De Vitalie Călugăreanu, Ovidiu Suciu
Primirea caldă a preşedintelui moldovean, Mihai Ghimpu, la Bucureşti a provocat reacţii la Moscova!
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a sfătuit pe liderul de la Chişinău „să aibă grijă de atitudinea vecinului occidental faţă de naţiunea moldovenească”.
Miercuri, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova din Moscova în legătură cu atitudinea preşedintelui moldovean faţă de rezultatele celui de-al doilea război mondial.
Vizita de două zile a preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în România a fost urmărită cu multă atenţie nu doar pe cele două maluri ale Prutului, dar şi de către diplomaţia rusă. Interesul Moscovei faţă de vizita liderului de la Chişinău în România a fost amplificat de declaraţia categorică făcută în ajun de către preşedintele Mihai Ghimpu, precum că va declina invitaţia la parada militară de la Moscova, din 9 mai, de Ziua Victoriei.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a cerut preşedintelui Republicii Moldova să nu utilizeze Ziua Victoriei pentru insinuări la adresa Rusiei.
„Noi recunoaştem Moldova în calitate de stat suveran şi independent, dar nu toţi vecinii Moldovei procedează la fel. Vecinii de la Occident ai Moldovei în general nu consideră naţiunea moldovenască drept naţiune", a mentionat Lavrov. „În locul domnului Ghimpu, eu aş fi îngrijorat anume de acest lucru, dar nu aş încerca să utilizez sărbătoarea sfântă de 9 mai pentru a lansa insinuări despre pretinse compensaţii din partea Rusiei pentru ceea ce istoricii moldoveni numesc „anii de ocupaţie sovietică”, a mentionat Serghei Lavrov.
Pe de altă parte, politicienii şi analiştii politici din Republica Moldova au remarcat că, de data aceasta, pe lângă declaraţii emoţionante şi simbolism, întâlnirea Băsescu-Ghimpu a înregistrat şi rezultate palpabile.
Preşedintele Băsescu a dat asigurări că până la sfârşitul anului România va ajunge la capacitatea de a satisface lunar până la 10.000 de cereri de cetăţenie, iar numărul de burse în universităţile româneşti pentru tinerii basarabeni va creşte de la 2100 la 5000 de burse anual.
Traian Băsescu a menţionat că urgenţa majoră este ca România şi Republica Moldova să finalizeze interconectarea infrastructurii electrice, de transport feroviar şi de gaze, dar a menţionat că, “până la integrarea politică şi economică după modelul construcţiei europene”, cele două ţări pot avea şi alte servicii în comun.
De exemplu, a precizat Băsescu, Moldova şi România pot avea un serviciu poştal comun şi trusturi de presă care să acopere teritoriul ambelor state.
„Unul din elementele fundamentale prin care cele două state se pot integra împreună în Uniunea Europeană este să avem cât mai multe lucruri în comun dincolo de limbă, istorie, tradiţii şi iubire", a spus preşedintele Băsescu.
Totuşi, simbolismul şi declaraţiile de iubire dintre cele două state nu au lipsit la întâlnirea preşedinţilor Băsescu şi Ghimpu:
MIHAI GHIMPU: „Soarta a fost crudă cu noi şi astăzi realitatea este că avem două state la baza cărora stau aceiaşi cetăţeni, cu aceeaşi identitate – românii”.
TRAIAN BĂSESCU: ”Suntem două state şi un singur popor!”.
MIHAI GHIMPU: „Să nu uitaţi niciodată că sângele, apă nu se face!”.
TRAIAN BĂSESCU: „Oamenii din Republica Moldova sunt la fel de îndreptăţiţi, consider eu, ca şi oamenii din România, să circule liber în Europa, să circule liber în România, să circule liber acolo unde poate circula orice european”.
Miercuri la prânz, cei doi preşedinţi au vizitat Mânăstirea Putna, unde au fost întâmpinaţi de copii şi de localnici în costume naţionale şi cu flori în mâini. Traian Băsescu şi Mihai Ghimpu au depus două corone de flori din garoafe roşii cu bandă tricoloră la mormântul lui Ştefan cel Mare. Şeful statului român era vizibil emoţionat, având lacrimi în ochi.
În prima zi a vizitei în România, primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, i-a înmânat preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, Cheia Oraşului, iar Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti i-a acordat înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa.
