Maria Petre este deputatul european care a vorbit de cele mai multe ori în Parlamentul European despre problemele R. Moldova. Membră a Comitetului parlamentar de cooperare UE-RM, dna Petre luptă pentru obţinerea unor fonduri europene destinate copiilor moldoveni abandonaţi de părinţii plecaţi în străinătate, dar şi pentru libertate şi pluralism în presa din RM. La 5 aprilie, Maria Petre se va afla la Chişinău, în calitate de observator pentru alegeri. La 27 martie am întâlnit-o la Iaşi, unde ne-a acordat un interviu în exclusivitate pentru TIMPUL.
– Dnă Maria Petre, în ce măsură Parlamentul European (PE) este interesat de RM?
– Subiectul RM e mult mai prezent în PE decât înainte. Aceasta se datorează şi faptului că România a devenit membră a UE, iar în Comitetul de cooperare UE-RM sunt şi deputaţi români, iar noi am ales să ne manifestăm pe deplin în această nouă calitate. Mai mult, există şi un angajament, pe care România şi l-a asumat la cel mai înalt nivel – acela că va fi avocatul din interiorul Uniunii pentru drumul de succes al RM către UE. Am primit, recent, o scrisoare din partea lui Hans-Gert Pöttering, preşedintele forului legislativ european, care mă asigură de sprijinul PE, dar şi al celorlalte structuri europene, în acest sens. Acum, România trebuie să aducă subiectul RM mai frecvent în dezbaterile de acasă – nu putem să fim avocatul de succes pentru integrarea europeană a RM doar la Bruxelles. Am vrea ca RM să nu repete greşelile noastre în calea spre aderarea la UE, care împreună cu Bulgaria s-au integrat mai târziu decât cele zece state în 2004, din cauza criteriilor politice şi a sferei drepturilor omului. Trebuie menţionat că, în contextul alocărilor miliardelor pentru contracararea efectelor crizei financiare mondiale, pe agenda ultimului Consiliu European figurează pachetul mai mare – Parteneriatul Estic, cu alocarea concretă în 2009, în RM, a 300 milioane de euro.
– Cum aţi califica actuala campanie electorală din RM?
– La reuniunea comună a parlamentarilor europeni şi a celor de la Chişinău, în octombrie 2008, am stabilit o serie de recomandări, pe care RM se angajase să le pună în aplicare, în condiţiile negocierilor privind semnarea urgentă a unui nou Acord de parteneriat şi cooperare între UE şi RM. Autorităţile RM urmau să asigure condiţiile necesare pentru ca, în 5 aprilie 2009, alegerile să se poată desfăşura în conformitate cu normele europene. Aceasta înseamnă, în primul rând, ca toate partidele politice – şi cele de la putere şi cele din opoziţie – să aibă acces nelimitat şi garantat la spaţiul mediatic, să-şi prezinte angajamentele electorale către toţi cetăţenii RM. În al doilea rând, pornind de la realitatea că un număr enorm de cetăţeni ai RM se află peste hotare, am convenit cu oficialii de la Chişinău să asigure toate condiţiile necesare participării cetăţenilor din afara ţării la alegeri. La fel de importantă este garantarea libertăţii presei. În ceea ce priveşte legislaţia electorală, ne-am manifestat, în repetate rânduri, dezacordul faţă de modificarea Codului Electoral în ceea ce ţine de creşterea pragului electoral de la 4% la 6% şi interzicerea alianţelor electorale. Este discriminatorie, mai ales, interzicerea accederii în funcţia de deputat a persoanelor cu dublă cetăţenie.
– S-au conformat autorităţile RM acestor recomandări?
– Legislaţia electorală a rămas aşa cum a fost concepută de guvern. Libertatea presei a fost atât de „garantată”, încât am fost nevoită, împreună cu alţi colegi, să depunem la PE, în urmă cu o lună, o declaraţie scrisă despre abuzurile înregistrate. Stipularea referitoare la condiţionarea de validare a mandatului de deputat de către o eventuală renunţare la dubla cetăţenie este un abuz şi contravine principiilor şi criteriilor stabilite de Comisia de la Veneţia şi CEDO, în condiţiile în care legislaţia RM prevede dreptul de a deţine cetăţenie multiplă. Ceea ce e garantat prin lege nu poate fi limitat printr-o modificare a Codului Electoral. Sunt impresionată de felul cum activează societatea civilă, presa în RM, în aceste condiţii foarte grele. Mai grav e că autorităţile sunt din ce în ce mai surde la rezultatul muncii lor. E păcat că factorii decizionali nu înţeleg că, de fapt, societatea civilă şi presa reprezintă cetăţenii şi nu sunt un pericol la stabilitatea guvernării lor. Felul cum se va desfăşura scrutinul electoral va fi un test de consolidare democratică pentru instituţiile RM. Observatorii, la 5 aprilie şi după, vor putea determina dacă ţara este pregătită pentru un dialog mai avansat cu UE.
– În februarie aţi depus la PE o declaraţie scrisă privind continuarea emisiei PRO TV Chişinău, susţinută de cel mai numeros grup politic (PPE-DE) din PE, cu 288 de membri din toate cele 27 de state membre. Ce reacţii au urmat?
– Am avut numeroase abordări privind dreptul libertăţii de exprimare a mass-media şi a accesului liber, în general, a cetăţenilor din RM, pentru că ei au dreptul să primească informaţii din mai multe surse, nu doar din una singură. Personal, când mă aflu la Chişinău, sunt îngrijorată – ca să nu folosesc un termen mai dur – de ceea ce aud la posturile naţionale de radio şi televiziune. Căci aud un singur lucru: cât de bine îşi fac autorităţile treaba – în rest nu mai e nimic de rezolvat. Declaraţia amintită a fost deja semnată de numeroşi europarlamentari. Facem în continuare lobby pentru ea, deoarece va deveni document oficial al PE, după care va fi transmis şi Comisiei Europene, mai multor state şi guvernului RM.
– Între timp, au fost expulzaţi doi cetăţeni români din RM, iar sute de oameni ce călătoreau din România în Basarabia au fost întorşi din drum la frontieră…
– Cred că în relaţia dintre România şi RM noi mai mergem pe formula că cel mai inteligent cedează. Mă bucur că autorităţile române nu au făcut nicio greşeală în niciunul dintre momentele în care au fost provocate. Dar este absolut impardonabil să avem asemenea incidente urâte între un stat UE şi unul care-şi doreşte să fie membru al UE. E la fel de neplăcut ca nişte români să nu dea voie altor români să treacă de-o parte sau de alta a graniţei care, în perspectivă europeană, va dispărea.
– La alegerile din 5 aprilie veţi fi unul dintre observatorii din partea Parlamentului European. Ce mesaj doriţi să transmiteţi alegătorilor?
– Mă voi afla în RM cu câteva zile înainte şi după 5 aprilie. Vreau să mă conving că cetăţenii RM au toate condiţiile pentru a-şi exprima votul, că tot ce ni s-a spus în cadrul dezbaterilor din PE din partea autorităţilor moldovene sunt lucruri reale şi că rezultatul alegerilor va corespunde cu ceea ce oamenii din Moldova au în suflet înainte de a intra în secţiile de votare. Nici noi, românii din România, nici românii din Basarabia nu ne putem permite luxul de a spune că ne-am săturat de a merge la vot, pentru că-i degeaba. Nu avem dreptul să ne comportăm ca nişte democraţii obosite deja. Suntem mult prea tineri în materie de democraţie ca să nu uzăm de dreptul de a decide cine ne va conduce. Îi rog pe oameni să vină la vot, indiferent de cât de urâtă li s-a părut campania sau cât de mult simpatizează sau nu pe cineva. Să vină la vot şi să voteze pe cineva pe care îl cred cel mai potrivit să le conducă viaţa în următorii patru ani. Totodată, mă aştept ca autorităţile RM să reacţioneze pe ultima sută de metri pentru cetăţenii din afară, ca aceştia să poată vota. Şi sper ca, în toată perioada aflării echipei noastre în RM, să nu avem parte de incidente.
