Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu: Există probe că fostul şef al SIS și adjunctul său au luat decizii abuzive în cazul expulzării profesorilor turci

Publicat

pe

PE SCURT

Există probe că deciziile abuzive în cazul îndepărtării celor șapte profesori turci de pe teritoriul Re publicii Moldova au fost luate de către fostul director al SIS Vasile Botnari și de către fostul director-adjunct SIS Alexandru Baltaga, a menționat astăzi prim-ministra Maia Sandu, la ședința Guvernului.

De asemenea, prim-ministra a menționat că a fost informată că materialele cu privire la implicarea acestor două personaje în acest abuz au fost expediate la Procuratura Chişinău. Declarația a fost făcută în contextul în care pe 6 septembrie se împlinește un an de la expulzarea cetățenilor turci din Republica Moldova.

PE LUNG

„Pe 6 septembrie se împlinește un an de la ziua îndepărtării abuzive a celor șapte profesori turci de pe teritoriul R.Moldova. Conform informațiilor pe care le-am obținut, există probe că deciziile abuzive au fost luate de către fostul director al SIS Vasile Botnari și de către fostul director-adjunct Alexandru Baltaga”, a menționat Maia Sandu.

Prim-ministra a spus că materialele cu privire la implicarea celor doi în acest abuz au fost expediate la Procuratura Chișinău, doar că există suspiciuni că acolo procurorii nu sunt interesați să investigheze această cauză „cu toate seriozitatea”.

„Materialele cu privire la implicarea acestor două personaje în acest abuz au fost expediate la Procuratura municipiului Chișinău. Doar că există suspiciuni că acolo procurorii nu sunt interesați să investigheze această cauză cu toate seriozitatea. De aceasta vin cu un apel către șeful Procuraturii municipiului Chișinău și către procurorul general interimar, să se asigure că acest caz este investigat cu maximă seriozitate și la momentul potrivit societatea să fie informată despre acest abuz”, a declarat Maia Sandu.

Reamintim că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care a declarat că R. Moldova a încălcat drepturilor cetăţenilor străini care au fost expulzaţi de pe teritoriul R. Moldova în septembrie 2018.

CtEDO a considerat că reclamanţii au fost expulzaţi printr-un transfer ilegal care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale. Astfel, CtEDO a decis că Guvernul R. Moldova va trebui să aschite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe

Politică

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz de serviciu în dosarul expulzării profesorilor turci. Procuratura municipiului Chişinău a finalizat urmărirea penală și a expediat dosarul de învinuire a acestuia în judecată.

Anunțul a fost făcut astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit acestuia, toată operațiunea de îndepărtare a cetățenilor turci a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de către învinuit. 

„Ceilalți figuranți în dosar – doi foști vicedirectori SIS și șefa Biroului Migrație și Azil (BMA), Olga Poalelungi – executau ordinele lui Botnari fără a ști că ele sunt ilegale.” Procurorul general le-a adresat profesorilor turci și familiilor lor un mesaj în limba turcă, în care și-a cerut scuze că Republica Moldova nu a putut să le apere drepturile fundamentale. Totodată, Stoianoglo a declarat că aducerea celor cetățeni turci în Republica Moldova este practic imposibilă. 

PE LUNG

Ce zice Procuratura Generală

Potrivit Procuraturii Generale, urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile și îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova a celor șapte cetățeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului trecut. Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu Olga Poalelungi, directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).

În cursul urmăririi penale, procurorii au stabilit însă că, procedura de îndepărtare a celor șapte profesori turci a fost executată, în mod arbitrar, de către SIS, conducerea BMA nefiind informată despre modul de îndepărtare a acestora. Potrivit probatoriului, SIS și-a asumat acțiunile de îndepărtare și cele precedate, în lipsa unei solicitări scrise din partea BMA sau a unui acord de colaborare în acest sens. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care BMA este singura instituție competentă să organizeze și efectueze activitățile necesare în vederea îndepărtării de pe teritoriul țării a străinilor.

În aceste condiții, prin ordonanța procurorului de acum două săptămâni, foștii vicedirectori ai SIS, dar și directoarea BMA au fost scoși de sub urmărire penală, iar ex-directorul SIS, pus sub învinuire, iar ieri – deferit justiției.

La etapa urmăririi penale, învinuitul a colaborat cu ancheta, fiind cercetat în stare de libertate.

Pentru această infracțiune, norma penală prevede până la șase ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

De menționat că toți cetățenii turci îndepărtați abuziv de pe teritoriul Republicii Moldova au fost condamnați la închisoare în Turcia. Primii doi, Sarkis Airi și Hüseyin Bayraktar, au fost condamnați la închisoare în luna martie 2019. Unul dintre ei a fost condamnat la șase ani de detenție, iar celălalt la nouă ani.  

Directorul Departamentului relații cu publicul al Liceului, Yasin Özdil, a fost condamnat, la 12 ani de închisoare. Riza Dogan, directorul filialei din Durlești a liceului Orizont, a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare. 

Directorul financiar al rețelei de licee „Orizont”, Müjdat Çelebi, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Directorul general adjunct al Filialei Durlești a Liceului „Orizont” Sedat Hasan Karacaoğlu, a fost condamnat la opt ani și trei luni de închisoare. Fostul director al filialei din Ceadâr-Lunga, Feridun Tufecchi, a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare.

Stoainoglo:  Putem doar să presupunem că fostul șef protejează pe cineva

Astfel, Alexandru Stoianoglo a menționat că Vasile Botnari și-a recunoscut vina. Potrivit lui, învinuitul are poziția ca acești oameni prezentau, în perioada respectivă, un pericol pentru securitatea statului, fără a oferi detalii în acest sens.

Întrebat dacă președintele Igor Dodon are vreo legătură cu îndepărtarea profesorilor turci, procurorul șef a spus că ancheta nu a stabilit vreo legătură „nici cu Igor Dodon, nici cu alte persoane”. „Fostul șef și-a luat toată responsabilitate pentru acțiunile sale”, a precizat Stoianoglo. 

La întrebarea dacă aceasta înseamnă că  fostul șef SIS protejează pe cineva, procurorul general a răspuns: „Putem numai presupune despre aceasta”.

Aducerea cetățenilor înapoi în Republica Moldova este imposibilă

Alexandru Stoianoglo a menționat că readucerea celor șapte cetățeni turci în Chișinău este practic imposibilă. „Este imposibil. PG poate să solicite. Înțelegem că profesorii sunt cetățeni turci care au fost condamnați acolo și extrădarea lor înapoi în Republica Moldova este practic imposibilă”, a spus el. 

Totodată, procurorul general le-a adresat profesorilor turci și familiilor lor un mesaj în limba turcă : „Îmi pare rău că Republica Moldova nu a putut să apere drepturile fundamentale ale profesorilor turci și sper să fie o lecție pentru toți”.

„Sper că aceasta va fi o lecție pentru toți, nu numai pentru funcționari public, ci și pentru toți cetățenii Republicii Moldova”, a menționat în încheiere Alexandru Stoianoglo. 

Amintim că, prin hotărârea din 11 iunie 2019, CtEDO a constatat violarea articolelor 5.1 şi 8 din Convenția pentru Drepturile Omului și a obligat Guvernul Republicii Moldova să achite câte 25.000 de euro pentru cinci cetăţeni turci, ale căror drepturi au fost încălcate, suma totală pentru despăgubirea prejudiciului moral fiind de 125.000 euro. În septembrie 2018, șapte cadre didactice din școlile Orizont au fost arestați în cadrul unei operațiuni comune desfășurate de serviciile secrete moldovenești și turcești. Aceștia au fost duşi direct la Aeroportul Chișinău, unde îi aștepta un avion charter care i-a dus imediat în Turcia. Familiile acestora nu au avut cunoștință despre soarta lor timp de câteva săptămâni.

Procuratura a înaintat un demers către Ministerul Finanțelor prin care a solicitat să intervină, din numele statului Republica Moldova, în calitate de parte vătămată și civilă. Astfel, ministerul a înaintat instanței de judecată o acțiune civilă privind încasarea de la inculpat în folosul părților vătămate a sumei prejudiciului dispus de către CtEDO.

Foto: Nadejda Roșcovanu, Jurnal.md

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social6 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social12 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031