Moldova încearcă să scape de controlul Moscovei și să se apropie de Uniunea Europeană. Dar timpul trece, iar acest an va arăta dacă este posibil.
Cu doar cinci ani în urmă, activiștii strigau pentru democrație în parcul central din Chișinău. Oligarhii locali trăgeau Moldova spre dictatură.
Drapelele și megafoanele au dispărut pentru moment. Câțiva dintre cei mai corupți politicieni au fugit. Moldova s-a eliberat complet de gazul rusesc. Iar la sfârșitul anului 2023, Consiliul UE a decis să înceapă negocierile de aderare cu Moldova.
În realitate, nimeni nu știe cum se va încheia acest an pentru Moldova. Eforturile Moscovei de a menține controlul în Moldova sunt încă foarte evidente.
Teritoriul controlat de Rusia, Transnistria, împiedică țara să avanseze. Propaganda rusă și atacurile cibernetice continuă, iar politicienii prietenoși cu Rusia câștigă în popularitate. În acest context, există posibilitatea ca Moldova să ajungă în Uniunea Europeană?
Mulți localnici sunt plini de speranță. Pentru cei cu care am vorbit, UE oferă siguranță, ceva de care moldovenii, trăind aproape de războiul din Ucraina, au foarte mare nevoie. Dar nu toți cred că UE este singura cale pentru Moldova. Tatiana Calian (41 de ani), grăbită prin parc, se exprimă astfel: „Viața în UE este confortabilă, dar ar trebui să rămânem independenți – nici aliniați cu Rusia, nici cu Europa.”
Este o zi rece de iarnă, iar ea și-a înfășurat strâns eșarfa în jurul gâtului. „Nu cred că trebuie să depindem de altcineva.” La fel, Vadim Antimir (29 de ani) se îndoiește că Moldova se va alătura UE curând, citând probleme din cadrul UE.
În curând, li se va cere să își exprime votul. Președinta pro-europeană a Moldovei, Maia Sandu, a declarat că va candida din nou pentru președinție la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2024. De asemenea, a cerut Parlamentului să se pregătească pentru referendumul legat de Uniunea Europeană în același scrutin.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, nimeni nu ar putea prezice încă rezultatul. În acest moment nu există un consens clar. Cel mai recent sondaj al Barometrului de Opinie Publică din august 2023 arată că 49,7% ar vota pentru aderarea la UE. 32,8% ar vota împotriva acesteia. Dar faptul că jumătate din populație susține aderarea la UE este remarcabil, având în vedere eforturile intense ale Moscovei de a preveni acest lucru.
Un jucător cheie aici este România, cu programul său special de cetățenie.
Mulți moldoveni sunt deja cetățeni ai UE
Moldova se află într-o poziție unică, deoarece mulți moldoveni au deja legături strânse cu UE – de fapt, sunt deja cetățeni ai UE.
România acordă cetățenie acelor moldoveni ai căror părinți sau bunici au trăit pe aceste teritorii înainte de 1940, când Moldova făcea parte din România. Procesul birocratic poate dura ani de zile, dar posesia unui pașaport al UE compensează dificultățile.
Conform Ministerului Justiției din România, peste 640.000 de pașapoarte românești au fost acordate moldovenilor până în 2020. Cel puțin fiecare al șaselea moldovean deține un pașaport românesc. Date mai recente și mai precise sunt greu de obținut.
Cu această poziție unică, Moldova ar putea deveni prima țară a UE care a avut un exod în masă înainte chiar de a adera la uniune, ne-a spus ambasadorul UE în Moldova, Janis Mazeiks, în timpul interviului la sediul UE, din centrul Chișinăului. „Nu pot să mă gândesc la nicio țară în care relocarea la scară largă ar fi avut loc înainte de aderarea la UE,” a adăugat Mazeiks.
În fiecare familie moldovenească există cel puțin un membru care trăiește și lucrează în străinătate. Ei aud poveștile, văd fotografiile pe rețelele sociale. Au posibilitatea de a vedea că viața ar putea fi mai bună pentru cei din UE. În plus, guvernul moldovean va deschide centre de votare în străinătate, astfel încât și diaspora să poată vota. Cei mai mulți dintre ei trăiesc în UE, de obicei în România vecină sau în Italia, unde limba este similară și ușor de învățat pentru moldoveni.
Ca cetățean leton, Mazeiks face o paralelă cu statele baltice, unde oamenii nu aveau o asemenea libertate de mișcare înainte de a adera la UE în 2004. Când Moldova a aplicat pentru aderarea la UE, PIB-ul său pe cap de locuitor era la 33% din media UE și cei care doreau puteau să plece.
În opinia lui Mazeiks, principala problemă cu care se confruntă Moldova acum: reținerea talentelor. Cum îi inspiri pe oameni să rămână și să facă schimbările pe care vor să le vadă? Cum construiești o țară fără oamenii ei?
Însă rămâne optimist. Dacă guvernul actual va menține agenda pro-reformă și pro-europeană, Moldova poate adera la UE cel mai devreme în 2030, crede Mazeiks. În același timp, președinta pro-occidentală a țării, Maia Sandu, împărtășește speranțele de a adera chiar mai înainte.
Schimbarea către Occident este recentă, dar semnificativă. Moldova a încetat importurile de gaz rusesc acum doi ani, în ciuda dependenței și manipulării anterioare. „În doi ani, țara a trecut de la o dependență de 100% față de Rusia la o independență esențială de 100% față de Rusia,” a adăugat Mazeiks.
Un an important
Tăierea legăturilor cu gazul rusesc nu a fost ușoară pentru Moldova. Manipularea energetică a fost principala tactică a Rusiei de a controla Moldova. „În fiecare an, în fiecare iarnă, de mulți ani, nu eram siguri dacă vom primi gaz, deoarece contractul, cumva, expira întotdeauna pe 31 decembrie,” explică Iulian Groza, Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova. Guvernul moldovean se temea să supere Rusia, temându-se că va pierde principala sursă de încălzire în orașe.
După renunțarea la gazul rusesc, inflația a crescut la 35%, dar acum este la 4,2%, conform datelor din decembrie 2023 ale Băncii Naționale a Moldovei.
Pe lângă energie, există o fâșie de pământ, un teritoriu „fără stat”, regiunea transnistreană, pe care Rusia îl folosește din anii ‘90 pentru a menține Moldova sub controlul său. Transnistria este un stat autoproclamat, pro-rus. Încă mai sunt aproximativ 1500 de soldați ruși care „păzesc” teritoriul. Zona de Securitate este prima platformă media independentă din Moldova care acoperă subiecte legate de Transnistria. Fondatoarea sa, Irina Tabaranu, vizitează regulat – și în secret – teritoriul Transnistriei și vorbește cu oamenii de acolo pentru a înțelege ce se întâmplă. De fiecare dată Tabaranu riscă să fie prinsă și reținută de autoritățile autoproclamate de la Tiraspol. Ea spune că oamenii din Transnistria nu își exprimă opinia. Este un loc fără libertate de exprimare, opinie sau presă. Tabaranu își păstrează biroul în Chișinău pentru siguranță. Ne-am întâlnit acolo cu ea.
Ea ne-a spus că se teme de referendumul UE. „Cred că vor să organizeze referendumul prea devreme. Mă tem că oamenii vor spune «nu» [UE],” spune Tabaranu.
Prea mult, prea devreme?
Referendumul nu va fi organizat în Transnistria, deoarece „nu este controlată de organele constituționale”, așa cum a explicat președinta Sandu presei locale, dar oamenii își pot revendica votul în stațiile de votare apropiate, traversând așa-numita frontieră.
Tabaranu a explicat că locuitorii din Transnistria nu văd UE ca pe un dușman, ci mai degrabă NATO și guvernul moldovean. „Au legături economice cu UE, exportând mărfuri acolo,” spune Tabaranu.
Cu sau fără Transnistria?
Tabaranu nu poate vedea cum ar putea Moldova să adere la UE fără teritoriul transnistrean. Având în vedere așa-zisa misiune de pace rusă și punctele de control rusești aproape de Chișinău – ar accepta UE un astfel de scenariu?
În același timp, de ce ar trebui restul națiunii să fie pedepsit și respins de UE din cauza Transnistriei? Moldova nu poate fi ținută ostatică în această situație, crede Janis Mazeiks.
Rusia rămâne persistentă în a ține Moldova sub control, analizând atent peisajul politic și sentimentele, jucând un joc pe termen lung. Se presupune că Rusia se pregătește deja pentru alegerile viitoare. Au avut loc multe atacuri cibernetice, încercând să paralizeze guvernul și infrastructura Moldovei. Unul dintre cei mai proeminenți magnați pro-ruși fugari, Ilan Shor, a părăsit recent ascunzătoarea din Israel pentru a întâlni un membru al Dumei la Moscova.
În acest război hibrid, Moldova se confruntă cu provocarea de a implementa legislația și standardele UE, de a combate corupția și de a se pregăti pentru o evaluare, care se așteaptă în martie anul acesta. Negocierile ar trebui să înceapă în primăvară.
Negocierile cu UE vor aduce investiții și infrastructură în Moldova. Totuși, pregătirea țării pentru calea occidentală va fi testată anul acesta, pe măsură ce se pregătește pentru un referendum care ar putea defini relația sa cu Europa pentru generațiile viitoare. Lucrurile ar putea merge în orice direcție.
Autoare: Marian Männi și Tiina Kaukvere
Material realizat de Journo Birds, pe care le poți găsi pe Facebook sau Instagram.
