Dupa revolutiile colorate si o serie de esecuri ale politicii rusesti in spatiul post-sovietic, Moscova s-a decis sa educe fostele republici fratesti prin metode economice. Iar Moldova a fost selectata drept subiect de testare a acestei metode de educare: daca masurile adoptate impotriva Georgiei sau Ucrainei au, deocamdata, un caracter virtual si se reduc la amenintari cu ridicarea pretului la gaze naturale, presiunea economica asupra Chisinaului nu s-a limitat la simplul anunt al ofensivei gazelor, ci are, de vreo opt luni deja, o dimensiune concret-reala. Aceasta presiune, inceputa, se pare, dupa adoptarea de catre Duma de Stat, in februarie anul curent, a mesajului catre Guvern, sporeste constant, scrie Agentia „Utro“.
Relatii gata sa inghete
Relatiile moldoveano-rusesti s-au deteriorat cu doi ani in urma, cand presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, a respins, practic cu doar cateva ore inaintea aterizarii la Chisinau a lui Putin, planul convenit de reglementare transnistreana, elaborat de Dmitri Kozak.
Dupa care, comunistul Voronin si-a schimbat radical orientarea de politica externa, pariind pe Occident.
Recent, la Chisinau si la Tiraspol s-a deplasat o impresionanta delegatie din Moscova, misiune alcatuita din reprezentanti ai Consiliului de Securitate (condusa de secretarul adjunct al acestei institutii, Iuri Zurabov, fost ambasador al Rusiei in Moldova), ai aparatului guvernamental, MAE, Ministerul Economiei, Bancii Centrale, ai altor departamente rusesti, precum si ai Gazpromului. Evident, aceasta a fost ultima sansa oferita Chisinaului de Moscova, dar presedintele Moldovei nu s-a folosit de ea.
Cu cateva zile inainte, intr-un interviu acordat serviciului in limba romana al BBC, el a facut o rasunatoare declaratie, preluata ulterior de presa internationala, inclusiv de mass-media rusesti: „Declar oficial ca Moldova este gata sa traiasca si fara exporturile de vinuri in Rusia. Va fi greu, dar suntem determinati sa traim in frig, sa inghetam fara gazul rusesc, dar nu vom ceda“. In timp ce Moscova ameninta Chisinaul cu biciul, Tiraspolul este, in schimb, rasfatat cu bomboane.
Pentru autoritatile acestei regiuni rebele, delegatia condusa de Zurabov a promis relatii economice privilegiate.
Economia Moldovei si criza care se prevede
Inainte de a vorbi despre ce inseamna, din perspectiva economica, Rusia pentru Moldova de pe malul drept al Nistrului, trebuie spus ce inseamna economia Moldovei.
Anul trecut, PIB-ul moldovenesc a atins cu greu 2,5 miliarde dolari, anul acesta el va creste, se pare, pana la trei miliarde. In plus, schimburile comerciale s-au egalat aproape cu PIB-ul, iar 70-80% din veniturile bugetului de stat sunt formate din fondurile varsate de vama.
Circa 40% din populatia activa a Moldovei isi depune banii in strainatate, din care cam o jumatate in Rusia. Aceste transferuri fiscale permit, fara a spori prea tare datoria externa, sa fie acoperite gaurile balantei de plati in conditiile unui imens deficit al balantei comerciale – Moldova importa marfuri de doua ori mai mult decat vinde peste hotare.
Prognoza deficitului comercial pe anul in curs este de peste 600 milioane de dolari, adica de 1,6 ori mai mare decat perioada similara din 2004: importul a crescut cu 30%, in timp ce exportul – cu doar 10%. Din structura exporturilor moldovenesti, 55% revin marfurilor agricole, din care aproximativ o treime – productiei de alcool.
Rusia este cel mai mare partener comercial al Moldovei si, ceea ce este foarte important, este singurul cu care, in comertul reciproc, are un stabil salt pozitiv, destul de mare.
Anul trecut, el a fost de 137,1 milioane dolari la un volum al schimburilor comerciale bilaterale de 569,7 milioane dolari. Importurile moldovenesti din Rusia sunt reprezentate aproape exclusiv de resurse energetice: peste 70% din necesarul national este acoperit de livrarile rusesti. Exportul in Rusia este reprezentat in special de marfuri din agricultura.
Daca Rusia va modifica preturile la gaze naturale si va refuza produsele agricultorilor moldoveni, economia acestei tari se va confrunta cu o serioasa criza (pana la 12% din PIB) pe fondul unei cresteri considerabile a inflatiei (pana la 20-22% pe an, comparativ cu actualele 12%), iar in balanta de plati se va forma o bresa de cateva sute de milioane de dolari.
Daca se mai adauga faptul ca Moscova va introduce pentru cetatenii moldoveni regim de vize, reducand astfel sansele moldovenilor de a-si gasi loc de munca in Rusia, Moldova se va afla in pragul unei catastrofe economice.
Capcana de soareci
In context, merita mentionat ca Rusia furnizeaza in conditii deosebit de avantajoase Moldovei nu doar gaze naturale, dar si energie electrica – la un pret de 2,35 centi kilowatul, de doua ori mai putin decat oferta Romaniei. Cat priveste gazul, in prima jumatate a anului 2005, tariful mediu a fost pentru Moldova de 75 dolari pentru mia de metri cubi (68-80 dolari in functie de contracte). In plus, Moldova a reusit sa-si amelioreze considerabil datoria la acest capitol, datorie care, spre deosebire de Tiraspol unde creste permanent (a atins 1.173 milioane dolari), a ramas aproape neschimbata – 121 milioane dolari. Desi, chiar si acesti bani trebuie restituiti.
Pe acest fundal, trebuie spus ca represiunile Kremlinului asupra „acestei republici mici, dar mandre“, nu sunt, de fapt, nici un fel de represalii, scrie Boris Grozovski in „Vedomosti“.
Intr-adevar, poate, oare, sa fie astfel calificata propunerea de a cumpara marfuri la valorile pietei europene, sau introducerea standardelor internationale la calitatea produselor furnizate pe baza de reciprocitate? Asta nu este „blocada economica“, asa cum o numeste insistent Voronin, ci, mai degraba, renuntarea la niste conditii preferentiale si renuntarea la tolerarea unor furnizori certati cu disciplina.
Logica Moscovei este foarte simpla: vreti in Europa – calatorie placuta.
Dar in acest caz, sa ne fie iertat, haideti sa aplicam in comertul reciproc preturi si standarde europene!
Moldovenii au o vorba: „frate, frate, dar branza e pe bani“. Buna vorba, dar nu trebuie uitat ca branza gratis se gaseste doar in capcana de soareci. / Agentia „Rusia la zi“ // Averea
Relatii gata sa inghete
Relatiile moldoveano-rusesti s-au deteriorat cu doi ani in urma, cand presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, a respins, practic cu doar cateva ore inaintea aterizarii la Chisinau a lui Putin, planul convenit de reglementare transnistreana, elaborat de Dmitri Kozak.
Dupa care, comunistul Voronin si-a schimbat radical orientarea de politica externa, pariind pe Occident.
Recent, la Chisinau si la Tiraspol s-a deplasat o impresionanta delegatie din Moscova, misiune alcatuita din reprezentanti ai Consiliului de Securitate (condusa de secretarul adjunct al acestei institutii, Iuri Zurabov, fost ambasador al Rusiei in Moldova), ai aparatului guvernamental, MAE, Ministerul Economiei, Bancii Centrale, ai altor departamente rusesti, precum si ai Gazpromului. Evident, aceasta a fost ultima sansa oferita Chisinaului de Moscova, dar presedintele Moldovei nu s-a folosit de ea.
Cu cateva zile inainte, intr-un interviu acordat serviciului in limba romana al BBC, el a facut o rasunatoare declaratie, preluata ulterior de presa internationala, inclusiv de mass-media rusesti: „Declar oficial ca Moldova este gata sa traiasca si fara exporturile de vinuri in Rusia. Va fi greu, dar suntem determinati sa traim in frig, sa inghetam fara gazul rusesc, dar nu vom ceda“. In timp ce Moscova ameninta Chisinaul cu biciul, Tiraspolul este, in schimb, rasfatat cu bomboane.
Pentru autoritatile acestei regiuni rebele, delegatia condusa de Zurabov a promis relatii economice privilegiate.
Economia Moldovei si criza care se prevede
Inainte de a vorbi despre ce inseamna, din perspectiva economica, Rusia pentru Moldova de pe malul drept al Nistrului, trebuie spus ce inseamna economia Moldovei.
Anul trecut, PIB-ul moldovenesc a atins cu greu 2,5 miliarde dolari, anul acesta el va creste, se pare, pana la trei miliarde. In plus, schimburile comerciale s-au egalat aproape cu PIB-ul, iar 70-80% din veniturile bugetului de stat sunt formate din fondurile varsate de vama.
Circa 40% din populatia activa a Moldovei isi depune banii in strainatate, din care cam o jumatate in Rusia. Aceste transferuri fiscale permit, fara a spori prea tare datoria externa, sa fie acoperite gaurile balantei de plati in conditiile unui imens deficit al balantei comerciale – Moldova importa marfuri de doua ori mai mult decat vinde peste hotare.
Prognoza deficitului comercial pe anul in curs este de peste 600 milioane de dolari, adica de 1,6 ori mai mare decat perioada similara din 2004: importul a crescut cu 30%, in timp ce exportul – cu doar 10%. Din structura exporturilor moldovenesti, 55% revin marfurilor agricole, din care aproximativ o treime – productiei de alcool.
Rusia este cel mai mare partener comercial al Moldovei si, ceea ce este foarte important, este singurul cu care, in comertul reciproc, are un stabil salt pozitiv, destul de mare.
Anul trecut, el a fost de 137,1 milioane dolari la un volum al schimburilor comerciale bilaterale de 569,7 milioane dolari. Importurile moldovenesti din Rusia sunt reprezentate aproape exclusiv de resurse energetice: peste 70% din necesarul national este acoperit de livrarile rusesti. Exportul in Rusia este reprezentat in special de marfuri din agricultura.
Daca Rusia va modifica preturile la gaze naturale si va refuza produsele agricultorilor moldoveni, economia acestei tari se va confrunta cu o serioasa criza (pana la 12% din PIB) pe fondul unei cresteri considerabile a inflatiei (pana la 20-22% pe an, comparativ cu actualele 12%), iar in balanta de plati se va forma o bresa de cateva sute de milioane de dolari.
Daca se mai adauga faptul ca Moscova va introduce pentru cetatenii moldoveni regim de vize, reducand astfel sansele moldovenilor de a-si gasi loc de munca in Rusia, Moldova se va afla in pragul unei catastrofe economice.
Capcana de soareci
In context, merita mentionat ca Rusia furnizeaza in conditii deosebit de avantajoase Moldovei nu doar gaze naturale, dar si energie electrica – la un pret de 2,35 centi kilowatul, de doua ori mai putin decat oferta Romaniei. Cat priveste gazul, in prima jumatate a anului 2005, tariful mediu a fost pentru Moldova de 75 dolari pentru mia de metri cubi (68-80 dolari in functie de contracte). In plus, Moldova a reusit sa-si amelioreze considerabil datoria la acest capitol, datorie care, spre deosebire de Tiraspol unde creste permanent (a atins 1.173 milioane dolari), a ramas aproape neschimbata – 121 milioane dolari. Desi, chiar si acesti bani trebuie restituiti.
Pe acest fundal, trebuie spus ca represiunile Kremlinului asupra „acestei republici mici, dar mandre“, nu sunt, de fapt, nici un fel de represalii, scrie Boris Grozovski in „Vedomosti“.
Intr-adevar, poate, oare, sa fie astfel calificata propunerea de a cumpara marfuri la valorile pietei europene, sau introducerea standardelor internationale la calitatea produselor furnizate pe baza de reciprocitate? Asta nu este „blocada economica“, asa cum o numeste insistent Voronin, ci, mai degraba, renuntarea la niste conditii preferentiale si renuntarea la tolerarea unor furnizori certati cu disciplina.
Logica Moscovei este foarte simpla: vreti in Europa – calatorie placuta.
Dar in acest caz, sa ne fie iertat, haideti sa aplicam in comertul reciproc preturi si standarde europene!
Moldovenii au o vorba: „frate, frate, dar branza e pe bani“. Buna vorba, dar nu trebuie uitat ca branza gratis se gaseste doar in capcana de soareci. / Agentia „Rusia la zi“ // Averea
