Războiul și pandemia orientează femeile către antreprenoriat, în ciuda tuturor riscurilor

Ce înseamnă să începi o afacere în Moldova? „Mi-am pierdut aproape toți prietenii.”

Maria Gînga, Anna Sîrbu și Ana Bradu sunt la începutul călătoriei lor.

La Ciocana, în mijlocul blocurilor gri și a mașinilor care trec în viteză, există un spațiu care iese în evidență. Este ascuns în spatele unei stații de benzină, unde bărbații fumează țigări și câinii vagabonzi scormonesc prin coșurile de gunoi. Undeva acolo, Anna Sîrbu îmi deschide ușa și mă lasă să intru într-o cameră luminoasă, care miroase a vanilie, flori și vin. Femeile stau de vorbă cu pahare în mână. Brusc, orașul agitat dispare în fundal.

Pereții sunt pictați în nuanțe pastel. Un atelier de lumânări este pe cale să înceapă. Ne aflăm în Moró Atelier, unde Anna organizează evenimente de copt, pictură sau altele. Ea invită femei cu experiență să ghideze participantele la ateliere în acest spațiu dedicat învățatului și comunității.

„[Facilitatorii] sunt uneori îngrijorați că oamenii nu se vor prezenta la evenimentele lor și că ceva va merge prost,” explică Anna când ne așezăm la etajul al doilea, privind în jos la atelier. Participanții murmură în timp ce își umplu recipiente cu ceară și parfumuri.

„Le spun că prima dată poate fi mai dificilă”, continuă Anna. „Dar lucrurile nu se vor îmbunătăți dacă renunți. Mai mulți oameni te vor cunoaște.” Asta a fost și experiența ei. În noiembrie 2022, doar cinci persoane au venit la primul ei curs de patiserie. Acum, spațiul este plin.

E greu să începi o afacere oriunde, dar să o începi ca femeie în Moldova adaugă încă o provocare la grămadă. Cultura start-up-urilor este nouă aici. Analiza profilului de gen a Moldovei finanțată de UE din 2021 a evidențiat că stereotipurile precum că ar fi „mai slabe” și mai puțin talentate în afaceri afectează femeile din Moldova.

De asemenea, a concluzionat că femeile sunt mai puțin încrezătoare și optimiste în ceea ce privește începerea unei afaceri.

În Moldova, femeile sunt încurajate de obicei să găsească un venit stabil și să se concentreze pe formarea unei familii. Orice schimbare majoră poate fi percepută ca fiind plină de riscuri. Prin asta a trecut și Anna.

„Ce mai vrei?”

Anna avea un job bine plătit la o agenție de marketing. „Toți credeau că trăiesc visul”, spune ea. „Ce altceva aș putea să îmi doresc de la viață?” Dar când a izbucnit războiul din Ucraina, a intrat în depresie. Bunică-sa, mătușa și mulți alți membrii ai familiei locuiau în Ucraina. A fost și mai dureros pentru Anna. „Mi-am dat seama cât de imprevizibilă poate fi viața. Atunci am decis să renunț la slujba mea de mulți ani în marketing și să încep propria afacere.”

Anna Sîrbu și-a asumat un risc, chiar dacă a fost descurajată de familia și prietenii ei.

A fost șocată să vadă că doar soțul i-a susținut decizia. „Mi-am pierdut aproape toți prietenii. Credeam că sunt cei mai apropiați aliați ai mei, dar într-o lună s-au distanțat de mine.” Nu este sigură de ce. Cineva a insinuat curajul ei de a începe ceva nou. „Sper să nu fi jignit pe nimeni făcând asta!” îmi spune ea. „Am înțeles că ar trebui să ascult doar sfaturile celor care au urmat un drum similar și au creat viața la care aspir, în loc să-i ascult pe cei care rămân blocați. De ce să ascult oamenii al căror stil de viață nu vreau să-l trăiesc?” Această idee i-a schimbat perspectiva.

Încet, lucrurile se schimbă în Moldova. Viorica Cerbușca este coordonatoarea Yep!Moldova, un program de incubație și accelerare care dezvoltă start-up-uri și promovează cultura antreprenoriatului în Moldova. Ea a observat o schimbare în gândire în ultimii ani. „După război, oamenii au început să vadă lucrurile altfel”, spune ea. Yep!Moldova organizează evenimente pentru antreprenorii la început de drum de două ori pe an. Aproximativ 70% dintre participanți sunt femei. „Femeile încep să atragă atenția mai mult la ceea ce le place, să-și caute și dezvolte pasiunea. Nu mai au atât de multă rușine,” a declarat Viorica.

Ea încurajează participantele să nu se autovictimizeze din cauza genului lor. „Ne concentrăm pe afaceri!” spune ea. „Nu pot schimba întreaga societate, dar vă pot susține și vă pot arăta ce puteți realiza!”

Ea recunoaște că îngrijirea copiilor și sarcinile domestice sunt în continuare în mare parte pe umerii femeilor din Moldova, chiar și atunci când au un loc de muncă cu normă întreagă. Prin urmare, timpul de lucru este limitat. Viorica adaugă: „Trebuie să acceptați că ritmul vostru va fi mai lent, și acest lucru este ok.”

Ecosistemul este creat. Dreamups, un alt ecosistem de sprijin pentru start-up-uri fondat în 2015, a avut o rată egală de femei și bărbați în programele sale în 2023. Sprijinul crește și la nivel înalt.

În octombrie 2023, prim-ministrul Dorin Recean a deschis un nou program pe trei ani, în valoare de 1,5 milioane de euro, dedicat fondatoarelor de afaceri. Femeile antreprenoare pot aplica pentru sprijin financiar ca să înceapă sau dezvolte o afacere. Programul include și training, consultanță și mentorat. Acest lucru încurajează femeile de toate vârstele.

Impulsionate de frică

Pandemia a determinat-o pe Ana Bradu să își pună la îndoială alegerile de viață.

Încă un spațiu ascuns la Ciocana, înghesuit printre denivelări, provizii pentru baie și anvelope de mașină. Ana Bradu, fondatoarea Green Pack Moldova, încearcă să promoveze mai multă gândire ecologică în Moldova din această cameră mică cu perete verde. Cutii de compost pentru bucătărie din Slovenia sunt adunate pe podea, în timp ce pe masă se află pahare fără plastic și pungi de hârtie. Conștientizând capacitatea limitată a Moldovei de a produce totul independent, Ana importă cantități mai mari de produse de ambalare complet biodegradabile, astfel încât restaurantele și utilizatorii privați să le poată accesa.

După 17 ani ca jurnalistă la un post de televiziune public, Ana s-a orientat către antreprenoriat acum câțiva ani. „Pandemia m-a speriat”, recunoaște ea. A văzut cum rudele ei au trecut prin vremuri grele și nu era sigură dacă le va mai vedea vreodată.

„Nu mai sunt foarte tânără. Am înțeles că vreau să rămân activă cât mai mult posibil. Am vrut ceva care să mă împingă înainte și să-mi ofere energie, ceva ce aș iubi cu adevărat.”

Dar oamenii din jurul ei nu au încurajat-o. Foarte puțini o sprijină, îi spun că deja avea un salariu stabil și o viață confortabilă. De ce să renunțe la asta?

Recunoaște că își asumă riscul de a pierde totul, dar asta nu o oprește. „Poți pierde cu onoare!” spune ea cu un zâmbet larg.

A trecut la antreprenoriat încet. Inițial, Ana lucra în timpul liber. Apoi, a combinat cu un loc de muncă part-time. În cele din urmă, și-a dat demisia după doi ani în care și-a încercat norocul în acest domeniu nou. „Am înțeles că lucrurile nu vor merge bine dacă nu dau totul și nu mă concentrez 100%.”

Design de jocuri

Un joc de societate despre mediul înconjurător.

Pentru designera grafică Maria Ginga, cel mai mare obstacol a fost găsirea unei probleme reale pe care produsul său o rezolvă. A creat un joc care îi învață pe jucători despre gândirea ecologică. „Chiar dacă este indirect, prin intermediul jocului meu, mi-e frică să spun oamenilor că fac ceva greșit,” a spus ea. „Dar cred că voi depăși asta!”

Maria adoră să deseneze personaje. Vrea să le ofere funcționalitate și să le dea viață. Când a început împreună cu prietenul ei acum un an și jumătate, au petrecut doar puțin timp și efort gândindu-se pentru cine era destinat produsul.

Maria Ginga a simțit, de asemenea, presiune din partea familiei de a nu-și asuma riscuri.

„Am participat la un accelerator și am înțeles că ideile pot fi dezvoltate în proiecte și susținute financiar!” își amintește ea.

„De obicei, în Moldova, oamenii creează produse pentru că există deja un loc pregătit să le vândă. Nu ne gândim la client sau dacă au nevoie de produs,” spune ea. Experimentele nu au fost încurajate foarte mult, în opinia ei.

Așadar, cultura de start-up aduce o nouă modalitate de gândire în Moldova, unde este normal să eșuezi și să încerci lucruri noi, chiar dacă sperie la început.

Autoare: Marian Männi și Tiina Kaukvere

Material realizat de Journo Birds, pe care le poți găsi pe Facebook sau Instagram.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.