Noul Legislativ s-a întrunit la 29 decembrie în formatul ales pe 30 noiembrie 2014. Ședința a fost condusă, conform art. 2 din Regulamentul Parlamentului, de cel mai în vârstă deputat ales. Președintele de azi a fost socialistul Eduard Smirnov, inginer de profesie.
Ședința Parlamentului din 29 decembrie 2014, de constituire, a fost deschisă, închisă… prelungită neclar. Președintele ședinței a spus, în fața tuturor, că ședința se prelungește, iar data va fi comunicată ulterior.
Igor Dodon, președintele PSRM, susține că ședința a fost închisă, iar următoarea ședință va fi condusă de același Smirnov, din PSRM, pentru că nu a fost aleasă conducerea Legislativului. Respectiv, PSRM va conduce ședințele Parlamentului până când cele trei partide pro-europene vor decide asupra formării unei alianțe de guvernare și în partea alegerii președintelui Parlamentului.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, (Art. 1) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor. (Art. 2) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului. Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi. (Art. 3) Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire – 29 decembrie 2014. (Art. 7) După constituirea legală a Parlamentului (după data de 29 decembrie 2014) se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului. Termenul limită cu privire la alegerea președintelui Parlamentului și a Biroului permanent nu este stipulat în Regulament.
Respectiv, prevederile regulamentare spun că ședința Parlamentului poate fi condusă doar o singură dată de un președinte care nu a fost ales din rândul deputaților. Ulterior, ședințele Parlamentului sunt conduse de președintele ales sau de către vicepreședinți. În acest sens, dacă ședința de azi chiar a fost declarată închisă, Smirnov nu mai are voie să conducă următoarea ședință a Parlamentului, care nu se știe când va fi convocată. Pe de altă parte, Regulamentul spune destul de clar că ședința de constituire este doar într-o singură zi, iar ședința nu poate fi prelungită. Astfel, azi, 29 decembrie 2014, a fost ședința de constituire a noului Parlament, însă conducerea nu a fost aleasă.
Analistul Roman Mihaes spune că de fapt ar fi o problemă și în partea ce ține de convocarea Parlamentului într-o ședință ulterioară. „Regulamentul Parlamentului este imperfect. Articolul 7. al Regulamentului, stipulează că după constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului, însă articolul nu stabilește un termen, astfel Smirnov , poate convoca următoarea ședința, când va considera el de cuviință”, a scris analistul pe Facebook.
Cu privire la convocarea Parlamentului avem următoarele prevederi regulamentare:
Art. 37 din Regulamentul Parlamentului: Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie. În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor. Potrivit normelor constituționale și regulamentare, pe data de 31 decembrie expiră termenul sesiunii de toamnă a Parlamentului. Până la data de 1 februarie Parlamentul se poate întruni doar în sesiune extraordinară sau specială.
Aceleași prevederi sunt și în Constituția Republicii Moldova, care, aparent, ne fac să credem că soluția privind convocarea următoarei ședințe a Parlamentului este în stiloul Președintelui N. Timofti sau în mâinile a 1/3 din deputați. Însă, Regulamentul Parlamentului spune că, cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa Biroului permanent şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii. După câte cunoaștem, azi nu a fost format Biroul permanent. În acest fel, nu există organul regulamentar care să recepționeze cererea de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială. Convocarea nu poate fi pusă în sarcina secretariatului. Este neregulamentar și anticonstituțional.
Ne-am trezit la sfârșit de an cu o blocată parlamentară creată de cele trei partide pro-europene care până acum nu au decis cum și cu cine fac alianță. Probabil le-a scăpat din vedere că următoarele ședințe ale Parlamentului ar putea fi nule, la care nu vor putea fi aprobate hotărâri regulamentare și constituționale. Nu știu ce este în capul celor trei lideri, dar Parlamentul a intrat într-o harababură regulamentaro-constituțională nemaiîntâlnită. Nu știu ce soluție vor găsi să iasă din problema creată astăzi.
Acestea fiind constatate, cert este că:
- Smirnov nu poate conduce și următoarea ședință a Parlamentului;
- Ședința de astăzi nu poate fi continuată într-o altă zi;
- Parlamentul trebuie să se întrunească în sesiune extraordinară sau specială, ori să aștepte următoarea sesiune regulamentară;
- Președintele Țării și 1/3 din deputați sunt în drept să convoace o sesiune extraordinară sau specială a Parlamentului, însă nu au la cine să depună cererea. Biroul permanent nu a fost constituit;
O soluție, probabil că ultima și cea mai bizară, ar fi așteptarea zilei de 1 februarie, când începe perioada sesiunii de primăvară a Parlamentului, iar prezența în sala de ședințe a cel puțin 51 de deputați ar putea declanșa o ședință ad-hoc a Parlamentului, cu votarea președintelui Legislativului în respectiva ședință. Aici vine în ajutor și art. 38 din Regulament, care spune că Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente. Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi. La fel, vine în ajutor și hotărârea de azi a Parlamentului cu privire la ordinea de zi a următoarei ședințe, privind alegerea organelor de conducere a Parlamentului. În caz de nevoie, ordinea de zi, aprobată astăzi în mod tacit de toți deputații, poate fi modificată în corespundere cu art. 46 din Regulamentul Parlamentului, fără să fie creat Biroul permanent al Parlamentului.
Scenariul nominalizat mai sus, cu întrunirea Parlamentului după data de 1 februarie în ședință ad-hoc, ar putea readuce Legislativul în ramca regulamentară și constituțională. Convocarea Parlamentului până la 1 februarie nu poate avea loc, nici la decizia lui Timofti, a lui Smirnov sau a cel puțin 1/3 din deputați. După cum am scris mai sus, Smirnov nu mai are împuterniciri, iar Timofti și deputații nu au unde depune cererea de convocare.
În așa mod, PL, PLDM și PD câștigă încă cel puțin o lună pentru negocierile asupra formării unei Alianțe de guvernare. Regulamentul și Constituția permite ca Parlamentul să nu se convoace cel mult trei luni, iar o lună la mijloc, în perioada sărbătorilor de iarnă, cred că e mai mult decât necesară celor doi lideri și jumătate, să ducă negocierile până la capăt, bazată pe „principii” și „valori”.
