Connect with us

Cetățenie română

Drama miilor de moldoveni cu pașapoarte românești anunțați, din senin, că nu mai au cetățenie

Publicat

pe

Problema persoanelor care au obținut cetățenia română, fiind minori, odată cu părinții ia amploare. Deși nu există cifre oficiale privind numărul cetățenilor aflați în această situație, documentările Moldova.ORG spun că este vorba de mii de astfel de cazuri. Dețin de ani buni certificat de naștere , cod numeric personal și pașapoart românesc, însă toate acestea, potrivit autorităților române, nu constituie dovada cetățeniei – dat fiind faptul că numele lor nu figurează în certificatul de cetățenie al părinților.

Drama cea mai mare o trăiesc moldovenii care locuiesc peste hotare, și-au perfecționat reședința în calitate de cetățean român, iar acum s-au pomenit că nu își mai pot prelungi valabilitatea actelor românești pentru că, de fapt, … nu au cetățenia românească. Având un pașaport expirat aceștia își pierd dreptul de lungă ședere, dar și dreptul de muncă în țările gazdă.

“M-am concediat, am lăsat acolo casa, lucrul și tot ce am acumulat 5 ani”

Ana P: În 2011 am dobândit cetățenia în baza actelor tatălui meu care e cetățean român din 2002. Am plecat la facultate în Italia în calitate de cetățean român, în actele italiene la fel figurez ca cetățean român. După facultate am obținut un job bun, iar în luna mai 2016 am depus la reînnoirea pașaportului român la consulatul din Milano. Mi-a fost refuzată cererea și am fost redirecționată către Autoritatea Națională de Cetățenia (ANC).

Odată cu expirararea pașaportului – șederea mea devenise ilegală. Am venit în Moldova să încerc să deschid o viză italiană de lucru cu pașaportul moldovenesc și am fost refuzată precum că “sunt cetățean UE și nu am dreptul la viză”. Mi-au comunicat să aduc o dovadă precum că am pierdut cetățenia, doar astfel mi-ar deschide viza. Nici cetățean român nu mai eram, nici cetățenia moldovenească nu mă putea salva. Am consultat mai mulți avocați, dar nimeni nu vroia să meargă împotriva statului român. M-au sfătuit să aplic la redobândire, precum că procedura ar fi mai scurtă ca judecata. De la muncă am fost convinsă să mă concediez și să merg acasă să îmi rezolv problemele. M-am concediat, am lăsat acolo casa, lucrul și tot ce am acumulat 5 ani, cartea de identitate italiană și-a pierdut valoarea – nici nu mai pot aplica pentru cetățenia italiană, cu toate că am locuit acolo deja 5 ani.

Am pierdut totul, acasă am aplicat pentru redobândirea cetățeniei. Fiind la ANC, un funcționar mi-a spus informal că voi avea mult de așteptat pentru că nu există încă o soluție. Mi s-a spus că problema e că avem CNP înregistrat, însă nu este valabil. Ar trebui să ne dezicem prin judecată de CNP și să cerem încă o dată cetățenia. Ei vor să ne dezicem de ceva care nu recunosc că e valabil – o mai mare absurditate nu am întâlnit.

“Suntem într-o stare de paralizie, am rămas fără niciun drept”

cetatenie-1Ion Carp: După respingerea cererii de prelungire a pașaportului român din iunie 2016, cei de la consulatul român din Dublin mi-au spus ca îmi lipsește calitatea de cetățean roman. Eu sunt cetățean român din 2009 cu pașaport din 2010. În Constituție scrie clar că pașaportul român se eliberează doar cetățenilor români – deci odată ce mi-au eliberat pașaportul în 2010, sunt cetățean. Statul român mereu trimite ajutoare basarabenilor, însă când ne trădează, o fac cel mai urât. Respingerea prelungirii pașaportului pe mine și familia mea ne-a lăsat într-o stare de paralizie . Am rămas fără niciun drept. Tot ce am construit în acești ani, afacere, taxe, investiție cu împrumut din bancă – totul s-a blocat.

Am scris scrisori și plângeri peste tot, aceasta situație nu prezintă niciun interes pentru ei, însă personal am ajuns fără nimic, familie dezmembrată și nu mai zic ce. M-am consultat cu doi avocați de la distanță și nu pare a fi o cale ușoară sau măcar promițătoare. Statul român și-a bătut joc de noi în cel mai urât mod. Cum ar trebui sa supravețuim noi aici fără drept de munca? Statul Român încă o data ne-a trădat și ne-a lăsat fără cetatenie precum a făcut în 1941.

Irina C.: Tatăl meu a redobândit cetățenia românească în 1997. Eu am primit CNP-ul în 2007 după care mi-am făcut Buletin si Pașaport Românesc.

În februarie 2016 mi-a expirat buletinul și pașaportul. Eu sunt rezident în Marea Britanie, iar în Aprilie am mers la Consulatul din Londra ca să îmi reînnoiesc pașaportul cu reședința în străinătate și atunci am renunțat la buletin. Odată ce ceri reședința în străinătate îți anulează buletinul.

După 3 luni lungi de așteptare am mers la ei să îmi ridic pașaportul la care mi s-a spus că am primit refuz pe motiv că tatăl meu când a depus actele pentru redobândirea cetățeniei nu mi-a cerut-o si mie, fiind minor. Am rămas șocată, nu credeam că e adevărat, dar după multe căutări pe net am aflat că în situația acesta sunt sute de copii care atunci erau minori. Am tot așteptat din Iunie până în Noiembrie poate se rezolvă situația, însă nimic nu s-a schimbat Am depus dosarul pentru redobândirea cetățenie pe data de 11 Noiembrie 2016, o lună în urmă.

Cristina Spataru: În 2008 am primit cetățenia română în baza cetățeniei tatălui meu. De 4 ani locuiesc în Irlanda, iar în aprilie 2016 am mers la București să prelungesc valabilitatea pașaportului. Totul a fost în regulă, am achitat și am primit pașaportul. Peste o pună însă am fost contactată și anunțată că nu sunt cetățean român și m-au rugat să mă prezint la București la secția de pașapoarte să aduc pașaportul pe care îl primisesem recent.

cetatenie-2Natalia Stanciu: Am copii cărora le-am făcut certificate de naștere românesc și CNP, fiind minori. Peste un an am perfectat la Galați pașapoartele. În iunie 2016 fiica mea a mers la Galați pentru a-și perfecta actele și i s-a spus că nu figurează în baza de date ca fiind cetățeni români și am fost direcționați către ANC.

La ANC am fost trimiși să depunem un dosar de redobândire a cetățeniei.

Diana F.:  Mi-a fost refuzată cererea de prelungire a valabilității pașaportului. De la secția de pașapoarte am primit răspuns prin email că nu aș fi în baza de date. Am sunat la Ambasada Italiei din Moldova să văd dacă pot să merg acasă să îmi fac viză pe motiv de studii. Răspuns? Sunteți deja înscrisă la universitate ca cetățean român, deci sunteți cetățean european și nu vă eliberăm viză. Circulați liber. E o situație atât de absurdă! 

“Sunt cetățean cu termen de valabilitate”

Ana Tirigan: Am depus dosarul pentru redobândirea cetățeniei în 2011, nici măcar nu eram însărcinată atunci. Am depus jurământul în 2012, atunci când băiatul meu avea 4 luni. Am mers la Consulatul din Bălți să declar copilul, însă m-au refuzat spunându-mi să “mă ocup separat de actele lui”. Eu locuiesc în Iordania și după ce am obținut pașaportul meu am mers să-i fac actele copilului. I-a fost eliberat certifictul de naștere fără probleme, iar pașaportul întârzia. După șase luni mi-au comunicat că băiețelul nu este cetățean român …

Au reținut certificatul lui de naștere și m-au trimis la ANC. Cei de acolo mi-au spus că nu mai pot să-l declar și ca va putea să redobândească cetățenia atunci când va fi major. Unde am greșit? Am urmat exact pașii pe care mi-au spus să-i urmez. Am plătit taxe consulare enorme, multiple drumuri din Iordania în România și nu am rezolvat nimic. Sunt profund confuză și dezămăgită.

victor-girbu-2Victor Gîrbu: Sunt cetățean român cu termen de valabilitate. Al meu expiră în octombrie 2017. Mai exact atunci autoritățile românești îmi vor spune că nu am dovada cetățeniei pentru a-mi prelungi pașaportul. Că nu trebuia să primesc acte românești, pentru că, într-adevăr – nici nu sunt cetățean român. Drept soluție îmi vor spune să aplic din nou pentru cetățenie, doar că înainte va trebui să fac un act prin care refuz cetățenia română, pe care, după spusele lor – nu o am.

Dacă simțiți că ceea ce am spus e absurd – aveți dreptate! Și dacă mă întrebați de ce s-a ajuns la situația asta – e pentru că autoritățile românești suferă de impotență, incompetenți să comunice între ei. Pentru că unii funcționari au decis că legea ar putea să retroactiveze, deși este firesc şi logic ca trecutul să scape aplicării legii noi, deoarece aceasta, fiind prin esenţă un ordin, nu poate impune ca un fapt să aibă loc în conformitate cu dispoziţiile ei decât după ce a intrat în vigoare.

De altfel, subiectul de drept care ar încerca să ţină seama de o eventuală lege viitoare, prin anticiparea conţinutului acesteia, ar nesocoti legea aplicabilă în prezent şi s-ar expune sancţiunilor ei. Mai mult, vocaţia legii noi de a infirma situaţiile juridice anterioare ar crea nesiguranţă în circuitul civil şi ar insufla neîncredere în lege, întrucât ar dispărea orice putinţă de previzibilitate şi de stabilitate. Dar ce contează? Oricum toți sunt ocupați cu campania electorală! Mergeți și votați! Între timp o mulțime de persoane se despart de locurile de muncă și de studii, de casele lor, de familia și rudele lor, de tot ce au adunat timp de ani întregi, ca acum să ajungă în stradă, în fața ANC-ului și a altor autorități române ce suferă de impotență! Sărbători fericite să aveți, alături de rudele voastre, cu toții cetățeni, dragi funcționari!

“Suntem blocați peste hotare și nu putem face nimic”

Nadejda S: Fiul meu a fost născut în perioada între depunerea dosarului si redobândirea cetățeniei (jurământul + certificatul de cetățenie). Deci copilul nu poate figura în certificatul de cetățenie. Însă cînd am cerut redobândirea cetățeniei pentru fiul meu am facut-o în baza certificatului meu de cetățenie. Acum am primit refuz pentru prelungirea pașaportului fiului meu pentru că el n-ar fi cetățean român. Locuim peste hotare. Fiul meu de 4 ani are permis de ședere în Spania, însă în baza pașaportului român, iar acum practic suntem blocați și nu putem face nimic.

raspuns-adresa-nadejdea-sova

Acestea sunt doar câteva dintre istoriile cetățenilor prinși în această caracatiță birocratică. Dacă până în 2009 copiii obțineau automat cetățenia în baza actelor părinților, acum părintele trebuie să solicite cetățenia pentru copilul minor și să-l includă în certificatul de cetățenie. Mai mult ca atât, legea schimbată se aplică retroactiv, iar în situația aceasta au ajuns toți cei care au obținut, fiind minori, cetățenia de-a lungul anilor.

Singura scuză a autorităților române este că “au fost eliberate acte românești eronat”, iar victimele sunt rugate să aplice din nou pentru cetățenia română. Paradoxal este faptul că persoanele aflate în această situație nu poti solicita redobândirea cetățeniei românești pentru că au deja un cod numeric personal, iar pentru a renunța la acesta e necesară adresarea în instanță.

Pe fundalul a sutelor de plângeri și petiții, instituțiile românești joacă ping-pong cu victimele aceste situații, care sunt trimise de la instituție la alta.

aviz-consulat

Aviz în curtea Consulatului României la Chișinău

Ordonanța de urgență care întârzie să apară

Soluția cea mai rapidă este o ordonanță de urgență a Guvernului, lucru promis și de Dacian Cioloș în ultima sa vizită la Chișinău, însă, se pare, această problemă a miilor de basarabeni nu este deloc o urgență pentru autoritățile de la București.

Direcția Generală de Pașapoarte a explicat, la cererea Moldova.ORG, că un pașaport „care a fost eliberat de autorităţile române, a cărui valabilitate a încetat nu poate face dovada cetăţeniei române întrucât acesta şi-a încetat efectele ca urmare a expirării”. Cetățenii sunt direcționați către ANC unde sunt invitați să solicite cetățenia română.

Redacția noastră a  solicitat poziția Guvernul României la acest subiect, iar acesta ne-a informat că memoriile noastre „au fost transmise spre competentă soluționare Autorității Naționale pentru Cetățenie, solicitând luarea măsurilor legale ce se impun„.

raspuns

Totodată, într-un răspuns pentru deputatul Eugen Tomac, prim-ministrul Dacian Cioloș menționa că Ministerul Justiției se află în curs de aprobare a unui proiect de Memorandum ce propune soluții pentru rezolvarea divergențelor.  Mai exact, explică deputatul, se are in vedere posibilitatea completării, la cerere, a ordinului de acordare/redobândire a cetăţeniei române şi a certificatului de cetăţenie eliberat părinţilor copilului.

“Nu spune nimeni când. Eu voi continua sa insist, bineînţeles”, adaugă Eugen Tomac. Problema devine și mai incertă pe fundalul alegerilor din România care vor avea loc duminică, nefiind clar când va fi format următorul Guvern și disponibilitatea acestuia de a se implica în rezolvarea acestei situații.

Oxana GREADCENCO

Citește mai departe

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com