PE SCURT

Alegerile prezidențiale în SUA sunt programate pentru 3 noiembrie 2020. În timp ce în rândul republicanilor este clar că Donald Trump va fi cel care va lupta pentru un nou mandat, în rândul democraților situația este destul de incertă. Inițial, în lupta pentru a deveni candidatul din partea Partidului Democrat s-au înscris 11 persoane. Pe parcurs, mai mulți s-au retras, iar în urma așa-numitei „Super Marțeai” (ziua de marți din timpul cursei prezidențiale, când în majoritatea statelor au loc alegeri interne în cadrul partidului), a devenit clar că lupta pentru candidatura din partea democraților se va da între Joe Biden și Bernie Sanders. 

Potrivit ultimelor date, fostul vicepreședinte american Joe Biden (77 ani) a câștigat în 10 din 14 state, plasându-se în fața senatorului Bernie Sanders (78 ani). Conform celor mai recente date ale Reuters, în urma alegerilor primare, Biden a obținut 426 voturi de delegați, iar Sanders – 358. Până la sfârșitul lunii martie, alegerile primare vor avea loc în încă 11 state. 

Trebuie de notat, totuși, că sondajele naționale realizate înainte de „Super marțea” arătau că  preferatul cursei este Bernie Sanders. Cine va câștiga alegerile primare în rândul democraților va fi clar la Congresul partidului care va avea loc în luna iulie la Milwaukee. Până atunci, să vedem prin ce s-au remarcat cei doi candidați, ce declară Trump despre ei și pe ce electorat mizează aceștia. 

PE LUNG

Joe Biden 

Ce își propune: fostul vicepreședinte al administrației Obama, Joe Biden a condus în sondaje pe tot parcursul anului 2019. S-a remarcat printr-o poziție centristă cu privire la practic toate problemele cele mai sensibile pentru societate: pledează pentru o răscumpărare mai activă a armelor de la cetățeni, dar este împotriva introducerii restricțiilor; este pentru extinderea asistenței medicale gratuite, dar împotriva asistenței medicale universale; pledează pentru dreptul la avort, dar cu anumite restricții;  declară că este împotrivă ca trecerea ilegală a frontierei să fie considerată o crimă gravă. Cu toate acestea, pe fundalul voinței generale a Partidului Democrat, opiniile moderate ale lui Biden par deja conservatoare. Imaginea sa de candidat de elită este sporită de mulți ani de muncă din Washington – mai întâi la Senat, apoi la Casa Albă.

Pe cine mizează: Pozițiile lui Biden, în vârstă de 77 de ani, sunt deosebit de puternice în rândul afro-americanilor și alegătorilor mai în vârstă, precum și în rând clasei muncitoare.

Ce spune despre el: Donald Trump: Înainte de campania electorală, Trump îl numea pe Biden „slab, atât fizic, cât și psihic”. Ulterior, a început să-l numească în mod regulat „un somnoros”. De asemenea,  a spus că rivalul său nu a fost niciodată un bun senator și a fost considerat un vicepreședinte excelent doar pentru că „lins cu abilitate fundul lui Barack Obama”.

Șansele de câștig: Potrivit sociologilor, ratingurile înalte ale lui Biden se datorează nu popularității personale sau faptului că mulți americani îi împărtășesc ideile, ci faptului că, în ochii alegătorilor Partidului Democrat, el are șansa cea mai mare de a-l învinge pe Donald Trump într-o confruntare directă. Cu o experiență de aproape 40 de ani în Senat și vicepreședinție de opt ani, el pare o figură cel puțin egală cu cea a președintelui american. Sondajele arătau că într-o potențială confruntare directă între Biden și Trump, 50% dintre alegători sunt gata să voteze candidatul democrat, 46% pentru adversarul său.

Cu toate acestea, unii experți cred că situația din 2016 s-ar putea repeta. Este vorba despre alegerile când Trump a învins-o pe Hillary Clinton. Trump ar putea folosi împotriva lui Biden aceleași tehnici retorice – în primul rând, reprezentându-l pe BIden drept un protejat al „establishment”-ului de la Washington. În plus, probabil, Trump va încerca să promoveze subiectul coruptibilității familiei Biden. Trebuie amintit că, după ce liderul american i-a cerut președintelui ucrainean, Vladimir Zelensky, să lanseze o investigaţie care să vizeze activități ale fostului vicepreşedinte Joseph Biden și ale fiului acestuia, Hunter Biden, Trump a fost pus sub acuzare. 

De asemenea, există șanse mari ca democrații de stânga să refuze totuși să voteze pentru Biden, ca în 2016 pentru Clinton.

Bernie Sanders 

Ce își propune: Sanders, senator de Vermont, care nici măcar nu face parte din Partidul Democrat (legea americană nu interzice acest lucru) este popular în rândul alegătorilor de extremă stânga. Ca și înainte, el se autodefinește drept „un socialist democratic” și critică corporațiile pentru influența lor asupra vieții americane. El pledează pentru liberalizarea maximă a legilor privind avortul, pentru decriminalizarea trecerii ilegale a frontierei americane, educația gratuită universală și îngrijirea sănătății. De asemenea pledează pentru alocarea a 16,6 trilioane de dolari în următorii 10 ani pentru combaterea schimbărilor climatice. Întrebarea cheie pe care o pun adversarii în timp ce ascultă toate acestea nu s-a schimbat: cum ar putea fi atinse  toate aceste obiective? În opinia oponenților, acest lucru va duce inevitabil la o creștere accentuată a impozitării americanilor obișnuiți.

Pe cine mizează: Sanders, în vârstă de 78 de ani, mizează pe tineret și, în plus, este din ce în ce mai popular printre hispanici.

Ce spune Trump despre el: Trump îl numește pe Sanders „nebun” și își exprimă încrederea că democrații „nu-i vor permite să câștige” la alegerile primare. În ultima perioadă, el l-a menționat pe Sanders pe Twitter mai des decât în ultimele șase luni. Staful campaniei lui Trump i-a trimis lui Sanders o scrisoare în care declara că reprezintă o amenințare socialistă în adresa  Americii De asemenea, senatorul a fost acuzat că „îi învață pe americanii cum să trăiască, făcând însă exact opusul”.

Șansele de câștig: Popularitatea lui Sanders a început a crește încă în decembrie 2019, Sanders crește în popularitate, iar acum, conform sondajelor naționale, este chiar înaintea lui Joe Biden. La staful lui Trump, potrivit The New York Times, Sanders este considerat adversarul ideal pe care actualul președinte îl poate învinge cu ușurință. Analiștii presupun că în acest caz, republicanii moderați și alegătorii independenți din orașele mici, care s-au săturat de obiceiurile extravagante ale lui Trump și care nu au venit la alegerile congresului din 2018, îl vor vota din nou pe Trump de frica „ revoluției lui Sanders”. Chiar și după cei trei ani de cînd se află la putere Trump, această „revoluție” pare mult mai radicală în SUA decât orice inițiativă a actualului președinte.

Conform unor opinii opuse, Sanders are șanse mari să câștige cam la fel cum a făcut-o Trump în 2016. În favoarea lui poate fi prezența unui puternic electorat „nuclear” la urne – aceasta în condițiile în care alegătorii moderați  pot pur și simplu nu o să vină la urne.

Cum sunt organizate alegerile primare în SUA 

Alegerile primare sunt organizate în lunile februarie-iunie ale anului electoral, în fiecare stat,  printre susținătorii partidelor politice. În acest an, alegerile primare au loc doar în rândul Partidului Democrat, întrucât se cunoaște că actualul președintele Donald Trump va fi candidatul Partidului Republican.

Candidații – în funcție de sprijinul acordat de fiecare stat – primesc un anumit număr de delegați la Congresul Partidului Democrat, care va avea loc la mijlocul lunii iulie la Milwaukee. Statele sunt reprezentate la congres în mod proporțional cu numărul populației. Pentru a deveni candidat la președinție, candidatul trebuie să primească la congres sprijinul majorității delegaților aleși – 1990 de voturi.

Acum, este foarte probabil nici Sanders, nici Biden să nu poată obține din primul tur votul a  mai mult de jumătate dintre delegați. În acest caz, vor urma negocieri dificile care implică așa-numiții superdelegați – reprezentanți proeminenți ai partidului, care sunt liberi să voteze la discreția lor.

Sursa: Forbes, Meduza, Radio Libertatea

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după aceasta, prim-ministrul Dmitri Medvedev a anunțat că el și miniștrii săi își dau demisia, pentru a da posibilitate președintelui „de a lua toate deciziile necesare”. În aceeași seară, Putin a înaintat Dumei de Stat candidatura noului șef de Guvern – șeful Serviciului Fiscal de Stat Mihail Mișustin. Îndoieli că deputații o vor aproba, nu sunt, scrie presa de la Moscova.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest moment, citește și „Guvernul Federației Ruse a demisionat”

Relativ necunoscut marelui public, Mihail Mișustin de 53 de ani este de profesie inginer, fiind absolvent al Universitatea „Stankin” din Moscova. A devenit funcționar în 1998, iar de-a lungul carierei s-a manifestat prin faptul că  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice și nu a avut ambiții pentru funcția de prim-ministru. Totuși, acesta „juca hochei cu cine trebuia”.

PE LUNG

Mihail Mișustin și-a început cariera de funcționar, în 1998, devenind asistent al șefului Serviciului Fiscal de Stat, iar apoi șef adjunct al acestuia. Șeful instituției era atunci energicul om de afaceri și politician Boris Fedorov. Mișustin era responsabil pentru sistemele informaționale de contabilitate și controlul plăților fiscale, scrie Meduza.io. Așadar – pentru modernizarea tehnică a serviciului fiscal.

Cariera lui

În 1999, când serviciul a fost transformat în minister, Mișustin a devenit viceministru. În mare parte, datorită lui instituția fiscală s-a transformat ulterior într-una dintre cele mai avansate structuri informaționale de stat din Rusia. Printre proiectele la care a participat Mișustin au fost introducerea sistem „ghișeului unic” și a semnăturii digitale.

Iar în 2004, funcționarul și-a primit în subordine propriul departament – Agenția Cadastru care făcea parte din Ministerul Dezvoltării Economiei. Aici s-a ocupat cu ceea ce l-au învățat la „Stankin” – crearea de sisteme tehnologice. Și anume a creat sistemul unificat de control al imobilelor. 

În 2006, Mișustin este numit șef al Agenției pentru Gestionarea Zonelor Economice Speciale. Departamentul a început să deschidă zone industriale, turistice, de agrement și alte zone speciale.

Perioada  2008- 2010 a fost o perioadă care nu are legătură cu serviciul public, dar legat cu primul său șef. Mișustin a obținut un post de manager în  compania de investiții OFG Invest, unul dintre fondatorii căruia era fostul său șef Boris Fedorov.

În primăvara anului 2010, Mihail Mișustin a devenit din nou funcționar public – a primit postul de șef al Serviciului Fiscal de Stat.

Hocheiul se joacă cu cine trebuie

În toți anii de conducere, șeful Fiscului nu a intrat în conflict cu businessul mare, dar a încercat întotdeauna să „mai stoarcă ceva”. „Trăiește cu senzația că ceva este încă neplătit”, a spus unul dintre marii oameni de afaceri pentru The Bell.

Mihail Mișustin este clar mulțumit de rezultatele muncii sale. La sfârșitul lui 2018, într-un interviu acordat publicației Vedomosti, el a subliniat că în ultimii cinci ani, cu o creștere medie a PIB-ului de 1,2%, creșterea veniturilor fiscale s-a ridicat la aproape 70% (fără inflație 39,6%). „Adică, diferența dintre creșterea economiei și veniturile fiscale este de 33 de ori”, a spus cu mândrie șeful Serviciului Fiscal.

În ultimii ani, Mișustin s-a arătat și ca fan al jocurilor de hochei și a participat la meciurile din „Liga Hockeyului Nocturn” – da, da, acelea unde joacă și Vladimir Putin. 

Un fost oficial din blocul financiar și economic al guvernului rus, care a solicitat anonimatul a declarat pentru Meduza că Mișustin  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice.

„Mișustin a încercat să rămână echidistant, dar de jucat hochei juca cu cine trebuia.”

Declarația a fost făcută pentru The Bell de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ruși, făcând referire la faptul că Mișustin juca de obicei în Liga Hockeyului Nocturn, într-o echipă cu prietenul lui Putin , antreprenorul, Gennadi Timcenko.

În același timp, economistul  Serghei Alexașenko, fost prim-vicepreședinte al Consiliului de administrare a Băncii Centrale a Rusiei, a declarat pentru currenttime.ru, că după declarațiile lui Putin se creează impresia că, pentru liderul de la Kremlin, un prim-ministru bun este ca cel din sistemul sovietic: eu am spus, v-am dat obiective – ai primit planul și alergi să îl realizezi.

PE SCURT

Duminică, 8 septembrie, în Rusia au loc alegeri locale în peste 5.000 de circumscripții, precum şi pentru desemnarea a 16 guvernatori de regiuni şi pentru alegerea parlamentelor locale din 13 regiuni, inclusiv la Moscova și în Crimeea, parte a Ucrainei anexată de Rusia în 2014.

Cea mai mare atenție este îndreptată spre Moscova – în capitala rusă sunt aleși deputații din Duma orășenească,  și spre Sankt Petersburg – orășenii aleg noul guvernator. Campania electorală de la Moscova a fost marcată de proteste masive ale opoziției. Și la Sankt Petersburg, principalul concurent al actualului șef interimar al orașului s-a retras din alegeri cu o săptămână înainte de ziua alegerilor.

PE LUNG

BBC scrie că alegerile sunt organizate pe fondul celor mai masive proteste din ultimii opt ani la Moscova și un nivel scăzut de încredere a populației în autorități. În cele mai multe cazuri, comisiile electorale au refuzat să înregistreze candidații din opoziție. Alegerile locale din 2018 au fost organizate în condiții similare – atunci protestele și nemulțumirile față de reforma pensiilor au dus la înfrângerea candidaților de la Kremlin la alegerile guvernamentale din trei regiuni.

La Moscova, campania electorală a fost marcată de un val de proteste pentru alegeri corecte și democratice, majoritatea neautorizate. Poliția a intervenit în forță, 2.700 de protestatari au fost reținuți. Evenimentele reamintesc de amploarea demonstrațiilor din 2011-2012, dinainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după un mandat de premier, scrie Radio Europa Liberă.

La Moscova, peste 7 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a desemna 45 de deputați în Duma locală. În acest moment, parlamentul local este dominat de partidul de guvernământ Rusia Unită. Cu toate acestea, duminică, niciun candidat nu se prezintă oficial din partea partidului respectiv, care a ajuns la cel mai scăzut nivel de popularitate din istoria sa.

Vineri dimineață s-a anunțat că a avut loc o spargere în casa președintei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, care a fost și agresată. Nu se cunosc motivele spargerii, dar o anchetă este în curs.