De Vitalie Călugăreanu, Petre M. Iancu
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a efectuat joi o vizită-fulger la Chişinău. Oficialul european s-a întâlnit separat cu liderii Alianţei pentru Integrare Europeană şi cu opoziţia comunistă, pentru ca la final să susţină o conferinţă de presă împreună cu cei patru lideri ai coaliţiei de guvernare. Concluzia: la începutul lunii noiembrie 2010, vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate.
Liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, a discutat marţi telefonic cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, despre modalitatea de depăşire a actualei crize politice din Republica Moldova. Criza a fost provocată de imposibilitatea alegerii şefului statului. Oficialul european a vrut să vadă dacă ar fi posibil un eventual consens între puterea liberal-democrată şi opoziţia comunistă în vederea modificării în Parlament a articolului 78 din actuala Lege Supremă care a făcut, în două rânduri, imposibilă alegerea şefului statului.
Potrivit unui comunicat remis presei de Partidul Comuniştilor, în cadrul discuţiei Voronin s-a plâns că „liderii Alianţei evită dialogul cu opoziţia pentru soluţionarea crizei politice. PCRM a invitat la dialog reprezentanţii AIE în repetate rînduri, inclusiv prin propunerea de semnare a unui pact, dar toate tentativele au rămas fără răspuns”, i-a spus Vladimir Voronin oficialului european.
„Voronin minte!”, au afirmt în schimb liderii coaliţiei de guvernare care susţin că presupusa „invitaţie la dialog” a comuniştilor a fost, de fapt, un ultimatum care avantajează electoral doar Partidul Comuniştilor. Altfel spus, comuniştii au propus ca şeful statului să fie ales tot de Parlament ca în prezent, dar cu majoritate simplă. Nu au mai aşteptat un eventual consens cu partidele guvernante, ci au trimis proiectul lor de modificare a Constituţiei spre avizare la Curtea Constituţională.
La rândul lor, deputaţii din alianţa de guvernare au elaborat propriul proiect de amendare a articolului 78 din Legea Supremă în sensul alegerii şefului statului prin vot direct. Ambele proiecte au fost avizate pozitiv de Curtea Constituţională. Deoarece şanse ca deputaţii comunişti să voteze în favoarea proiectului coaliţiei liberal-democrate practic nu există, Alianţa are în vedere posibilitatea modificării art.78 din Constituţie prin referendum.
"Unica soluţie pentru depăşirea crizei constituţionale"
Or, "unica soluţie pentru depăşirea crizei constituţionale în care se află de un an Republica Moldova este organizarea unui referendum care ar reda poporului dreptul de a alege şeful statului", au subliniat, în cadrul conferinţei de presă comune, cei patru lideri ai coaliţiei guvernamentale de la Chişinău. Mihai Ghimpu (PL), Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PD) şi Serafim Urechean (AMN) şi-au susţinut conferinţa de presă împreună cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. "Am hotărât să punem astfel punct crizei constituţionale", a menţionat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Referendumul constituţional va avea loc în luna septembrie, iar la începutul lunii noiembrie 2010, în Moldova vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate.
După discuţii în contradictoriu, care au durat luni de zile, Alianţa pentru Integrare Europeană anunţase miercuri că are o poziţie comună cu privire la alegerile parlamentare anticipate şi referendumul constituţional. Această “poziţie comună” urma să fie făcută publică joi, la conferinţa de presă a celor patru lideri ai alianţei la care v-a participa şi Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. ceea ce s-a şi întâmplat.
Anterior Comisia de la Veneţia ceruse forţelor politice din Parlamentul de la Chişinău să modifice art.78 din Constituţie prin consens, în Parlament. Ulterior, însă, nu a mai fost la fel de categorică, mai ales după ce co-raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu, a descoperit că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia îşi formulaseră iniţial punctul de vedere pe baza unei traduceri trunchiate a Constituţiei Republicii Moldova, pusă la dispoziţie de anumiţi consultanţi moldoveni rămaşi în funcţii din perioada guvernării comuniste.
Totuşi, Comisia de la Veneţia şi-a menţinut poziţia în ceea ce priveşte imposibilitatea evitării alegerilor parlamentare anticipate. Dar pe cine ar avantaja acestea? Răspunde analistul politic, Vlad Lupan:
„Din punct de vedere logic, popularitatea PLDM a crescut. Acest partid vrea alegeri. PD se pare că are anumite probleme în ceea ce priveşte popularitatea partidului şi ar vrea, poate, mai repede alegeri până nu-i scade popularitatea. Şi PCRM ar vrea alegeri, pentru că îşi doreşte să uzeze Alianţa prin alegeri anticipate, pentru că rezultatul nu va fi foarte diferit de ceea ce avem acum".
