Deși este dureros, cu toții trebuie să vorbim despre crimele de război comise în Ucraina. Iar pentru că este încă dificil de estimat câți civili au fost uciși, câte femei au fost violate, câte cadavre lăsate să putrezească în câmpuri și pe drumuri, acum tot ce putem să facem este să urmărim reportajele din Ucraina și să cunoaștem că aceste orori sunt făcute de soldații ruși și să ținem minte că aceste crime s-au întâmplat atât de aproape de noi.
Pentru documentarea crimelor de război, Human Rights Watch, organizație internațională non-guvernamentală care desfășoară activități de cercetare și apărare a drepturilor omului, a documentat mai multe cazuri în care forțele militare ruse au comis încălcări ale legilor războiului împotriva civililor în zonele ocupate din regiunile Cernihiv, Harkiv și Kyiv din Ucraina. Acestea includ un caz de viol repetat, două cazuri de executare cu moartea fără anchetă și sentință și alte cazuri de violență ilegală și amenințări împotriva civililor. Crimele au fost comise între 27 februarie și 14 martie 2022. Soldații au fost, de asemenea, implicați în cazuri de jefuire de proprietăți private civile, inclusiv alimente, îmbrăcăminte și lemne de foc.
„Cazurile pe care le-am documentat reprezintă o brutalitate și violență deliberată împotriva civililor din Ucraina”, a declarat Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch. „Violul, crima și alte acte violente împotriva persoanelor aflate în custodia forțelor ruse trebuie investigate ca niște crime de război”.
Pentru constatarea crimelor de război, Human Rights Watch a intervievat zece persoane, inclusiv martori, victime și localnici din teritoriile ocupate de Rusia.
Un soldat rus a violat și rănit o femeie în Harkiv
Pe 13 martie, un soldat rus a bătut-o și a violat-o în mod repetat pe Olha*, o femeie de 31 de ani din Malaia Rohan, un sat din regiunea Harkiv pe care forțele ruse îl controlau la acea vreme.
Soldații ruși au intrat în sat pe 25 februarie, a spus Olha. În acea zi, aproximativ 40 de săteni, majoritatea femei și fete, se adăposteau în subsolul școlii locale. Olha era acolo cu fiica ei de 5 ani, mama ei, sora de 13 ani și fratele de 24 de ani.
Pe 13 martie, la miezul nopții, un soldat rus a intrat cu forța în școală. „A spart geamurile de la intrarea în școală și a bătut în ușă”, a declarat Olha, iar paznicul școlii i-a deschis.
Soldatul, care purta o pușcă de asalt și un pistol, a intrat în subsol și a ordonat tuturor să se alinieze. Femeia își ținea în brațe fetița care dormea. El i-a ordonat să-i dea fata, dar ea a refuzat. Atunci el i-a ordonat fratelui ei să vină în față iar restului grupului să îngenuncheze sau, a spus el, îi va împușca pe toți cei din subsol.
Apoi soldatul i-a ordonat fratelui ei să-l urmeze pentru a-l ajuta să găsească mâncare. Au plecat și s-au întors o oră sau două mai târziu. Soldatul s-a așezat pe podea.
„Oamenii au început să întrebe dacă pot merge la baie și el i-a lăsat, în grupuri de câte doi sau trei”, a spus Olha. După aceea, oamenii au început să se pregătească pentru culcare. Soldatul s-a apropiat de familia ei și i-a spus să-l urmeze.
Pe Olha a dus-o într-o sală de clasă de la etajul doi, unde a îndreptat pistolul spre ea și i-a spus să se dezbrace. „Mi-a spus să-i fac [sex oral]. Tot timpul a ținut pistolul lângă tâmplă sau mi l-a pus în față. De două ori a împușcat în tavan și a spus că este pentru a-mi oferi mai multă «motivare»”. După ce a violat-o, i-a spus să stea pe un scaun.
Olha a povestit că i se făcuse foarte frig în școala neîncălzită și a întrebat dacă se poate îmbrăca, dar soldatul i-a permis să-și pună pe ea doar geaca, nu și pantalonii sau lenjeria intimă. „În timp ce îmi puneam hainele, soldatul mi-a spus că este rus, că îl cheamă [numele ascuns] și că are 20 de ani. Mi-a spus că i-am amintit de o fată cu care a mers la școală.”
Soldatul i-a ordonat să meargă la subsol și să-și ia lucrurile, ca să poată rămâne în clasă cu el. Ea a refuzat. „Știam că fiica mea ar plânge dacă m-ar vedea”, a spus ea. Soldatul a luat un cuțit și i-a spus să facă acest lucru dacă vrea să-și mai vadă copilul. Apoi a violat-o din nou, ținându-i cuțitul la gât. El i-a tăiat pielea de pe obraz și de pe gât și o parte din păr. A lovit-o în față cu o carte și a pălmuit-o în mod repetat. Pe fotografiile pe care ea le-a împărtășit cu Human Rights Watch se văd urmele de tăieturi și vânătăi pe gât și pe față.
Pe 14 martie, în jurul orei 7 dimineața, soldatul i-a spus să-i găsească un pachet de țigări. Au coborât împreună. Olha l-a rugat pe paznic să-i dea soldatului niște țigări. După ce soldatul a luat țigările, a plecat.
În acea zi, ea și familia ei au mers pe jos în Harkiv, unde voluntarii i-au oferit asistență medicală de bază. S-au mutat într-un adăpost anti-bombă. „Sunt norocoasă că sunt în viață”, a spus Olha. Ea a declarat că autoritățile consiliului Malaia Rohan au luat legătura cu ea și cu mama ei și că autoritățile pregătesc o plângere penală, pe care intenționează să o depună la parchetul ucrainean.
Human Rights Watch a primit alte trei acuzații de violență sexuală din partea soldaților ruși în alte sate din regiunea Cernihiv, dar nu le-a putut verifica în mod independent.
Șase bărbați împușcați la marginea satului Starîi Bikiv
Pe 27 februarie, forțele ruse au adunat șase bărbați din satul Starîi Bikiv, regiunea Cernihiv, și i-au executat fără proces sau anchetă. Tetiana din Novîi Bikiv, localitate care se află vizavi de Starîi Bikiv, chiar peste râul Supii, a vorbit cu rudele a patru dintre bărbații care au fost uciși. Ea a declarat pentru Human Rights Watch că pe 27 februarie podul dintre cele două sate a fost aruncat în aer, iar forțele ruse au bombardat aceste localități. O coloană de vehicule blindate rusești a intrat apoi în Starîi Bikiv.
„Cei mai mulți oameni s-au ascuns în subsoluri din cauza bombardamentelor, iar soldații au mers din casă în casă”, i-au povestit Tetianei familiile din Starîi Bikiv. Soldații au luat șase bărbați din casele lor: „Au luat șase bărbați din trei familii diferite. De la o mamă i-au luat ambii fii [și împușcați]. Un alt tânăr avea vreo 20 de ani, se numea Bohdan, o cunosc bine pe mama lui, ea mi-a spus că soldații i-au spus să aștepte lângă casa ei în timp ce l-au luat pe fiul ei… ca să-l interogheze. Au spus același lucru și altor familii. În schimb, i-au dus pe acești șase bărbați în capătul îndepărtat al satului și i-au împușcat”.
Viktoria, mama lui Bohdan, intervievată separat, a declarat pentru Human Rights Watch că pe 27 februarie „Mi-au luat fiul Bohdan [29 de ani] și ginerele Sașa [numele complet Olexandr, 39 de ani]. Eram în subsol [din cauza bombardamentelor], așa că nu i-am văzut. Ei au ieșit să fumeze. Apoi vecinul nostru a alergat la noi și ne-a spus că a văzut cum Bohdan și Sașa și alți câțiva bărbați au fost duși”.
Viktoria a fugit afară ca să-i întrebe pe soldații ruși de la punctul de control ce s-a întâmplat. „Ni s-a spus să nu ne facem griji că [soldații] îi vor speria puțin și apoi îi vor lăsa să plece”, a spus ea. „Ne-am retras cam 50 de metri… și am auzit împușcături. Era aproximativ 18:20.”
Victoria a spus că a doua zi ea și sora ei s-au dus să-i caute și au văzut câteva cadavre întinse lângă o clădire: „Trei erau pe o parte a clădirii, dar printre ei nu era fiul și ginerele meu. Ne-am dus pe partea cealaltă și i-am văzut [pe Bohdan și Sașa și încă unul]. Erau acolo. Erau împușcați în cap. Mâinile le erau legate la spate. M-am uitat la corpul fiului meu, buzunarele lui erau goale, nu avea telefon, nici chei, nici documente [cărți de identitate].”
Viktoria le-a cerut soldaților de la punctul de control permisiunea de a ridica cadavrele, dar aceștia au refuzat. Bombardamente puternice au continuat și zilele următoare. Pe 7 martie, a spus Viktoria, a cerut din nou soldaților permisiunea de a ridica cadavrele: „La punctul de control ne-au spus să mergem direct la cimitir, că ne vor aduce cadavrele… Toți [vecinii] au venit, cam 75 de oameni… Pe toți i-am îngropat în aceeași zi, în morminte separate.”
În acea zi au mai fost înmormântați și alți patru bărbați: Volodimir, 40 de ani, un alt Olexandr, 40 de ani, și doi frați, Ihor, 31 de ani, și Oleh, 33 de ani.
Tetiana a spus că soldații au luat și toate lemnele sătenilor, fără a le lăsa nimic pentru a putea găti sau pentru a încălzi casele.
Tânăr împușcat în fața mulțimii la Bucea
Pe 4 martie, la Bucea, localitate aflată la 30 de kilometri nord-vest de Kyiv, trupele ruse au executat o persoană și au amenințat că vor împușca alte patru, a declarat o profesoară care a fost martoră la ucidere. Ea a spus că a auzit focuri de armă în jurul orei 7 dimineața și a văzut trei vehicule blindate rusești și patru camioane Kamaz [marca rusă] conducând pe strada ei. Ea se ascundea în subsol cu cei doi câini ai săi când a auzit zgomot de sticlă spartă și apoi cum se sparge ușa de la intrare. Niște voci de afară spuneau [în rusă]: „Ieși chiar acum sau vom arunca o grenadă”. Ea a țipat că este singură în subsol și a ieșit cu mâinile ridicate.
„Afară erau trei bărbați, doi soldați [ruși] și un comandant”, a spus ea. „Mi-au luat telefonul și l-au verificat, apoi mi-au spus să-mi iau documentele [de identitate] și să vin cu ei”. În timp ce mergea pe stradă cu soldații, ea a văzut că ei îi înconjoară și pe vecini și le ordonă să meargă cu ei. Ea a spus: „Ei ne-au dus acolo unde era fost fostul birou AgroButpostach. În apropierea blocului se afla o parcare și o mică piață. În piața aceea s-au adunat oameni, majoritatea femei, dar printre noi erau și câțiva bărbați de peste 50 [de ani]. Acolo erau aproximativ 30 de militari, iar comandantul avea insigne [de parașutist]. Vorbea cu un accent rusesc de vest sau de centru-vest… Eu însămi m-am născut în Rusia, așa că prind astfel de lucruri. Toți soldații erau slabi și păreau slăbiți”.
Ea a povestit că soldații au dus în piață aproximativ 40 de oameni, au adunat telefoanele de la toată lumea, au verificat documente și au întrebat cine face parte din apărarea teritorială sau din unitățile locale de autoapărare: „Două femei au cerut să meargă la toaletă. Una dintre ele era însărcinată. Am cerut să o însoțesc. Soldatul ne-a arătat drumul spre toaletă, care era de cealaltă parte a clădirii, care cred că acum era sediul lor. Clădirea era lungă. De-a lungul peretelui, de cealaltă, parte am văzut o baltă mare de sânge”.
Ea a spus că oamenii adunați au așteptat ore întregi în piață pe vreme foarte rece: „La un moment dat, a fost adus un tânăr, apoi încă patru. Soldații le-au ordonat să-și scoată ghetele și jachetele. I-au forțat să îngenuncheze pe marginea drumului. Soldații ruși le-au scos tricourile de la spate și le-au tras peste cap. Un tânăr a fost împușcat în ceafă. El a căzut. Femeile țipau. Ceilalți patru pur și simplu stăteau îngenuncheați. Comandantul le-a spus celorlalți oameni din piață: «Nu vă faceți griji. Voi sunteți toți normali – dar ăsta este murdărie. Suntem aici pentru a vă curăța de murdărie».”
Câteva ore mai târziu, soldații au dus oamenii acasă. Cei patru bărbați continuau să stea în genunchi atunci când ea a plecat. Profesoara a spus că, atunci când a reușit să părăsească orașul pe 9 martie, trupul tânărului încă zăcea acolo unde fusese împușcat.
Copil împușcat în cap, femeie rănită mortal de o grenadă
Dm]tro, în vârstă de 40 de ani, a declarat pentru Human Rights Watch că el și familia lui au fugit din orașul Bucea pe 7 martie. El a spus că nu cunoșteau nicio rută sigură de evacuare, așa că au mers – înfășurați în cearșafuri albe și fluturând cearșafuri albe în aer – vreo cinci kilometri până în satul Vorzel.
Ajunși în acolo, s-au adăpostit două nopți în subsolul unei clădiri cu două etaje, împreună cu câțiva localnici. Dmîtro a spus că acolo era o femeie cu răni la piept și la picioare. Alte persoane din subsol i-au spus că ea fusese împușcată cu o zi înainte, când soldații ruși au luat cu asalt subsolul și au aruncat o grenadă fumigenă înăuntru. Mai multe persoane au intrat în panică și au fugit afară, unde soldații ruși îi așteptau și au tras în ei. Femeia a fost rănită, iar oamenii din subsol i-au spus că un copil de 14 ani a fost împușcat în cap și ucis. Dmîtro a mai spus că femeia a murit a doua zi, pe 8 martie. El și mai mulți localnici au îngropat-o în afara adăpostului.
Tată și fiu amenințați cu moartea în propria casă
Pe 4 martie, forțele ruse au amenințat că vor executa un bărbat și pe fiul acestuia în Zabucicea, un sat în apropiere de orașul Irpin, la nord-vest de Kyiv. Bărbatul a spus că pe 4 martie forțele ruse au intrat în sat, unde el, împreună cu alte 10 persoane, inclusiv o familie din Irpin, se adăposteau în subsolul casei sale. Într-un interviu separat, fiica bărbatului i-a confirmat relatarea.
El a spus că 13 soldați au intrat în casa lui pentru a o percheziționa: „Soldații au întrebat de fiul meu, în vârstă de 34 de ani, care se afla în apărarea teritorială. Au întrebat cine era în casă, apoi au percheziționat casa […]. În curtea din spate, mi-au găsit pușca de vânătoare și o sticlă de benzină și s-au înfuriat.”
Atunci comandantul a dat ordin către soldați: „Du-i [pe tată și pe fiu] la copacul de afară și împușcă-i”. Cei doi bărbați au fost scoși afară, deși unul din soldați era împotrivă. Apoi i-au dus înapoi în casă și i-au ordonat filui să se dezbrace până la piele, „să caute tatuaje naționaliste”. Alți soldați au mers în celelalte case, inclusiv în casa unui judecător și a unui deputat local.
„Au spart geamul din casa judecătorului pentru a intra. I-am văzut luând saci cu lucruri din casa judecătorului. După aceea, au plecat… Mi-am luat familia și pe toți cei care erau la subsol și am fugit cu două mașini. Soția mea, fiul și mama mea, în vârstă de 80 de ani, sunt acum cazați la casa fiicei mele din Hodosivka [sud-vest de Kyiv]”, a povestit bărbatul.
Rusia are obligația de a investiga în mod imparțial presupusele crime de război
Human Rights Watch precizează că legile războiului interzic uciderea intenționată, violul și alte violențe sexuale, tortura și tratamentul inuman al combatanților capturați și al civililor aflați în arest. Tâlhăriile și jafurile sunt, de asemenea, interzise. Oricine ordonă sau comite în mod deliberat asemenea acte sau le ajută și le incită este răspunzător pentru crime de război. Comandanții forțelor care știau sau aveau motive să știe despre astfel de crime dar nu au încercat să le oprească sau să-i pedepsească pe cei responsabili răspund penal pentru crime de război în ordinea răspunderii de comandă.
„Rusia are obligația legală internațională de a investiga în mod imparțial presupusele crime de război comise de soldații săi”, a spus Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch. „Comandanții trebuie să recunoască că, în cazul în care nu acționează împotriva omorurilor și violurilor, ei vor deveni personal responsabili de crimele de război”.
*Numele persoanei a fost schimbat.
