Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la operaţiunea Iaşi-Chişinău, presa de la Moscova a lansat o serie de materiale, multe din acestea cu elemente de propagandă. Astfel, postul de televiziune „NTV” din Rusia a realizat şi difuzat un nou film documentar. „Drapelul roşu de asupra Chişinăului”.
Documentarul, cu o durată de circa 50 de minute, relatează în mod unilateral şi cu elemente de propagandă despre acţiunile militare din cadrul operaţiunii Iaşi-Chişinău.
Astfel, filmul îi arată în prim plan pe câţiva membri ai unei asociaţii de istorie militară din Rusia, care au decis să facă un tur al locurilor unde a avut loc operaţiunea militară Iaşi-Chişinău. Filmările au avut loc în partea stânga Nistrului, iar toţi eroii documentarului sunt din regiunea transnistreană, vorbesc doar în rusă despre „acest pământ ca unul rusesc”. Momentele-cheie de luptă ale acestei operaţiuni au fost comentate de doi istorici de la Moscova, fără a fi luată şi părerea oamenilor de ştiinţă de la Chişinău sau Bucureşti.
Una din ideile sugerate în acest film este că populaţia din regiunea transnistreană şi de pe malul drept al Nistrului ura România. Potrivit acestora, „populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului îi ura pe români pentru că în 1918, România profitând de momentele de slăbiciune ale Rusiei, a anexat pământurile acestea ce aparţineau încă din secolul XVIII Rusiei”.
Filmul a fost postat şi pe pagina de facebook al vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care a şi lăsat un mesaj de recomandare ”Un film excelent”.
Pe de altă parte, istoricul de la Chişinău Gheorghe Cojocaru a declarat că ”această ofensivă victorioasă a trupelor sovietice care a intrat în istoria celui de-al doilea război mondial ca operațiunea Iași-Chișinău, ca o puternică lovitură strategică dată forțelor militare adverse, care a avut drept consecință pierderea Basarabiei, ocuparea unei bune părți din teritoriul românesc, deschiderea drumului de acces spre Balcani, context în care s-a produs și ieșirea României din coaliția Axei și trecerea sa în tabăra Aliaților” .
Odată cu intrarea Armatei roșii în Chișinău la 24 august, Uniunea Sovietică câștiga o bătălie grea pe câmpul de luptă, care îi permitea să refacă vechea frontieră pe râul Prut, anexând Basarabia, ca și Nordul Bucovinei, a doua oară, după 1940.
Istoricul precizează că o parte din documentele militare rămân necunoscute, fapt care nu are cum să ușureze o mai bună descriere și interpretare a evenimentelor de atunci. Dacă, de exemplu, despre luptele de după 20 august există o anumită documentare, nu același lucru se poate spune și despre ceea ce s-a întâmplat până atunci, de la sfârșitul lunii martie, când Armata Roșie se instalează pe malurile Nistrului, și până la data ofensivei împotriva trupelor germano-române, a relatat pentru Europa Liberă, istoricul Gheorghe Cojocaru.
