Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PCRM ar acumula 36,2% din voturi, cu zece procente mai puţin decât a obţinut în 2005. Pe locul doi s-ar situa PLDM (V. Filat) cu 8,3%, urmat de PL (M. Ghimpu) cu 8,2% şi de AMN (S. Urecheanu) cu 5,4%. Alte 9% sunt împărţite de celelalte partide şi candidaţii independenţi. Numărul indecişilor reprezintă 26,4%, atestă Barometrul de opinie publică, lansat marţi de Institutul de Politici Publice, cu 12 zile înainte de alegeri. Astfel, la 5 aprilie, lupta se va da între două poluri – liberal-democratic şi comunist.
Experţii spun că marea problemă a acestui sondaj rezidă în faptul că el a fost realizat între 24 februarie şi 15 martie, când abia începuseră dezbaterile electorale la posturile radio şi TV. Oricum, PLDM şi PL sunt în creştere cu 4% şi, respectiv, 3% faţă de cotele din Barometrul din octombrie 2008, în timp ce AMN păstrează acelaşi rezultat. Electoratul comuniştilor provine din zona rurală, este de vârstă înaintată, are un nivel scăzut de educaţie şi, în mare parte, reprezintă minorităţile naţionale. Votanţii PLDM provin mai ales din mediul urban, sunt tineri (până în 45 de ani), şi au un nivel înalt de educaţie. PL-ul are un electorat similar, doar că printre tinerii de până la 30 de ani. Mulţi dintre votanţii AMN provin din zona rurală, sunt între două vârste şi au educaţie medie.
Potrivit analistului politic Igor Boţan, creşterea încrederii faţă de PLDM şi PL este datorată percepţiei lor de către alegători ca partide ce promovează schimbarea. Boţan a precizat că indecişii, de regulă, se duc către partidele de opoziţie. În 2005 trei pătrimi din indecişi au mers spre BMD. „Avem două formaţiuni ascendente pe segmentul de dreapta. În acelaşi timp, avem o formaţiune liberală mai de centru – AMN. Nu ştim unde se vor duce indecişii. Nu putem spune dacă se va stopa căderea AMN şi va continua ascensiunea celor două partide liberale sau va fi altfel”, a spus Boţan. Totodată, analistul a menţionat că, în 2005, diferenţa dintre ratingul partidului de guvernământ şi procentajul acordat opoziţiei care depăşea pragul de 6% era de două ori mai mare decât în prezent.
Potrivit Barometrului, prezenţa la vot ar putea să fie de peste 70 la sută. Sondajul mai arată că peste ¾ din populaţie este nemulţumită de activitatea conducerii republicii în domeniile principale ale vieţii sociale şi consideră că RM merge într-o direcţie greşită. La capitolul încredere (răspuns liber), preşedintele comunist V. Voronin a scăzut în patru ani de la 34,3% la 22,8%. Politicianul care se bucură de cea mai puţină încredere, cu 68,3%, este pepecedistul Iurie Roşca.
Cercetarea sociologică a fost realizată de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA, pe un eşantion de 1197 persoane din 88 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a RM (cu excepţia regiunii transnistrene), având o eroare de ± 2,8%.
