Dumitru Crudu: Un război între francezi

În celebrul său roman, Război şi pace, Tolstoi ne arată foarte limpede că, în clipa când Napoleon a intrat în Rusia, boierii si aristocratii rusi erau franţuzizaţi. Mai toţi, vorbeau cu mult mai bine franceza decât rusa şi se făleau cu asta. Franceza era limba oficială a curţii ţarului, a statului major al armatei, a saloanelor sau limba familială a celor înstăriţi. Ar fi fost greu să deosebeşti în acei ani un boier rus de un francez, pentru că ambii posedau o franceză fluentă şi bogată în expresii de tot felul. Prinţul Kutuzov, înainte de bătălia de la Borodino, după ce a rămas singur, s-a întins pe pat cu un roman franţuzesc, în limba franceză, în faţa ochilor. Aşa înţelegea el să se relaxeze înainte de o bătălie decisivă pentru mersul de mai departe a războiului. Până şi în linia întâi a frontului, ofiţerii ruşi discutau între ei în franceză.

Armata franceză lupta, de fapt, tot contra „francezilor”. Tolstoi ne lasă să conchidem că, dacă acest război nu ar fi avut loc, Rusia ar fi devenit o copie fidelă a Franţei.

Iată ce-i scrie însă prinţesa Drubeţkaia unei prietene de-a sale în plin război:

„ Îţi scriu pe ruseşte, buna mea prietenă, pentru că am o neîmpăcată ură pe toţi francezii, cu limba asta a lor, pe care nici s-o aud nu pot, nici s-o vorbesc.”

Conţii ruşi şi-au luat profesori de rusă ca sa-şi înveţe limba maternă.  Cu cât războiul se înteţea, cu atât chestiunea identitară devenea mai actuală. Ba chiar mai mult, la întrunirile mondene se introduseră un fel de sancţiuni financiare contra celor care foloseau şi franţuzisme.

Iată şi un exemplu:

„-Ştiţi, eu cred, dar creed cu tot dinadinsul că e un petit peu amoureuse du jeune homme.

-Amendă, amendă, amendă!

-Dar cum naiba vrei să spun asta pe ruseşte?”

Spre sfârşitul războiului, dar, mai ales, după acest război, ruşii au redevenit ruşi, revenind masiv la limba rusă. Aşa că faimosul roman al lui Tolstoi poate fi chitit şi în această cheie, ca un roman care descrie un război identitar între adevăraţii francezi şi francezii prin adopţie, în urma căruia au revenit în istorie ruşii. Dar, în timp, în raport cu popoarele pe care le-au colonizat s-au purtat şi ei ca francezii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.