Liderii Estoniei si Lituaniei au boicotat ceremonia militara de la Moscova pentru aniversarea a 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, in semn de protest ca guvernul rus nu si-a cerut scuze pentru ocuparea tarilor baltice.
Protestul- transmis la Moscova de presedinta Letoniei- va umbri marti summitul Rusia-Uniunea Europeana, care incearca sa dea un nou impuls relatiilor bilaterale dupa extinderea Uniunii in fostul bloc sovietic, care a imbratisat si cele trei tari baltice.
Summitul ar putea totusi deschide calea catre o implicare mai mare a Uniunii in rezolvarea conflictelor din fostul spatiu sovietic, precum cel din Transnistria.
Liderii rusi si europeni se intilnesc regulat, dar aproape intotdeauna intr-o atmosfera tensionata.
Reuniunile anterioare au fost umbrite de incalcarile drepturilor omului din Cecenia, disensiunile privind extinderea Uniunii Europene si sprijinul occidental pentru schimbarile democratice din Ucraina.
Relatiile comerciale
Dar dincolo de disputele politice, exista realitati economice de necontestat, dupa cum a explicat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
“Suntem cel mai pare partener comercial al Rusiei, iar Rusia e al patrulea partner comercial al Uniunii Europene. 20% din petrolul folosit de europeni si 40% din gaz provine din Rusia, deci avem multe interese in comun”- a subliniat Jose Manuel Barroso.
Unul din cele patru acorduri care urmeaza sa fie semnate la summit prevede imbunatatirea climatului pentru investitii de o parte si alta.
Al doilea prevede intensificarea schimburilor intre studenti, oameni de stiinta si de cultura, precum si deschiderea unei Academii de studii europene la Moscova, anul viitor.
Mai complicate sunt celelalte doua acorduri aflate in discutie.
Imigratia
Unul- care se refera la securitatea externa- mentioneaza solutionarea crizelor din fostele republici sovietice aflate acum la granita Uniunii largite.
Moscova n-a vrut insa ca ele sa fie descrise drept vecine comune ale Rusiei si Uniunii Europene si, dupa multe discutii, s-a ajuns la formula greoaie de "regiuni adiacente granitelor Uniunii Europene si Rusiei."
“Suntem dispusi sa mentionam cooperarea regionala din cadrul CSI dar in nici un caz nu acceptam noi zone de influenta sau imixtiunea Rusiei intr-o viitoare extindere a Uniunii”- spunea un oficial european.
Oficialii europeni spun ca acordul creeaza cadrul pentru implicarea Uniunii in posibile operatii de solutionare a crizelor din Transnistria si Caucaz .
Ei observa in acelasi timp ca Moscova a inceput sa ia in serios emisarii europeni pentru aceste regiuni.
Cel de-al patrulea acord, care priveste justitia si afacerile interne, se dovedeste cel mai dificil.
Rusia s-a opus pina la ultima clipa mentionarii unei prese libere si a justitiei independente ca valori impartasite cu Uniunea Europeana.
De asemenea, continua sa blocheze un acord de reprimire a imigrantilor ilegali ajunsi in Occident prin teritoriul sau, desi a promis acest acord inca din 2003.
Uniunea Europeana doreste ca acest acord sa fie semnat in paralel cu un altul privind inlesnirea acordarii vizelor pentru oamenii de afaceri si diplomati, promitind sa elimine Rusia de pe lista neagra a vizelor pe termen lung – si nu foarte repede, cum insista Kremlinul.
in plus, Uniunea avertizeaza ca rusii nu vor putea calatori fara vize cita vreme Moscova amina semnarea tratatelor privind delimitarea frontierelelor cu Estonia si Letonia.
Dincolo de aceste dispute, in sinul Uniunii Europene se profileaza doua tendinte.
Pe de o parte, prietenii traditionali ai Rusiei – Franta, Germania si Italia- care pun bunele relatii cu Moscova deasupra ingrijorarilor privind tendintele nedemocratice ale administratiei Putin.
Pe de alta parte sunt noile tari membre – mai ales Polonia si tarile baltice, care doresc o linie mai dura.
