Connect with us
"
"

Externe

Comunicarea pe timp de corona-criză. Cum se adresează oamenilor oficialii noștri și cei străini

Publicat

pe

PE SCURT

Comunicarea de criză nu a fost mai necesară decât acum, când pe limbile și în gândurile tuturor este frica de a se infecta cu Covid-19. Felul în care autoritățile de la noi, în special președintele Dodon și premierul Chicu, abordează și comentează comportamentul cetățenilor R. Moldova, ne-a motivat să analizăm comunicarea de criză atât la noi în țară, cât și în alte state afectate de coronavirusul de tip nou.

După Italia, Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa de coronavirus. În acest context, președintele Franței a asigurat populația că se va face totul pentru a nu răspândi infecția și că liderii europeni vor lua „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului. 

Comisia Europeană a anunțat crearea unui fond special de investiții pentru coronavirus cu o finanțare de 25 de miliarde de euro.

Președintele României, Klaus Iohannis, spune că „trebuie să facem niște sacrificii acum, ca să nu facem sacrificii mai mari mai târziu”, iar premierul Spaniei, Pedro Sanchéz, a anunțat despre un plan „șoc” pentru a opri răspândirea infecției cu coronavirus.

Pe fundalul a celor menționate mai sus, amintim și cum a vorbit premierul Republicii Moldova despre prima femeie din Republica Moldova infectată cu coronavirus. „În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătarea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a menționat Ion Chicu.

PE LUNG

Enlarge

ion-chiciu
Premierul Ion Chicu

„Din ce am fost informați, inclusiv de la autoritățile italiene, doamna a fost internată în spital în Italia. Într-un mod foarte iresposabil a părăsit spitalul de acolo, s-a urcat în avion și a venit acasă. Am menționat că cetățenii R. Moldova, oriunde s-ar afla, sunt așteptați acasă, dar fiecare trebuie să manifeste responsabilitate. În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătatea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a declarat Ion Chicu la Ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, duminică dimineața.

Ion Grosu, comunicator strategic cu 14 ani de experiență în proiecte de dezvoltare internațională, comentează pe blogul său că „un singur caz a demonstrat incapacitatea instituțiilor statului de a coordona eforturile și de a comunica într-o situație de criză”.

„În condițiile în care țări ca Italia, Coreea de Sud și Japonia au probleme serioase de logistică – medicamente, echipamente, personal medical, spații – în Moldova decidenții ne adorm cu povești că totul e pregătit, că totul e bine. De ce eforturile concentrate de a preveni și lupta cu Covid-19 sunt dirijate de politicieni și nu de medici? Din cauza femeii celea”, ironiează Ion Grosu.

Portalul Sic.md a scris de ce NU trebuie să ne facem provizii din cauza COVID-19. „E important și faptul că autoritățile statului asiatic au fost transparente cu publicul despre nivelul de pericol, riscuri, dar și măsurile întreprinse pentru a preveni și combate virusul și au fost eficiente în acele măsuri. Experții afirmă că anume informarea sinceră a cetățenilor despre nivelul primejdiei și măsurile luate fac diferența. Acolo unde se cunoaște puțin, apare neîncrederea și acel sentiment de lipsă de control. Iar de aici – panica și făcutul rezervelor. De aceea mesajul premierului Ion Chicu la acest subiect, în care mustră cetățenii în loc să-i asigure că totul e sub control, nu este unul inspirat. Se poate și mai bine. Ceea de ce avem nevoie pentru a avea produse pe rafturi este încrederea unii în alții și un guvern sincer și transparent”, au menționat jurnaliștii.

Nici capul statului nu a evitat critica față de cetățenii panicați. „În legătură cu aceasta, îi atenționez pe toți cei care, prin atitudinea lor iresponsabilă, pun în pericol viața și securitatea altora: veți răspunde pentru aceasta în conformitate cu legea”, a informat Igor Dodon pe 9 martie.

După declarațiile premierului și președintelui, ne-am întrebat ce le spun premierii, președinții cetățenilor.

România. „Riscul unei pandemii rămâne ridicat”

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat la începutul acestei săptămâni că riscul unei pandemii rămâne ridicat, iar combaterea coronavirusului presupune un efort coordonat, la nivel național, european și global.

„Nu avem în acest moment răspândire comunitară a virusului, subliniez acest lucru, adică știm care sunt cazurile, unde s-au infectat și monitorizăm persoanele cu care au intrat în contact. Este esențial să facem tot ce este posibil pentru a preveni un scenariu în care avem o răspândire necontrolată a infecției.

Toate măsurile adoptate, oricât de drastice ar părea acum și oricât disconfort ar provoca, sunt gândite pentru a preîntâmpina un rău mai mare.

Știu că pentru mulți aceste măsuri înseamnă să facă unele sacrificii, dar este vital să le facem acum, pentru a-i proteja pe viitor de sacrificii mult mai mari și pentru a proteja familiile, părinții, bunicii noștri. Dar efortul autorităților nu va fi suficient fără cooperarea totală a cetățenilor.

La fel de nocive sunt în acest moment răfuielile politice și încercările unora de a câștiga capital electoral prin găsirea vinovaților de serviciu.

Suntem cu toții responsabili să ne informăm și să îi informăm pe cei apropiați de toate măsurile oficiale de prevenție și de restricțiile impuse. În aceste momente dificile, pericolul infectării cu Covid-19 este dublat de cel al dezinformării. Trebuie să continue într-un ritm susținut campaniile de informare la nivel național”, a declarat președintele României.

Enlarge

ioha
Președintele României Klaus Iohannis

De asemenea, România a creat Grupul de Comunicare Strategică format la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului pentru Situații de Urgență. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne suntem informați de către acest Grup că în România sunt 48 de cazuri pozitive de coronavirus. 

Ucraina. „Scopuri politice”

În Ucraina există, deocamdată, o singură persoană infectată de coronavirus. Aceasta trăiește în zona Cernăuți și s-a întors recent din Italia.

Totuși, câteva zeci de persoane au fost în carantină după ce au fost evacuate din localitatea Wuhan China. Ei au fost plasați în sanatoriul din satul Novi Sanjarî.

Localnicii au fost nemulțumiți de faptul că persoanele suspectate de coronavirus au fost aduse în localitatea lor. Au blocat drumurile, au avut loc ciocniri cu poliția, iar în autobuzele cu cei evacuați zburau pietre. 

Vladimir Zelenskii, președintele Ucrainei, a condamnat violența și a făcut apel la omenie. De asemenea, el a declarat că „de vină pentru ciocnirile cu poliția ar fi provocatorii care ar fi avut scopuri politice”, scrie Radio Libertatea.

Enlarge

zelesk
Președintele Ucrainei Vladimir Zelenskii

Persoanele au ieșit din carantină pe 5 martie, niciunul dintre ei nefiind infectat. Autoritățile au declarat că vor fi luate toate măsurile pentru ca infecția să nu se răspândească, limitând organizarea evenimentelor publice.

Franța. „Suntem doar la începutul acestei epidemii”

Pe 10 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, după ce a avut o discuție video cu liderii europeni despre coronavirus, a declarat că națiunile Europei vor face tot ce trebuie pentru a micșora răspândirea infecției. De asemenea, acesta a declarat că „nu trebuie să ne panicăm”. Macron a critica Austria și Slovenia pentru închiderea frontierelor comune cu Italia și a spus că se iau „decizii proaste în acest sens”.

Macron a declarat că liderii UE au convenit să ia „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului, adăugând că „la nivel european vom fi mai flexibili în ceea ce privește ajutorul de stat” și că miniștrii de sănătate ai țărilor vor vorbi cu Comisia Europeană zilnic.

Tot marți, Macron a declarat că „suntem doar la începutul acestei epidemii”, după o vizită la serviciul de ambulanță de la spitalul Necker din Paris, scrie France24.

Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa după Italia, care a intrat efectiv în blocaj pentru a opri răspândirea virusului.

Ministrul Culturii Franței și cinci parlamentari sunt infectați cu coronavirus. În general, virusul a ucis 48 de persoane și a infectat 2 281 în Franța. 105 dintre cazuri sunt critice și alte 12 persoane s-au recuperat total.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat zilele acestea că va fi înființat un fond special de investiții al UE pentru coronavirus, cu finanțare de 25 de miliarde de euro, urmând a fi eliberate imediat 7,5 miliarde de euro.

Enlarge

macron
Președintele Franței Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Marea Britanie. „Măsuri draconice”

Guvernul Marii Britanii solicită oamenilor cu simptome minore, cum ar fi tuse și răceală, să se auto-izoleze pentru următoarele două săptămâni. 

The Guardian scrie că noile măsuri au fost stabilite, după ce premierul Boris Johnson a cerut un „efort național” pentru combaterea virusului, insistând că experții „știu să învingă”. 

El a spus că guvernul se pregătește să lucreze mai mult la faza de „întârziere” a infecției cu coronavirus. Iar cel mai bun sfat deocamdată a fost ca oamenii pur și simplu să se spele pe mâini.

Enlarge

boris-johnson
Premierul Marii Britanii Boris Johnson

În urma unor declarații, premierul a ajuns ținta unor știri false după ce a zis că „una dintre teorii este că boala trebuie să se răspândească fără a lua multe măsuri draconice”. Permierul a spus asta în contextul în care jurnalistul l-a întrebat dacă amânarea infectării cu coronavirusului s-ar putea face până la vară, scrie thesun.co.uk

Premierul spune că „ar fi mai bine dacă luăm toate măsurile pe care le putem face acum pentru a opri apogeul bolii”.

În Marea Britanie au fost confirmate 460 de cazuri de coronavirus și 8 decese.

Spania. Planul „șoc”

Pedro Sanchéz, primul ministru al Spaniei a declarat luni că va dezvălui un plan „șoc” pentru a combate răspândirea coronavirusului, deoarece numărul de decese a crescut la 84, iar peste 2 964 de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19, scrie thelocal.es

Fără a da mai multe detalii, premierul a spus că a lucrat la acest plan cu sindicatele și cu oamenii de afaceri pentru două săptămâni și este gata să fie prezentat.

„Vom anunța un plan șoc în câteva zile, de îndată ce determinăm diagnosticul exact și reglăm bine măsurile”, a spus el. „Vrem ca planul să fie eficient și proporțional cu scara problemei”.

Camera inferioară a parlamentului din Spania a fost suspendată marți, după ce un parlamentar a fost diagnosticat pozitiv pentru coronavirus. Camera inferioară a parlamentului a decis să se închidă pentru cel puțin o săptămână. Băncile și alte companii din țară au cerut personalului să lucreze de acasă.

„Noi vom face ce este necesar, unde este necesar și oricând este necesar. Împreună vom depăși această criză”, a declarat premierul spaniol. Sanchez a spus că guvernul intenționează să garanteze medicamente și să ofere linii de credit întreprinderilor mici lovite de focar.

Enlarge

pedro-sanchez
Premierul Spaniei Pedro Sanchez

Germania. „60 – 70% din populație va fi infectată”

„Condițiile pentru a face față virusului în Germania sunt printre cele mai bune din lume”, a spus Merkel cu încredere. 

„Când virusul este acolo, populația nu are imunitate și nu există terapie, atunci 60 – 70% din populație va fi infectată”, a declarat Merkel la o conferință de presă miercuri la Berlin, potrivit cnbc.com.

Enlarge

merkel
Cancelara Germaniei Angela Merkel

„Procesul nu trebuie să se concentreze pe supraîncărcarea sistemului de sănătate prin încetinirea răspândirii virusului. Este vorba despre câștig de timp”, a menționat cancelara.

În Germania există 2 120 persoane infectate și trei decese. 84 de persoane s-au recuperat în totalitate.

Externe

Europa își deschide treptat hotarele. Ce au decis mai multe state

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia Europeană a recomandat statelor UE și celor din spațiul Schengen să înceapă ridicarea treptată restricțiilor privind circulația locuitorilor acestor state în interiorul UE.

Bruxelles atenționează că ridicarea restricțiilor de călătorie între țări este crucială pentru întreaga piață internă a UE, în special în ajunul sezonului de vară și consideră că, printr-o abordare coordonată, aceasta poate fi făcută destul de rapid și sigur. „Suntem siguri că vom avea un sezon turistic anul acesta”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

În același timp, până în prezent, recomandările privind restricționarea călătoriilor transfrontaliere opționale în UE și în cadrul spațiului Schengen rămân valabile până pe 15 iunie. Până la această dată, Bruxellesul solicită să nu se deschidă frontierele externe ale Uniunii Europene – această perioadă va fi aproape sigur extinsă, deoarece mai devreme s-a anunțat că frontierele externe ale UE vor fi deschise doar după deschiderea completă a celor interne.

PE LUNG

Țările baltice și-au deschis frontierele pe 15 mai – primele din Europa

Comisia Europeană recomandă înlăturarea restricțiilor de circulație în primul rând între țările cu o situație epidemiologică similară – iar unele state au început deja acest lucru. Astfel, autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania, unde pe toată durata pandemiei situația epidemiologică a fost  una dintre cele mai „calme” din Europa, au convenit asupra liberei circulații între cele trei țări începând cu 15 mai.

În cadrul acordului, va fi reluat transportul transfrontalier de pasageri cu autobuzul, trenul și avionul; companiilor de turism li s-a permis, de asemenea, să organizeze excursii în cadrul celor trei țări. Obligativitatea de a sta două săptămâni în carantină la trecerea frontierei a fost anulată – numai cei care s-au întors din afara statelor baltice vor trebui să o respecte. Este de așteptat ca, în viitorul apropiat, acordului cu statele baltice să se alăture și Finlanda. Începând cu 12 mai, Lituania a permis, de asemenea, parțial intrarea cetățenilor Poloniei, celor care doresc să vină la muncă sau studii. Ei nu trebuie să se conformeze carantinei de 14 zile, dar nu pot merge mai departe în Letonia sau Estonia. Totodată, Varşovia a anunţat că menține granițele închise până pe 12 iunie. Cu toate acestea, diplomaţii, străinii cu reşedinţa în Polonia şi şoferii profesionişti de camioane vor putea trece prin anumite puncte de control începând de miercuri.

Granițele dintre Germania, Franța, Austria și Elveția urmează să se deschidă începând cu 15 iunie

Interdicțiile privind circulația transfrontalieră între statele vecine încep să fie ridicate și în Europa Centrală. Din 16 mai, Germania deschide complet granița cu Luxemburg; este de așteptat ca în viitorul apropiat să se ajungă la un acord similar și cu Danemarca (data exactă deocamdată nu a fost convenită). Verificările la frontierele Germaniei cu Austria, Franța și Elveția începând cu 16 mai vor fi atenuate și vor deveni doar selective, iar lista motivelor pentru care poți intra în țară va fi extinsă. Deschiderea completă a granițelor dintre Germania, Austria, Elveția și Franța este preconizată pentru 15 iunie – din aceeași dată este probabil ca regimul obligatoriu de carantină pentru cei care intră în aceste țări să fie ridicat.

Austria, care a fost una dintre primele din Europa care a început măsurile de relaxare, a permis deja cetățenilor din toate statele UE să vină cu avionul pe aeroporturile sale. În același timp, aceștia trebuie să prezinte un test COVID-19 făcut cu cel puțin patru zile înainte de intrare sau să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni.

La rândul său, Cehia, situată în aceeași regiune, este pregătită să-și deschidă complet granițele cu Austria începând cu 8 iunie, iar cu Slovacia din 15 iunie. În același timp, negocierile privind deschiderea frontierelor cu Germania sunt încă departe de a se termina, deoarece autoritățile cehe se tem că incidența infectării acolo este încă prea mare.

Italia, considerată focarul Europei nu a decis, practic, niciodată să-şi închidă graniţele. Doar că pe aeroporturi au fost impuse măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. Spania, țară afectată puternic de noul coronavirus, şi-a redeschis graniţele, dar a impus carantinarea obligatorie timp de 14 zile tuturor celor care intră în ţară. Regula va intra în vigoare pe 15 mai şi va fi aplicată pe durata stării de urgenţă, care va expira pe 24 mai. 

Sursa: Meduza.io

Foto: Postimees.ee/Mailiis Ollino

Citește mai departe

Externe

Spitalele construite în timpul pandemiei COVID-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În timp ce Republica Moldova a deschis două centre de triaj pentru persoanele suspectate sau testate pozitiv, dar cu forme ușoare de COVID-19, mai multe state deja au reușit să construiască spitale temporare pentru a interna numărul mult prea mare de persoane infectate.

Astfel, centre expoziționale, complexe sportive, terenuri de fotbal, parcuri, nave de pasageri au fost transformate în spitale improvizate în marile orașe din întreaga lume.

PE LUNG

Republica Moldova

Centrul expozițional MoldExpo și sanatoriul „Constructorul” din mun. Chișinău au fost transformate în Centre COVID. La 31 martie, Comisia Situații Excepțională a aprobat mecanismul de organizare și funcționare a acestor centre. Potrivit Dispoziției nr. 10, aceste centre vor activa în perioada stării de urgență declarate în Republica Moldova, adică până pe 15 mai. Această decizie a fost luată de către Comisie după ce zilnic erau înregistrate cel puțin 100 de cazuri noi de infectare. Potrivit unui scenariu pesimist prezentat de către Ministerul Sănătății, până la finele lunii mai, în Republica Moldova ar putea să fi 31.000 de cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus.

România

Cu trei săptămâni în urmă, autoritățile din România au decis amenajarea unui spital temporar în Constanța. Ministerul Apărării Naţionale din România a instalat un spital militar mobil cu monospecializare, unde sunt tratate cazurile uşoare şi moderate de infectare cu COVID-19. Spitalul este amplasat pe Stadionul Portul din Constanța. În prezent, în țară sunt înregistrate 5990 de cazuri de infectare, dintre care 306 au decedat, iar alți 208 sunt într-o stare de sănătate critică.

Italia

Situația din Italia continuă să fie una critică, aceasta fiind primul focar al epidemiei din Europa. Până în acest moment, în Italia sunt înregistrate 152.271 de infectări, dintre care au murit 19.468 de aproape șase ori mai multe decât înChina.

Pe câmpiile din Cremona, Lombardia, a fost amenajat un spital temporar din corturi, unde oamenii care prezintă simptome de gripă sunt testați la COVID-19. Acolo sunt 15 corturi cu peste 60 de paturi. De asemenea, un centru expozițional din Milano a fost transformat în doar 10 zile în cea mai mare unitate de terapie intensivă din Italia pentru pacienții cu coronavirus. Acolo pot fi găzduiți peste 200 de pacienți. Totodată, Italia mai vrea să transforme terenurie de fotbal și navele marine în spitale temporare. Nava de pasageri „Splendid” ancorată în portul Genoa a fost deja transformată într-un astfel de spital. Toate aceste spitale temporare sunt pentru a prelua o parte din povară asupra sistemului medical grav afectat și suprasolicitat din cauza pandemiei.

Marea Britanie

Și Marea Britanie a decis să transforme Centrul expozițional ExCel din Londra într-un spital temporar pentru pacienții infectați cu COVID-19. Capacitatea acestui spital improvizat este de 4000 de paturi. De asemenea, guvernul britanic intenționează să înființeze spitale temporare pentru pacienții la Birmingham NEC, Manchester Conference Center și Harrogate Convention Center. Scoțienii au început să lucreze la transformarea unui campus de evenimente din Glasgow într-un spital temporar cu până la 1000 de paturi. Acolo ar putea fi internate peroanele tratate, care au început să se recupereze. Între timp, autoritățile galeze planifică să instaleze 2.000 de paturi pe stadionul Principatului din Cardiff și un spital de 500 de paturi pe stadionul Llanelli Scarlets. În Irlanda de Nord, fosta închisoare Maze din afara Belfast s-ar putea transforma într-un spital de teren pe timp de pandemie. În Marea Britanie sunt infectate 78.991 de persoane dintre care 9.875 au decedat, iar 1.559 se află în stare gravă.

Iran

În Iran sunt înregistrate 70.029 de persoane infectate cu COVID-19, iar 4.357 au decedat. De aceea, autoritățile iraniene au decis să amenajeze un spital temporar cu o capacitate de 2000 de paturi într-un centru expozițional din Teheran. La fel au făcut și cu un mall unde au adus 3000 de paturi. Autoritățile plănuiesc să folosească în acest scop și alte centre expoziționale și uzine care și-au sistat activitatea în timpul pandemiei.

Afganistan

Un nou spital pentru 100 de pacienți infectați cu COVID-19 a fost construit în provincia Herat, Afganistan. Aceasta este una dintre cele mai afectate zone din țară. Până în prezent, autoritățile anunță 555 de cazuri de infectare și 18 decese. 

Palestina

Un spital temporar a fost construit și pe câmpiile din Rafah, Fâșia Gaza. Până în acest moment, în Palestina au fost înregistrate 268 de cazuri de infectare și două decese. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite avertizează că sărăcia și sistemul de sănătate nepregătit din aceste zone ar putea duce la un focar COVID-19 dezastruos.

Brazilia

Stadionul de fotbal Pacaembu din Sao Paulo a fost transformat într-un spital temporar, cu spațiu pentru 200 de paturi. La fel s-a întâmplat și cu emblematicul stadion Maracana din Rio de Janeiro, „templul” fotbalului brazilian. Stadioanele urmează să fie folosite până la jumătatea lunii aprilie, în condiţiile în care spitalele locale nu vor putea face față numărului mult prea mare de infectați. Autoritățile braziliene anunță că au fost construite alte trei spitale temporare: în cartierul Barra da Tijuca şi în localităţile apropiate Nova Iguacu şi Sao Goncalo. Ministerul Sănătăţii din Brazilia a raportat 20.964 de cazuri de coronavirus confirmate, dintre care 1.141 au fost fatale.

Franța

Spitalul de câmp, o structură temporară de corturi de obicei folosite pentru a ajuta răniții într-o zonă de război, a fost ridicat în estul orașului francez Mulhouse, unde unitatea de terapie intensivă a spitalului principal a fost copleșită de multe cazuri de infectare cu COVID-19. Acolo pot fi internate cel puțin 50 de persoane. Guvernul francez anunță despre 129.654 de infectați, dintre care 13.832 au murit. Franța se poziționează pe locul patru, după SUA, Spania și Italia în clasamentul țărilor cu cele mai multe persoane infectate. 

SUA

Statele Unite ale Americii înregistrează cel mai mare număr de infectări cu COVID-19. În prezent, acolo sunt 533.115 de persoane infectate, dintre care 20.580 au decedat. Pentru a ușura povara asupra spitalelor, au fost amenajate mai multe centre pentru persoanele care au o formă ușoară de COVID-19. Un spital temporar de reabilitare a fost amenajat la Centrul de Convenții Jacob Javits din New York. Și în California, mebrii Gărzii Naționale au instalat un spital de teren cu 125 de paturi. De asemenea, Central Park din New York a devenit un spital de teren cu 68 de paturi. În Florida, un teren de târg va găzdui 250 de paturi de spital, la fel va fi și la aeroportul Fort Lauderdale. Nava americană „Comfort” se va transformă într-un spital temporar cu peste 1000 de paturi. 

Spania

Deși autoritățile au instalat stare de urgență cu o lună în urmă, cazurile de infectare continuă să crească. Mai mulți experți au criticat totuși, autoritățile spaniole că ar fi intervenit prea târziu cu impunerea stării de urgență. Astfel, în prezent, în Spania sunt înregistrate 163.027 de infectări și 16.606 de decese. Focarul a suprasolicitat sistemul medical din țară și de aceea, o soluție preluată de la alte state a fost de a amenaja spitale temporare: centrul de conferințe și expoziții Ifema din Madrid și centrul Fira din Barcelona. Un spital temporar a devenit și complexul sportiv din Malaga, unde au fost instalate 400 de paturi. 

Serbia

Militarii sârbi au amenajat paturile în interiorul sălii principale a Târgului de la Belgrad care a fost transformat într-un spital de teren pentru a găzdui persoanele infectate cu COVID-19. Spațiul mare permite instalarea a mii de paturi pe care pot sta persoanele care suferă de infecția coronavirus. Serbia a anunțat un program de testare în masă. Până în prezent, acolo au fost înregistrate 3.380 de infectări și 74 de decese.  

Rusia

Și Rusia, unde sunt înregistrate 13.584 de infectări și 106 decese, nu s-a lăsat mult așteptată și a decis să înceapă construirea primului spital temporar cu 500 de paturi la periferia Moscovei.

Surse foto: The Associated Press, VOA, Reuters, BBC

Citește mai departe

Externe

Un italian povestește cum s-a infectat și tratat de COVID-19

Publicat

pe

De către

Guliano Ziliani este un tânăr din Cremona, Lombardia, una dintre cele mai afectate zone din Italia de COVID-19. Italianul povestește despre  17 zile de coșmar în reanimare prin care a trecut înainte să se trateze, relatează mediaset.it.

„Eram foarte obosit, aveam febra 39,6, saturația foarte joasă. Mă speria gândul că aș putea fi dus la terapie intensivă, dar mă gândeam că poate adorm și când mă trezesc mă voi simți mai bine”, povestește Guliano. Bărbatul presupune că el și fratele s-au infectat de COVID-19 de la tatăl lor, care doar în câteva zile de la infectare a decedat. Cei doi frați erau într-o stare extrem de gravă, de aceea, ei au fost intubați. Guliano și-a revenit după 17 zile de reanimare, iar fratele lui continuă să fie intubat. 

„M-am trezit aici intubat și speriat. Mă temeam că dacă am să adorm am să mă sufoc, atât de greu îmi era să respir. Era dureros mai ales când tubul se umplea cu lichid și medicii trebuiau să îl aspire. După un timp înveți să trăiești așa, cu această durere. Lucrul cel mai natural până atunci de a „respira” nu mai este atât de simplu de făcut, povestește Guliano. 

El comunica cu medicii folosind o foaie cu litere pe care le atingea ca să formeze cuvinte. „După ce am fost dezintubat și am început să-mi revin, mi-am sunat soția însărcinată în luna a 8-a. După mai multe zile în care am fost hrănit artificial, am fost servit cu un ceai cald pe care mi-l turnau câte puțin în gură cu ajutorul unei seringi. Treptat am început să mă fac mult mai bine”, spune tânărul.  

Italia este pe locul trei după numărul cazurilor de infectare cu COVID-19. Până în acest moment, țara a înregistrat 135.586 de cazuri, dintre care 17.127 de persoane au murit, iar alte 24.392 s-au tratat.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social19 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031