez. Kelvin MacKenzie, care a lucrat anterior la The Sun, a cerut oamenilor să ia măsuri legale împotriva Chinei dacă o persoană iubită moare din cauza coronavirusului, încurajând oamenii să „meargă după guvern”. El consideră că China este un „regim dezgustător”. Consideră că guvernul ar trebui să fie tras la răspundere, deoarece coronavirusul a început în China. Anterior, editorul a fost acuzat de rasism, scrie metro.co.uk.

Poate fi China trasă la răspundere pentru pandemia de coronavirus?

Tragerea la răspundere a Chinei pentru pandemia de coronavirus care a afectat până în prezent peste 150 de țări și regiuni de pe glob este posibilă, chiar dacă șansele de a obține despăgubiri pentru sutele de mii de persoane infectate și pentru miile de morți sunt foarte scăzute, dacă nu chiar imposibile. Aceasta este opinia experților în drept internațional sau cele ale căror puncte de vedere au fost exprimate în diferite canale media americane în ultima perioadă. Subiectul a căpătat noi dimensiuni în contextul în care 1) China desfășoară în prezent o campanie agresivă prin care încearcă să arunce responsabilitatea declanșării crizei pe umerii Statelor Unite și 2) prima plângere penală colectivă a fost depusă împotriva regimului de la Beijing într-un tribunal american, scrie G4Media.ro

Mulți experții care susțin că regimul din China ar trebui tras la răspundere în mod legal pentru pandemia de coronavirus. Argumentele lor se referă, în principiu, la faptul că Beijingul ar fi ascuns gravitatea bolii, i-a pedepsit pe avertizorii de integritate și nu a luat măsuri mai rapide pentru stoparea răspândirii virusului.

Alții, dimpotrivă, afirmă că țara comunistă nu poate fi acționată în justiție și că dreptul penal internațional nu include astfel de cazuri. Oricare ar fi situația însă, la mijloc nu este vorba doar de tragerea la răspundere a statului comunist, ci și de sume uriașe de bani cerute ca despăgubiri pentru mii de morți, sute de mii de bolnavi și pagube estimate la trilioane de dolari.

Experții afirmă că tragerea la răspundere a Chinei nu va însemna sfârșitul dramei umane, financiare și legale. Cel puțin două chestiuni au fost ridicate de experți:

  1. chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă.

„A da în judecată un guvern pentru că a gestionat greșit ceva precum coronavirusul nu se va dovedi probabil un proces câștigător în aproape nicio țară din lume,” a afirmat Dan Harris, fondatorul firmei de avocatură internațională Harris Bricken, afirmând că încasarea despăgubirilor va fi grea. „Guvernul chinez nu are prea multe bunuri în afara Chinei, iar instanțele de judecată de acolo nu vă vor permite să solicitați activele guvernului chinez din China. Companiile chineze, deținute de China, au active în afara Chinei, dar majoritatea țărilor contorizează aceste lucruri în mod diferit.”

  1. dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare. „Există dovezi că China a luat măsuri pentru a împiedica răspândirea informațiilor despre virus,” a afirmat Titus Nichols. „Cu toate acestea, China nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile americanilor care refuză să țină seama de sfaturile guvern și continuă să răspândească virusul.” Așa cum este, de exemplu, cazul a numeroși studenți americani care au mers în Florida pentru vacanța de primăvară, unde au făcut plajă, au dansat și au petrecut ore în șir, ignorând avertismentele oficialilor. Plajele din Miami au fost în final închise.

Întreaga analiză poate fi citită pe G4Media.ro.

Citește mai departe

Externe

Spitalele construite în timpul pandemiei COVID-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În timp ce Republica Moldova a deschis două centre de triaj pentru persoanele suspectate sau testate pozitiv, dar cu forme ușoare de COVID-19, mai multe state deja au reușit să construiască spitale temporare pentru a interna numărul mult prea mare de persoane infectate.

Astfel, centre expoziționale, complexe sportive, terenuri de fotbal, parcuri, nave de pasageri au fost transformate în spitale improvizate în marile orașe din întreaga lume.

PE LUNG

Republica Moldova

Centrul expozițional MoldExpo și sanatoriul „Constructorul” din mun. Chișinău au fost transformate în Centre COVID. La 31 martie, Comisia Situații Excepțională a aprobat mecanismul de organizare și funcționare a acestor centre. Potrivit Dispoziției nr. 10, aceste centre vor activa în perioada stării de urgență declarate în Republica Moldova, adică până pe 15 mai. Această decizie a fost luată de către Comisie după ce zilnic erau înregistrate cel puțin 100 de cazuri noi de infectare. Potrivit unui scenariu pesimist prezentat de către Ministerul Sănătății, până la finele lunii mai, în Republica Moldova ar putea să fi 31.000 de cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus.

România

Cu trei săptămâni în urmă, autoritățile din România au decis amenajarea unui spital temporar în Constanța. Ministerul Apărării Naţionale din România a instalat un spital militar mobil cu monospecializare, unde sunt tratate cazurile uşoare şi moderate de infectare cu COVID-19. Spitalul este amplasat pe Stadionul Portul din Constanța. În prezent, în țară sunt înregistrate 5990 de cazuri de infectare, dintre care 306 au decedat, iar alți 208 sunt într-o stare de sănătate critică.

Italia

Situația din Italia continuă să fie una critică, aceasta fiind primul focar al epidemiei din Europa. Până în acest moment, în Italia sunt înregistrate 152.271 de infectări, dintre care au murit 19.468 de aproape șase ori mai multe decât înChina.

Pe câmpiile din Cremona, Lombardia, a fost amenajat un spital temporar din corturi, unde oamenii care prezintă simptome de gripă sunt testați la COVID-19. Acolo sunt 15 corturi cu peste 60 de paturi. De asemenea, un centru expozițional din Milano a fost transformat în doar 10 zile în cea mai mare unitate de terapie intensivă din Italia pentru pacienții cu coronavirus. Acolo pot fi găzduiți peste 200 de pacienți. Totodată, Italia mai vrea să transforme terenurie de fotbal și navele marine în spitale temporare. Nava de pasageri „Splendid” ancorată în portul Genoa a fost deja transformată într-un astfel de spital. Toate aceste spitale temporare sunt pentru a prelua o parte din povară asupra sistemului medical grav afectat și suprasolicitat din cauza pandemiei.

Marea Britanie

Și Marea Britanie a decis să transforme Centrul expozițional ExCel din Londra într-un spital temporar pentru pacienții infectați cu COVID-19. Capacitatea acestui spital improvizat este de 4000 de paturi. De asemenea, guvernul britanic intenționează să înființeze spitale temporare pentru pacienții la Birmingham NEC, Manchester Conference Center și Harrogate Convention Center. Scoțienii au început să lucreze la transformarea unui campus de evenimente din Glasgow într-un spital temporar cu până la 1000 de paturi. Acolo ar putea fi internate peroanele tratate, care au început să se recupereze. Între timp, autoritățile galeze planifică să instaleze 2.000 de paturi pe stadionul Principatului din Cardiff și un spital de 500 de paturi pe stadionul Llanelli Scarlets. În Irlanda de Nord, fosta închisoare Maze din afara Belfast s-ar putea transforma într-un spital de teren pe timp de pandemie. În Marea Britanie sunt infectate 78.991 de persoane dintre care 9.875 au decedat, iar 1.559 se află în stare gravă.

Iran

În Iran sunt înregistrate 70.029 de persoane infectate cu COVID-19, iar 4.357 au decedat. De aceea, autoritățile iraniene au decis să amenajeze un spital temporar cu o capacitate de 2000 de paturi într-un centru expozițional din Teheran. La fel au făcut și cu un mall unde au adus 3000 de paturi. Autoritățile plănuiesc să folosească în acest scop și alte centre expoziționale și uzine care și-au sistat activitatea în timpul pandemiei.

Afganistan

Un nou spital pentru 100 de pacienți infectați cu COVID-19 a fost construit în provincia Herat, Afganistan. Aceasta este una dintre cele mai afectate zone din țară. Până în prezent, autoritățile anunță 555 de cazuri de infectare și 18 decese. 

Palestina

Un spital temporar a fost construit și pe câmpiile din Rafah, Fâșia Gaza. Până în acest moment, în Palestina au fost înregistrate 268 de cazuri de infectare și două decese. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite avertizează că sărăcia și sistemul de sănătate nepregătit din aceste zone ar putea duce la un focar COVID-19 dezastruos.

Brazilia

Stadionul de fotbal Pacaembu din Sao Paulo a fost transformat într-un spital temporar, cu spațiu pentru 200 de paturi. La fel s-a întâmplat și cu emblematicul stadion Maracana din Rio de Janeiro, „templul” fotbalului brazilian. Stadioanele urmează să fie folosite până la jumătatea lunii aprilie, în condiţiile în care spitalele locale nu vor putea face față numărului mult prea mare de infectați. Autoritățile braziliene anunță că au fost construite alte trei spitale temporare: în cartierul Barra da Tijuca şi în localităţile apropiate Nova Iguacu şi Sao Goncalo. Ministerul Sănătăţii din Brazilia a raportat 20.964 de cazuri de coronavirus confirmate, dintre care 1.141 au fost fatale.

Franța

Spitalul de câmp, o structură temporară de corturi de obicei folosite pentru a ajuta răniții într-o zonă de război, a fost ridicat în estul orașului francez Mulhouse, unde unitatea de terapie intensivă a spitalului principal a fost copleșită de multe cazuri de infectare cu COVID-19. Acolo pot fi internate cel puțin 50 de persoane. Guvernul francez anunță despre 129.654 de infectați, dintre care 13.832 au murit. Franța se poziționează pe locul patru, după SUA, Spania și Italia în clasamentul țărilor cu cele mai multe persoane infectate. 

SUA

Statele Unite ale Americii înregistrează cel mai mare număr de infectări cu COVID-19. În prezent, acolo sunt 533.115 de persoane infectate, dintre care 20.580 au decedat. Pentru a ușura povara asupra spitalelor, au fost amenajate mai multe centre pentru persoanele care au o formă ușoară de COVID-19. Un spital temporar de reabilitare a fost amenajat la Centrul de Convenții Jacob Javits din New York. Și în California, mebrii Gărzii Naționale au instalat un spital de teren cu 125 de paturi. De asemenea, Central Park din New York a devenit un spital de teren cu 68 de paturi. În Florida, un teren de târg va găzdui 250 de paturi de spital, la fel va fi și la aeroportul Fort Lauderdale. Nava americană „Comfort” se va transformă într-un spital temporar cu peste 1000 de paturi. 

Spania

Deși autoritățile au instalat stare de urgență cu o lună în urmă, cazurile de infectare continuă să crească. Mai mulți experți au criticat totuși, autoritățile spaniole că ar fi intervenit prea târziu cu impunerea stării de urgență. Astfel, în prezent, în Spania sunt înregistrate 163.027 de infectări și 16.606 de decese. Focarul a suprasolicitat sistemul medical din țară și de aceea, o soluție preluată de la alte state a fost de a amenaja spitale temporare: centrul de conferințe și expoziții Ifema din Madrid și centrul Fira din Barcelona. Un spital temporar a devenit și complexul sportiv din Malaga, unde au fost instalate 400 de paturi. 

Serbia

Militarii sârbi au amenajat paturile în interiorul sălii principale a Târgului de la Belgrad care a fost transformat într-un spital de teren pentru a găzdui persoanele infectate cu COVID-19. Spațiul mare permite instalarea a mii de paturi pe care pot sta persoanele care suferă de infecția coronavirus. Serbia a anunțat un program de testare în masă. Până în prezent, acolo au fost înregistrate 3.380 de infectări și 74 de decese.  

Rusia

Și Rusia, unde sunt înregistrate 13.584 de infectări și 106 decese, nu s-a lăsat mult așteptată și a decis să înceapă construirea primului spital temporar cu 500 de paturi la periferia Moscovei.

Surse foto: The Associated Press, VOA, Reuters, BBC

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle19 ore în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică2 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică3 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social4 zile în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social4 zile în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031