Connect with us

Opinii

Inovația este peste tot, permite-ți s-o vezi

Publicat

pe

Eu nu m-am născut cu telefonul mobil în mână, dar la vârsta de grădiniță, alergam printre calculatoarele din sălile unui colegiu de microelectronică, unde părinții mei erau profesori. Pe atunci ascultam fermecată despre cum, pe vremuri, un calculator putea fi mare cât o casă și mă simțeam mândră că am acasă un PC și părinți care pricep în el mai mult decât să apese pe butonul de conectare. Astăzi, inovațiile nu mai sunt străine nimănui, nici măcar celor care nu dispun de gadgeturi performante. Astăzi, inovațiile nu mai sunt asociate cu computere și smartphone-uri. Pentru că a fi inovator nu mai înseamnă neapărat să apeși pe butoane și să scrii coduri, ci că vrei să ajuți, să schimbi, să influențezi pozitiv viitorul. Eu tocmai asta am înțeles ascultându-i pe speakerii de la Ignite Chișinău: The Future.

Timp de 5 minute, persoane din diverse domenii din Ucraina, România și Republica Moldova au urcat pe scenă și au prezentat viziunea lor asupra evoluției tehnologice. Între pauze însă, oaspeții s-au delectat cu operă. Ceva neobișnuit pentru așa un eveniment. Tematicile au fost cele mai diverse, de la pilotarea unui avion, la dezvoltarea raioanelor republicii, s-a discutat despre reușite și eșecuri, sport, spații de lucru, afaceri, construcții și multe altele.

Două lumi și două timpuri

Dar vreau să vă povestesc despre trei vorbitori care mi-au rămas în minte și voi începe cu Veronica Verlan. Trebuie să recunosc, nu mi-e străină. Îi cunosc lucrările, îi cunosc activitatea, dar nu o mai văzusem vorbind despre ce face. Fotografă și operatoare video și-a construit reputația și cariera nu la nunți și cumetrii, nu în studiouri și nici filmând spoturi publicitare. Veronica Vârlan și-a făcut un nume escaladând munți și petrecând timpul în locuri foarte retrase de civilizație. Aventura ei a început, cu șase ani în urmă, când a co-fondat o agenție locală de producție de imagini în direcția travel/sport/adventure.

Veronica își iubește foarte mult jobul, pentru că acesta nu o lasă să ignore evidentul, și anume că viitorul nu poate exista doar în limita conștiinței umane. „Noi putem să inventăm troleibuze zburătoare, dar la un moment dat toată tehnica s-ar putea deconecta, iar noi ne vom speria pentru că nu vom mai ști cum să savurăm lucrurile simple, cum să ne admiărm răsăritul de soare, cum să râdem în hohote, cum să prietenim ca în copilărie sau să ne îndrăgostim ca proștii. Vom uita cum să ne îmbrățișăm părinții și să le spunem cât de importanți sunt ei pentru noi”, a zis ea la Ignite. Astfel, viața Veronicăi se împarte între două lumi, una, care se schimbă în fiecare zi, și alta, unde timpul este doar o noțiune inventată de oameni. Totuși, ea mereu avea la ea aparate foto și video de ultimă generație, care i-au permis să imortalizeze scene nemaipomenite.

Start-up-uri în corporații? Nu e imposibil

Un alt vorbitor, de pe scena Ignite, care mi-a atras atenția a fost Denis Zhogolev, care a distrus stereotipurile despre corporații, despre cât de greu și plictisitor este să lucrezi într-o companie mare. El a povestit despre o zi importantă pentru el, când el a venit la interviu de angajare la Philip Morris International, la Moscova. Tânărul Denis, cu experiență de manager de vânzări a intrat în competiție cu alți 600 de oameni care au fost invitați la interviu. Dintre aceștia, doar doi au fost selectați. Unul dintre ei a fost Denis.

La finalul anilor 2000, într-o lume capitalistă, activând într-o companie modernă și mereu inovatoare, Denis Zhogolev a înțeles că anume în inovație constă succesul companiei. În 1954, anume ei au fost cei care au lansat țigările cu filtru în pachet tare cu capac flip-top. O idee care acum pare foarte simplă, dar atunci a fost nevoie de multă muncă de convingere pentru ca ele să fie acceptate. Aceeași companie a prevăzut tendința femeilor de a fuma, ca gest de egalitate de gen și a lansat brandul Marlboro, exclusiv pentru dame. „Recent, noi am lansat un nou produs inovator – IQOS, cea mai bună alternativă pentru fumătorii adulți”, spune Denis.

Nu-mi este străin acest produs, am un consumator de IQOS acasă, prietenii mei la fel au renunțat la țigări în favoarea acestui produs și simt diferența pozitivă. Hainele nu mai miros urât, iar părinții nu mai au motive să suspecteze copiilor că aceștia fumează. Evident, mai sunt și alte avantaje, dar astea nu sunt la fel de amuzante. De fapt, în spatele acestei tehnologii se ascunde o muncă imensă. Timp de peste zece ani, la elaborarea ei au muncit peste 400 de oameni de știință, farmaciști, tehnologi.

În toată povestea asta, Denis are un rol tare fain. El este cel care a făcut tot ce i-a stat în puteri și a convins conducerea din Elveția ca tehnologia IQOS să ajungă și în Republica Moldova. Și i-a reușit. Astfel, el a demonstrat că și în cadrul unei companii mari e loc pentru start-up-uri, dar cu condiția că ele sunt inovatoare.

Vedere pentru nevăzători

Un alt speaker care mi-a atras atenția a fost Cornel Amariei, care a fost inclus în Forbes USA unul dintre cei 10 cei mai influenți tineri sub 30 de ani din Europa, iar săptămâna trecută Junior Chambers International l-a selectat ca unul dintre cei zece Most Outstanding Humans of the World. Iar sâmbătă seara a fost la Ignite.

Cornel a crescut într-o familie unde ambii părinți au dizabilități locomotorii, iar asta, spune el, l-a făcut să fie foarte creativ. A construit de toate, programe, roboți, respectiv, încă de mic a înțeles că inovația este foarte importantă. Asta o știm cu toții, dar cel mai des asociem tot ce este inovator cu lucruri foarte complicate, cu știința superioară, computere și inteligență artificială. Cornel, însă, ne-a amintit că inovația poate fi și simplă, dând ca exemplu șlapii care au deschizător de bere pe dosul tălpii.

Când era student, Cornel s-a gândit la necesitatea creării unor ochelari pentru nevăzători, pentru cei 40 de milioane de oameni împrăștiați în lumea-ntreagă, care nu văd deloc și singura soluție pentru ei. Asta, în timp ce se inventează mașini cu autopilot, sunt câinii însoțitori, care sunt de două ori mai puțini decât nevăzătorii.

Așa a ajuns Cornel să creeze ochelarii Lumen, care de fapt nu funcționează ca ochelarii standard. Ei au un soi de scaner tridimensional, care scanează tot ce se află în jurul purtătorului lor și înțelege distanța către fiecare punct din față. Toată informația colectată este trimisă către creier prin intermediul unor impulsuri.

I-a testat și el cu ochii legați. Și funcționează. Dar când i-a testat pe nevăzători, iar ei au abilități senzoriale mai dezvoltate, rezultatele au fost extraordinare! Unul dintre ei a putut să prindă o minge. „Chestiile astea-ți amintesc că, atunci când stau închis în laboratorul meu și construiesc ceva cu echipele fenomenale cu care am norocul să lucrez, e bine să existe cineva care din când în când să-ți amintească că ceea ce faci merită!”, a conchis Cornel.

Iar acum o să fac o pauză de la aceste istorii și o să ascult muzică clasică, așa cum s-a întâmplat și la Ignite Chișinău: The Future, iar pe voi vă invit să-i ascultați pe toți ceilalți vorbitori și să vă luați doza de inspirație.

(P)

Opinii

Ce spun internauții despre investirea lui Corneliu Gurin

Publicat

pe

De către

Corneliu Gurin, fostul procuror general al Republicii Moldova, a fost numit ieri, 11 decembrie, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Gurin va ocupa această funcție timp de șase ani.

Curtea Constituţională se compune din șase judecători: doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea de a-l numi pe Gurin în funcția de judecător al Curții a venit din partea lui Victor Micu, președintele CSM. Vineri, 14 decembrie, la ședința Parlamentului, judecătorul nou-numit la Curtea Constituţională va depune jurământul în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Această nouă numire a uimit pe mai mulți internauți. Aceștia s-au arătat deranjați de felul în care a fost propus și acceptat noul judecător, după o zi de la demiterea precedentului.

Andrei Lutenco, reprezentantul Centrului de Politici și Reforme:

Prin prezentul status, eu totusi o sa ma mir de desemnarea lui Gurin ca judecator constitutional.#HaidetiTotusiSaNeMiram

Geplaatst door Andrew Clayton op Dinsdag 11 december 2018

„L-am cunoscut pe Gurin prin 2010. Pe atunci mergea cu transportul public și umbla mereu în același costum și cu o mapă subțioară. În 2011 Corneliu Gurin a devenit vicepreședintele Partidului Acțiunea Democratică și tot atunci și-a cumpărat, probabil, prima lui mașină. Un Volkswagen Sharan (dacă îmi aduc bine aminte) pe care a dat 7000 de euro… În 2013, a devenit Procuror General, iar acum se plimbă cu o Toyota Highlander care costă vreo 20.000 euro. Acum a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională și chiar sunt curios care va fi noua lui achiziție.”

„Dacă cineva mai avea dubii, iată dovada că CSM este controlat complet de Plahotniuc. Cândva Corneliu Gurin era o figură respectată în mediu de către experți, apoi s-a aventurat în politică devenind chiar procuror general (mai degraba avocat al lui Plahotniuc), iar acum merge mai departe la Curtea Constituțională. Până unde?”

„Nu se face nici măcar un concurs, iar Plahotniuc ne promitea că judecătorii vor fi aleși de către cetățeni…”, se revoltă Petru Neaga.

„Ţara asta merge în cerc. Aceeaşi oameni, mutaţi doar cu locul pe o tabla de şah. De cineva. Cam trist nu ştiu cum”, opinează teologul Victor Gotișan.

„Am ajuns să o vedem și pe asta – candidatura pentru membru al Curții Constituționale, desemnat peste noapte, exact ca în lumea știți voi a cui. CCM functionează fără un membru de când a plecat doamna Iftodi, actuala ministră a Justiției (din martie 2018, nu?). De atunci Guvernul nu a anunțat nici concurs si nici nu a numit vreo persoană „cu reputație ireproșabilă” fără concurs. Acum aflăm că domnul Doela și-a dat demisia din funcția de judecător (nu am văzut niciun anunț public la acest subiect) și CSM-ul deja a numit o altă persoană. Făcând abstracție de la persoana dlui Gurin, ce e cu această grabă? Cum în februarie 2018 același CSM a putut să anunțe concurs după ce dl. Pantiru și-a dat demisia, iar în decembrie 2018 CSM-ul decide peste noapte pe cine să numească? Ce s-a schimbat de atunci? Această grabă nu o pot interpreta altfel decât sfidarea tuturor regulilor unui stat de drept și un semnal la cât de mult regresăm cu pași terifiant de rapizi.”



Corneliu Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant  principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea, înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La 18 aprilie 2013, Legislativul l-a numit noul procuror general. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. La 26 februarie 2016, Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură.

Corneliu Gurin nu a mai apărut de ani ani buni în spațiul public, însă ultima sa apariție a fost memorabilă. În decembrie 2016, mai multe fotografii îl arătau pe fostul procuror general încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău. Fostul procuror a fost desemnat drept rege al balului și a primit ca premiu o noapte pentru două persoane în apartamentul prezidențial de la hotelul Nobil, precum și o plimbare cu un automobil Jaguar, relatează anticoruptie.md.

Clubul de sport al cărui invitat a fost Corneliu Gurin aparține unui partener de afaceri al lui Veaceslav Platon, iar coroana de rege i-a fost pusă pe cap fostului procuror de o ex-administratoare a companiilor lui Vlad Plahotniuc. Olga Iftodii, directorul comercial al clublului de sport, cea care i-a pus coroana pe cap lui Corneliu Gurin, a lucrat timp de aproape 15 ani în companiile lui Vlad Plahotniuc.

Citește mai departe

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

De către

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Citește mai departe

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică8 ore în urmă

„Dacă nu putem să le ducem la bun sfârșit, de ce să începem acum?” Ce zice Andrian Candu despre demiterea lui Igor Dodon

Președintele Igor Dodon ar putea fi demis doar în urma unui referendum național, care însă nu poate fi organizat acum,...

Divertisment9 ore în urmă

În Moldova este filmat primul scurt metraj fantastic

În Republica Moldova au loc filmările primului scurt metraj fantastic „Prevestitorii furtunii”, relatează locals.md. Lucrările la acest proiect au început...

Social9 ore în urmă

Peste 1000 de locuințe, procurate în cadrul Programului „Prima Casă”

Programul „Prima Casă” a depășit pragul de 1000 de beneficiari, a anunțat astăzi premierul Pavel Filip la ședința Guvernului. Astfel,...

Politică10 ore în urmă

Ultima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de toamnă va avea loc la 14 decembrie

Sesiunea de toamnă a Parlamentului se va încheia pe data de 14 decembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței...

Politică11 ore în urmă

Andrei Năstase, obligat să achite 1 Leu lui Ion Ceban

Andrei Năstase urmează să achite 1 leu drept despăgubire morală lui Ion Ceban. Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre prin...

Politică11 ore în urmă

Fostul șef SIS, Artur Reșetnicov, desemnat judecător la Curtea Constituțională

Fostul șef SIS, deputatul democrat Artur Reșetnicov a fost desemnat astăzi de Guvern judecător la Curtea Constituțională. Decizia Guvernului survine...

Politică12 ore în urmă

Petiția ACUM cu 50 000 semnături pentru investigarea furtului miliardului, depusă la Parlamentul European// VIDEO

Maia Sandu și Andrei Năstase au transmis europarlamentarului Petras Austrevicius, raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, petiția ACUM cu...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com