O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT

Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Deputații cer audierea ministrului în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992. Tot astăzi, Parlamentul a stabilit că utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Deputații au mai creat o comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, au majorat vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract și au aprobat ca foștii președinți de Parlament să nu mai beneficieze de înlesniri la plata pentru serviciile comunale.

Tot astăzi, a fost votat un proiect care prevede ca petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului.

PE LUNG  

Moțiune simplă împotriva ministrului de Externe

Deputații Blocului ACUM au depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Aceasta survine după ce săptămâna trecută șeful Diplomației de la Chișinău a declarat că „trupele ruse au intervenit factologic în Transnistria, în timpul războiului din 1990 de pe Nistru, pentru a opri vărsările de sânge”. Ulterior, mai multe organizații ale veteranilor au cerut demisia ministrului Ciocoi. Acesta, la rândul său, a  spus că declarațiile sale au fost interpretate eronat de presă. 

„Noi nu avem nevoie de o politica externă așa-numită ,,echilibrată”, care să promoveze interesele străine și de conjunctură. Noi avem nevoie de o politică externă consecventă, consistentă si predictibilă, care să promoveze doar interesele naționale ale țării noastre, în care integrarea europeana este obiectivul strategic major, deopotrivă cu stabilirea și promovarea colaborări cu toate statele, în baza principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Nu factorul geografic sau militar trebuie să determine poziția noastră față de un stat sau altul, ci interesele noastre naționale față de acestea.” – se spune în textul moțunii.

Astfel, deputații cer audierea ministrului Aureliu Ciocoi „în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992” și au solicitat ca să fie aduse explicații deputaților, veteranilor de război, cât și întregii societăți vis-a-vis de poziția Republicii Moldova pe plan internațional față de problema regiunii transnistrene și implicit față de conflictul de pe Nistru.

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

„Aceste articole nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizare. Ele trebuie eliminate din circuit printr-un efort colectiv. Aceasta presupune și o schimbare de obișnuință a fiecăruia dintre noi. Trebuie să renunțăm la ele pentru că aerul și apa este mai important să le menținem să le protejăm.ˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba.

Anterior, deputații au aprobat modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începând cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începând cu 1 ianuarie 2021 – interzicerea totală. Sancțiunile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului

Cetățenii vor putea să adreseze Parlamentului petiții colective: Inițiativa care va aduna 10 000 de semnături va fi dezbătută în plen

Proiectul de lege înaintat de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, a fost votat azi, în prima lectură. Proiectul a provocat dezbateri aprinse în Parlament, deputații majorității parlamentare declarând că pentru lectura a doua vor înainta mai multe îmbunătățiri.

„Propunem un proiect de lege prin care vocea oamenilor va fi mai auzită în Parlament, iar inițiativele și subiectele care îi interesează vor avea acces direct în acest for. Lansăm în premieră pentru Republica Moldova un mecanism de petiționare colectivă prin care oamenii se vor putea mobiliza pentru a înainta un subiect pe ordinea de zi a Parlamentului”, a declarat deputatul Radu Marian.

Mecanismul de petiționare presupune:

  • inițiativa va putea fi semnată în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament;
  • semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului;
  • fiecare inițiativă va avea 60 de zile la dispoziție pentru a acumula 10.000 de semnături;
  • când pragul va fi atins, inițiativa va fi supusă audierilor publice de către comisia de profil, apoi urmând procedura parlamentară, va putea fi înaintată la Biroul Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă pe ordinea de zi a Plenului.

„Dacă va fi votată și în a doua lectură, legea va permite cetățenilor să adreseze Parlamentului petiții colective, ceea ce va responsabiliza Parlamentul pentru o cauză comună”, susțin autorii.

Vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a legislației în domeniu, potrivit căreia vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată. Proiectul, înaintat de deputații PSRM, a fost criticat de deputați ai Blocului ACUM, care au spus că Armata Națională ar trebui să încadreze mai mulți tineri profesioniști, și nu pensionari.  „Se extinde vârsta persoanelor care pot fi încadrate în Armata Națională în specialități ”deficitare” până la 60 de ani. Acum vârsta este 45 ani. Asta înseamnă că persoane care au, de exemplu, 59 de ani, pot fi încadrate în funcții din sistemul Ministerului Apărării”, a menționat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

Pe de altă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat de la tribuna Parlamentului că proiectul are drept scop completareai Forțelor Armate cu cetățeni cu specialități deficitare. Astfel, la decizia conducătorului structurii militare, vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu mai mult de vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract. Această prevedere va putea fi aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

„Limitarea actuală defavorizează structurile militare în raport cu alte structuri, precum și ridică semne de întrebare referitor la accesul echitabil al cetățenilor la angajare. Din informațiile existente constatăm că nivelul de completare a structurilor militare este scăzut comparativ cu cel al altor instituții de stat din domeniile securității naționale, ordinii publice și a justiției. Una din cauze este că cetățenii care au îndeplinit serviciul militar prin contract și care au plecat din structurile militare în perioadele anterioare nu pot fi încadrați deoarece au atins vârsta-limită de 45 de ani”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a Legii privind statutul deputatului în Parlament. Inițiativa legislativă aparține deputatului PSRM Vasile Bolea

„Respectiva prevedere legală a fost elaborată cu abatere de la tehnica legislativă. Sintagma „înlesniri la plata pentru serviciile comunale”, regăsită în textul legii, pare a fi una vagă, lipsită de claritate, or, limita acestor înlesniri nu poate fi determinată cu certitudine”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor

Parlamentul a constituit comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va include 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (Fracțiunea PAS, Blocul ACUM), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (Fracțiunea ACUM Platforma DA) și Denis Ulanov (Fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese. 

În activitatea sa, comisia va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta Parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului. Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA Blocul ACUM.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.