În fiecare an, după ninsorile de iarnă Chișinăul este acoperit de ninsorile de vară. Puful de plop care pune stăpînire pe oraș este o problemă pe cît de simpă pe atît de complicată.
BIOLOGIE
Plopul tremurător (Populus tremula) este un arbore, varianta europeană care face parte din genul taxonomic Populus. Plop tremurător este răspândit în Asia de Vest, Africa de Nord și în Europa mai ales în Europa Centrală, Delta Dunării, lipsind în Portugalia, Spania de sud și Sicilia.
Acest copac are o tulpină sub formă de coloană și poate atinge 35 metri în înnălțime și 2 metri lățime. Plopul trăiește 80-100 de ani. Crește foarte repede dar e supus bolilor care îi afectează lemnul. Plopii bătrîni și sănătoși sunt o mare raritate.
Este o plantă unisexuat-dioică(exemplare cu flori masculine și exemplare cu flori – femele). Fructele se coc în mai și eliberează semințe numeroase și mici prevăzute cu smocuri de perișori lungi, asemănători cu vata, ce sunt preluați și purtați de vînt cu ușurință.
PROBLEME
Aceste semințe singure nu provoacă alergie. Dar în călătoria lor, ele preiau pe perișoarele lor polen de pe alte plante, care sunt alergice. De asemenea, odată ce a atins solul, puful poate prelua particule microsopice de substanțe nocive, care sunt din belșug pe asfaltul din orașe.
În plus, abundența de puf de plop în spațiul urban generează mai multe tipuri de probleme:
1. Desconfort – puful gîdilă nările, provocînd strănut des, se lipește de haine și de păr, intră în ochi, în mașini, în apartamente.
2. Probleme tehnice – puful pătrunde în aparate electronice (climatizoare, frigidere) și în rfiltrele și climatizoarele automobilelor. El se poate cauza supraîncălzire și se poate aprinde.
3. Inflamabilitatea – puful este foarte inflamabil. Iar cînd se adună prin colțuri și unghere în cantități mari, poate genera un pojar.
4. Estetic – puful se lipește de orice suprafețe care nu sunt foarte netede, de frunzele altor copaci, se adună pe gazoane și pe marginea carosabilului și a trotuarului. Frumusețea acestui peisaj este dubioasă.
Din aceste cauze se recomandă înmulțirea și utilizarea ornamentală numai a exemplarelor mascule.
ISTORIE
Plopul a apărut în orașele sovietice după al doilea război mondial. În cadrul reconstruirii țării, Stalin a ordonat transformarea cît mai rapidă a orașelor industriale distruse în orașe-model: cu bulevarde largi, verzi și umbroase. Pentru aceasta a fost ales popul tremurător – un copac care crește repede, are o coroană ramificată și sistem de rădăcini adinci (pentru a nu deteriora suprafața de asfalt).
După război , când complexe de blocuri locative creșteau ca ciupercile în orașele mari din republicile sovietice, plopii au fost cea mai ieftină și cea mai ușoară modalitate de amenajare a teritoriului.
Astfel, peisagiștii mediului urban au rezolvat o problemă pe termen scurt și au creat o adevărată pacoste pe termen lung. Majoritatea orașelor din fosta URSS, de la Chișinău la Omsk și de la Moscova la Vladivostok – toate au fost plantate cu plopi. Și toate au acum problema pufului.
CHIȘINĂU
În anii 60 ai secolului trecut, orașul Chișinău a cunoscut o dezvoltare nenaturală: planificată, dinamică și standartizată. Atunci au apărut marile sectoare ”moderne”: Botanica, Ciocana, Buiucani. Și toate au fost umplute cu plopi.
Acum, cînd plopii au ajuns în fază de maximă activitate, în fiecare an, în luna mai-iunie are loc asta:
continuare pe blogul lui Victor Chironda
