De Eugenia Tofan, AŞM
Atribut şi simbol al Republicii Moldova, Tricolorul a ajuns la cea de-a 20-a aniversare. Cu această ocazie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi Asociaţia obştească „Parlamentul-90” au organizat Conferinţa Ştiinţifică „Drapelul de Stat al Republicii Moldova – 20 de ani”.
Evenimentul aniversar a întrunit savanţi, istorici, deputaţi ai primului Legislativ, care au venit să ureze „La mulţi ani” Tricolorului, dar şi să vorbească cu demnitate şi mândrie despre semnificaţia celor trei culori ale dăinuirii noastre.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a menţionat, în deschiderea evenimentului, că Tricolorul reprezintă expresia fiinţei noastre naţionale, este un simbol sacru spre care se îndreaptă aspiraţiile poporului nostru care este un popor cu mare credinţă şi cu mari speranţe. Preşedintele AŞM a subliniat că, „sărbătorind Tricolorul – simbol al statalităţii, devenim mai încrezuţi în noi înşine”, exprimând recunoştinţă deputaţilor din primul Parlament, intelectualităţii pentru curajul şi consecvenţa de acum 20 de ani.
Prezent la eveniment, viceprim-ministrul Ion Negrei a remarcat că desemnarea Tricolorului a fost un eveniment istoric deosebit, prin care s-a recunoscut Drapelul de Stat în calitate de simbol al identităţii naţionale, alături de alte simboluri ale Republicii Moldova, precum stema, imnul. „Este pentru prima oară când în Republica Moldova, la nivel oficial, se onorează Drapelul de Stat ca Sărbătoare Naţională. Tricolorul, de rând cu celelalte însemne, este un simbol al identităţii noastre naţionale, pe care trebuie să-l promovăm să-l afirmăm. Doar aşa vom fi prezenţi în familia popoarelor europene cu demnitate”, a subliniat viceprim-ministrul.
Menţionând dubla semnificaţie a Zilei de 27 aprilie – două decenii de la adoptarea Tricolorului şi declararea Zilei drept Sărbătoare Naţională – dr. Vlad Mischevca, care a fost şi pe post de moderator al evenimentului, a subliniat în comunicarea sa că scopul conferinţei nu este doar de popularizare, dar şi de cercetare şi „reabilitare” a simbolului propriu-zis, pentru că doar o atitudine nu este în concordanţă cu adevărul istoric, motiv pentru care se impune o evocare cronologică a tradiţiei Tricolorului naţional. Mai mult, „20 de ani constituie o perioadă suficientă pentru a privi evenimentele deja de pe poziţia cercetătorului echidistant, cu o analiză şi o abordare a subiectului cu accent pe realizările şi problemele simbolisticii naţionale”, a specificat istoricul.
Dr.hab., prof. Alexandru Moşanu, al doilea preşedinte al Parlamentului de legislatura a XII-a a vorbit despre Drapelul de Stat al Republicii Moldova ca simbol al unităţii româneşti. Domnia sa a menţionat că anume mişcarea de renaştere naţională din anii 1988-1989 i-a mobilizat pe istorici, dar şi pe oamenii politici, care au dorit să afle adevărul despre istorie, „să facă faţă situaţiei şi să adere la valorile democratice”.
Atitudinea faţă de Drapelul naţional ca mărturie a adeziunii la valorile fundamentale ale societăţii a fost relevată în comunicarea dr. Ion Ţurcanu.
Aşadar, bătălia pentru Tricolorul naţional, declanşată de către intelectualitatea moldavă la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut, s-a soldat cu un succes răsunător la 27 aprilie 1990 – moment de mândrie, dar şi de înaltă consideraţie pentru acei istorici, politicieni, care au demonstrat mult curaj şi multă voinţă în acea perioadă deloc uşoară şi care au argumentat şi au optat pentru tradiţia seculară a poporului nostru.
