De unde începe violența de gen? Doina Gherman: „Din parlament glumele sexiste nu au dispărut”

Anul trecut 40 de moldovence au murit din cauza bătăilor partenerilor lor. În același timp, doar 11% dintre cazurile de violență domestică sunt raportate în țara noastră. Aceste cifre au fost aduse în fața publicului de deputata Doina Gherman, în cadrul Conferinței internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și a violenței domestice. Evenimentul a avut loc la Chișinău pe 25 și 26 octombrie, fiind la a treia ediție.   

Deputata a subliniat că numărul mic de raportare a cazurilor este „grav și rușinos. Asta înseamnă ca femeile sunt dezamăgite de autorități, fie sunt descurajate, fie este această stigmatizare în societate”.   

Conversația a avut loc în cadrul panelului intitulat „De unde începe violența împotriva femeilor?”, la care au participat și Ana Gherciu, directoare executivă Moldova.org, Anastasia Morozan, directoarea Căminului Cultural din satul Bușăuca, activistă și supraviețuitoare a violenței domestice, dar și scenarista Lica Mariaș, care a lansat recent un film despre violența domestică. Prim-ministrul Dorin Recean a venit cu un mesaj video în cadrul panelului, declarând că „multe femei sunt abuzate fizic sau verbal și asta nu este acceptabil”, dar și că victimele trebuie să obțină susținerea autorităților. 

„Platouri pline de bărbați misogini” 

Deși Moldova a făcut progrese la capitolul egalitate de gen în ultimii ani, în special prin adoptarea Convenției de la Istanbul, Gherman crede că asta nu e suficient. „E important să mergem dincolo de cadrul normativ și politici publice, e timpul să ne concentrăm eforturile pe prevenire și educație”, a spus ea. Întrebată cum ar putea fi mai implicată societatea civilă, Gherman a răspuns că e nevoie și de contribuția mai mare a mass-media – „văd în fiecare zi platouri pline de bărbați misogini”, a adăugat ea. „Dincolo de cifre, din parlament glumele sexiste nu au dispărut, bădărănismul este la ordinea zilei.”   

 Totuși, Gherman a spus că își pune mari speranțe în Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice, care va fi funcțională în curând.  

Rădăcinile violenței 

Vorbind despre rădăcinile violenței, Anastasia Morozan a mărturisit că s-a ciocnit cu violența încă din copilărie, dar că „fetele nu vorbesc despre lucrurile astea, chiar dacă se văd că sunt bătute, își pun machiaj”. Doar atunci când și-a făcut curaj și a început să vorbească deschis despre agresiunea pe care o suferea din cauza propriului soț, alte femei din sat și-au făcut curaj și au început să vorbească despre ceea prin ce trec.  

Morozan a mai adăugat că violența poate fi de multe feluri, iar deseori este greu de recunoscut de victime. Ea a adus în discuție violența financiară, înrădăcinată de generații: „fetele nu-și pot cheltui propriii bani cum vor, așa au văzut la mama, la bunica”, dar și violență sexuală în cadrul familiei. „E la ordinea de zi, «bărbatul vrea, eu îi dau, plângând». Am auzit de la femei în vârstă, că «e ceva ok, stai liniștită, și eu plângeam, adormeam și atât»”, adaugă Morozan. 

„Agresorii sunt protejați” 

O altă cauză a violenței este faptul că raportarea deseori nu este luată în serios de autorități și de sistemul de justiție. Activista a adus drept exemplu propriul caz, când a cerut ordonanță de protecție pentru trei luni pentru ea și cei trei copiii ai ei, dar a primit-o doar pentru o lună și pentru un singur copil. După ședința de judecată judecătoarea i-ar fi spus că cazul ei „nu este cel mai grav”. „«Noi, femeile, suntem cele care provocăm situațiile date. Eu te sfătui sa fii mai cuminte, mai tăcută și atunci nu o sa mai pățești așa ceva.” Ea spunea, dar în mine era frică că el mâine venea acasă și eu nu știu ce va întâmpla”, a spus Anastasia Morozan.   

Ana Gherciu a vorbit despre experiența redacției Moldova.org în relatarea cazurilor de violență în familie. O mare provocare pentru jurnaliști constă în lipsa accesului la agresori, „ei refuza să ofere interviuri, organizațiile care lucrează cu agresorii nu pot să-i forțeze. Ce puțini, care fac închisoare, sunt protejați de instituția penitenciară”, a declarat ea. Astfel, de cele mai multe ori despre cazurile de violență vorbesc femeile, victimele, care sunt nevoite de multe ori să treacă prin și mai mult stres psihologic vorbind despre experiența lor.  

Jurnalista a încercat să vină și cu soluții, declarând că e nevoie de o schimbare a discursului public atunci când vorbim despre violența domestică. „Să nu spunem doar că 7 din 10 femei sunt victime, ci că 7 din 10 bărbați sunt agresori, de exemplu.”  

 Ea a adăugat că de foarte multe ori stigmatizarea victimelor e cauzată de „idolatrizarea conceptului de familie. Suntem responsabili atunci când suntem martorii violenței și nu reacționăm”.   

Doina Gherman a ținut să mulțumească tuturor actorilor implicați în combaterea violenței domestice. „Sunt optimistă. Încet, cu pași determinați, văd mult angajament, văd eforturi, dedicație și coerență”, a spus deputata.

Conferința Internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice este organizată de Coaliția Națională „Viața fără violență”, pentru al treilea an consecutiv.
Ediția din acest an a fost organizată cu suportul organizațiilor membre ale Coaliției ( AO Artemida, AO “Fiecare contribuie pentru schimbare”, AO “Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale”, AO “Casa Mărioarei”, AO “Centrul de Drept al Femeilor”, AO “Centrul de Educație Educație Nonformală”, AO “Interaction”, AO “Gender Centru”, AO “Jenskie Initsativy”, AO “Centrul Internațional „La Strada”, AO “Help”, AO “Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, AO “Ophelia”); OAK Foundation, Asociația pentru Relații Comunitare, Urgent Action Funds, WAVE Network, Ministerul Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Serviciilor de Îngrijire și Protecției Consumatorului din Austria și Ambasada Suediei din Republica Moldova.

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Iași și am acumulat o experiență de peste 10 ani în presa scrisă, televiziune, podcasting și presă online. Am lucrat și în domeniul jurnalismului financiar, comunicării guvernamentale și corporative. Îmi împart viața între Spania și Moldova și cred că scrisul are puterea de a schimba lumea.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.