– Dle Ştirbu, suntem aproape de finişul campaniei electorale. Ce stare de spirit stăpâneşte acum în interiorul autorităţii care reglementează şi supraveghează acest proces?
– Ne străduim să ţinem totul sub control, să fim echilibraţi şi oarecum mai distanţi de ceea ce se întâmplă între concurenţii electorali, fiindcă anume în această perioadă apar cele mai multe murdării. Cineva îşi pierde echilibrul, altcineva recurge la proceduri mai puţin legale.
Ca fost sportiv de performanţă, vă spun că şi aici este un soi de frică înainte de start, când concurenţii nu-şi pot controla emoţiile, iar cineva trebuie să-i supravegheze. Eu îi sfătui pe candidaţi să-şi controleze singuri acţiunile. Noi nu ne ocupăm de educaţia politică a candidaţilor, de aceea le cerem un comportament ca atare. Avem deja acreditaţi 2225 de observatori naţionali şi 374 – internaţionali. Mai avem cereri de la vreo 300 de observatori internaţionali şi peste 1000 naţionali. După cum vedeţi, ochiul stă pe fiecare dintre noi, nu numai pe CEC. Este foarte important şi comportamentul alegătorilor, dar şi cel al concurenţilor electorali. Bineînţeles că un rol important îl are şi mass-media, de a-l ajuta pe alegător să facă o alegere conştientă.
– În ce măsură alegătorul este informat despre aceste alegeri? Mă refer mai ales la oamenii din alte localităţi decât capitala.
– Am lansat încă o pagină oficială pe internet – www.voteaza.md, unde puteţi găsi secţiile de votare în care veţi vota şi alte informaţii utile. În afara de asta, cu două săptămâni înainte, am trimis două autocare prin republică, care umblă din sat în sat şi cheamă lumea la votare. Astfel, vrem să promovăm conştientizarea de către cetăţean a acestui exerciţiu democratic. În plus, am tipărit peste un milion de invitaţii la votare, care au început să fie distribuite. S-au constituit birourile consiliilor secţiilor de votare, care au obligaţia să verifice listele electorale la domiciliu. Tot atunci, se distribuie cel puţin o invitaţie la fiecare familie, cu date despre locul votării, perioada în care este deschisă secţia de votare şi chiar numărul de înscriere în lista electorală. Am pregătit şi materiale pentru acei care, în ziua votării, se vor afla peste hotare. Toţi cei care pleacă, în ultimele zile, din republică vor primi la aeroport şi gări broşuri cu informaţie despre cum şi unde să voteze în străinătate.
– Aţi pomenit de rolul mass-media în campanie. O mare parte din contestaţiile care vin la CEC se referă la mass-media. Sunteţi mulţumit de modul în care presa informează alegătorii?
– N-aş vrea să comentez activitatea mass-media, asta nu intră în competenţa CEC. Vreau să menţionez, totuşi, că acel Cod de conduită semnat de mass-media şi concurenţii electorali nu se respectă. Din cauza asta, avem multe contestaţii. Dacă s-ar respecta, situaţia ar fi alta. Noi nu l-am făcut ca să fie pur şi simplu, am vrut să existe o conlucrare şi o reflectare corectă a campaniei electorale, dar nu comentarii despre ceea ce fac concurenţii. În perioada campaniei, trebuie să reflectaţi şi să informaţi. Comentaţi după campanie. Doar atunci cetăţeanul se poate orienta mai bine. Asta ţine, probabil, de viitor. Învăţăm din mers.
– Până când pot fi modificate listele cu alegători?
– Cu cinci zile înainte de alegeri, se termină această verificare, fiind lăsate câteva zile ca cetăţeanul să poată semnala dacă nu este inclus în liste. Anul acesta, pentru prima dată în istoria alegerilor din R. Moldova, am făcut aşa-numita declarare a vizei de şedere pentru acei care, în ziua votării, se vor afla în altă localitate decât sunt înscrişi de bază. Am avut vreo patru mii de astfel de cereri. Poate-i puţin, dar pentru noi este şi mult. Aceşti cetăţenii cu drept de vot au conştientizat utilitatea votului lor.
– Există discuţii din partea partidelor că, pe liste, a crescut exagerat de mult numărul alegătorilor. Ce s-a întâmplat, de fapt?
– Şi acum modificăm unele liste, înainte de a comanda tirajul buletinelor de vot. Sunt cazuri în care numărul se măreşte, dar şi cazuri în care se micşorează. Asta înseamnă că se verifică, totuşi, la domiciliu. O să dau ca exemplu raionul Hânceşti. Am avut o sesizare în care se spunea că, în listele de la localele din 2007, n-au fost incluşi oamenii aflaţi peste hotare. I-am întrebat de ce nu i-au inclus. Au răspuns că aşa le-au primit de la primării. Aceşti oamenii, care sunt la moment peste hotare, trebuie să fie în listele de bază, sunt cetăţenii ai RM cu drept de vot, cu viză de şedere în acea localitate, şi unii se pot întoarce chiar în ziua votării. N-are nimeni dreptul să-i iradieze din listele electorale – nici primăria, nici biroul secţiei de votare. De aceea a crescut numărul alegătorilor, nu că ar fi fost incluse suflete moarte. Asta e o aberaţie care nu poate fi probată. Cine ştie mai bine decât primăriile cine a murit în sat sau cine s-a născut. Asta e chestiunea primăriei, nu a CEC-ului – de a verifica anual cifrele. Noi am făcut şi o scrisoare comună cu Ministerul Administraţiei Publice Locale şi am rugat – înainte, iar acum am repetat-o – să verifice toate chestiile ce ţin de cei care au plecat şi cei care au murit. Am rugat şi partidele să se încadreze în această verificare. Am vrut să conlucrăm, deoarece responsabilitatea o purtăm cu toţii. Uneori, e mai uşor să critici decât să ajuţi.
– Joi aţi aprobat tipărirea unei noi serii de buletine de vot. Este ultima sau mai urmează?
– Cred că e ultima. Da, şi aici avem lucruri noi. Tehnologia este alta decât cea de la alegerile generale locale. În dreapta buletinului de vot va fi numărul circumscripţiei, iar în stânga – numărul secţiei de votare. De aceea tipărirea este mai migăloasă. În 2007, pentru o circumscripţie se făceau toate buletinele şi unul putea să se ducă dintr-o secţie în alta, acum e altfel. Un buletin de vot are, cel puţin, şapte semne de protecţie, care nu sunt vizibile, în afară de asta – sunt şi elemente vizibile.
– Cu cât ne apropiem de alegeri, se vorbeşte tot mai mult de posibile fraude. Credeţi c-ar exista asemenea scenarii?
– Eu cred că nu există posibilitatea de a falsifica buletinul. Un buletin fals poate fi recunoscut numai după hârtie şi vopsea.
– Dar, în afară de falsificările buletinelor, sunt şi alte metode. În istoria noastră a existat o tradiţie care spune „câştigă cel care numără voturile”…
– Asta era pe vremea lui Stalin. Acum, nu sunt reale astfel de scenarii. Câştigă cel care lucrează bine în campanie, care convinge alegătorii că el este cel mai bun. Cel care numără voturile constată deja activitatea concurenţilor electorali din ultimii ani, de el nu mai depinde nimic. Iarăşi, ţine şi de cultura politică a cetăţeanului şi de faptul cât este de informat; votează conştient sau nu, cu presiuni sau nu. Noi vrem ca votul să fie liber exprimat şi conştient. Nu cred în niciun sondaj care se face. Poate aşa e firea mea, dar consider că mai mult din 50 la sută din cetăţeni se decid atunci când intră în cabina de vot. Trebuie să fim conştienţi şi de faptul că cetăţeanul nostru este foarte indiferent de ceea ce se întâmplă în ţară, el nu spune ce gândeşte, iar când votează face aşa cum îl duce capul.
– Au fost multe discuţii despre birourile din străinătate. La ultima şedinţă, CEC a decis suplimentarea numărului de buletine care vor fi transmise în aceste secţii. Asta e tot ce poate face CEC?
– Asta e tot ce putem oferi. La solicitările misiunilor diplomatice şi, pe urmă, la cererile cetăţenilor, am mărit numărul de buletine pentru secţiile de pe lângă ambasade şi consulate – la peste 60 mii de buletine. Sigur că CEC trebuie să asigure dreptul la vot tuturor cetăţenilor, dar, cu părere de rău, nu-l vom putea asigura tuturor celor plecaţi, s-o facem măcar pentru cei care ni s-au adresat. Referitor la deschiderea mai multor secţii în diferite ţări, nici CEC-ul, nici guvernul, în perioada aceasta, nu mai putem face nimic. Conform dreptului internaţional, alegerile se petrec doar pe teritoriul RM, peste hotare – teritoriul RM se află numai în ambasade şi consulate. Nicio ţară din lume nu face altfel.
– În acest an, CEC va avea o secţie de votare la Corjova, acolo unde, în urmă cu doi ani, au fost mari probleme cu autorităţile separatiste?
– Şi acum avem foarte mari probleme la Corjova, unde situaţia e foarte complicată. Luni (azi – n.n.) mă voi deplasa, împreună cu reprezentantul Misiunii OSCE, şi vom vedea ce trebuie să facem. Există o preîntâmpinare de la autorităţile transnistrene că, în cazul în care se va deschide acolo o secţie, vor fi luate măsuri. Noi am putea să-i transportăm pe alegători la Cocieri, dar schimbarea locului înseamnă că cedăm din start. De asemenea, s-ar putea să îi punem în pericol pe oamenii care vor să voteze. Ei pot bloca transportul, îl pot distruge, pot face fel de fel de provocări.
– Cum vi s-a părut campania până acum?
– Este la nivelul culturii noastre politice. Dacă vorbim de organizare, aş spune că este cea mai bine organizată. Nu ne lăudăm, o spun toţi observatorii naţionali şi internaţionali. Referitor la concurenţii electorali, probabil e specificul nostru, al moldovenilor, să fim atât de înrăiţi unul împotriva altuia. Concurenţii trebuie să fie oponenţi electorali, nu duşmani.
