Connect with us
"
"

Publicat

pe

Komsomoliskaia Pravda publică un articol tendențios cu titlul „Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie”.

Articolul conține informații a căror sursă nu este menționată sau este falsificată.

Autorul menționează că jurnaliștii au obținut cifre de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, însă nu menționează sursa. Informația a fost preluată de pe site-ul de știri noi.md, instituție certată cu Codul Deontologic al Jurnalistului.

În articol este citată și o „angajată a unei agenții din Capitală”. Deși aceasta oferă informații publice, numele ei nu este menționat.

„Potrivit EUROSTAT, aproape 500 mii de cetățeni ai Moldovei au primit pașapoarte românești”. Cifra de 500 de mii de cetățeni nu a fost calculată de EUROSTAT, ci de echipa cetatenie.ro care a realizat o statistică cu privire la numărul de dosare soluționate.

„Statistica cuprinde perioada 1991-2014, compilând statistici proprii, dar și statistici oferite de către rapoartele Fundației SOROS. Astfel, din datele înregistrate reiese că aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română până pe 30.12.2014”, scrie site-ul cetatenie.ro

De aici, materialul publicat de Komsomoliskaia Pravda ia o altă întorsătură. Este abordat subiectul dublei cetățenii a funcționarilor publici.

Se face uz de legea 273-XVI din 2008 prin care au fost impuse restricţii la ocuparea funcţiilor publice pentru persoanele care deţin mai multe cetăţenii, inclusiv cetăţenia României. Autorul spune că legea a fost abrogată la sfârșitul anului 2009 la inițiativa fostului prim-ministru Vlad Filat și a fost susținută de majoritatea parlamentară a Alianței pentru Integrare Europeană. În realitate, legea a fost abrogată după ce ministrul Justiției de atunci, Alexandru Tănase, a depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) împotriva Republicii Moldova. După un an de a sesizare, Curtea a constatat în unanimitate încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, potrivit Ministerului Justiției.

Autorul îl citează pe deputatul român Eugen Tomac care îi numește ipocriți pe deputații cu cetățenie română.

„Ceea ce mi se pare mie ipocrit este următorul lucru: 64 de parlamentari de la Chișinău dețin și cetățenia română. Din 101, 64 sunt cetățeni ai României. Deci, mai mult de jumătate plus unu sunt cetățeni ai României. Dacă acești oameni ar fi cinstiți cu ei înșiși și ar vota așa cum au declarat atunci când au depus jurământul, n-ar fi existat nici o problemă”, a declarat deputatul pentru 10tv.md.

Abia aici apare legătura dintre titlu și text.

În continuare, opiniile a 3 „experți” întăresc declarația politicianului român și susțin ideea generală:

„Moldova ar putea renunța la această practică”

Expertul Anatol Țăranu a adăugat că „dacă socialiștii vor câștiga alegerile, vor introduce niște restricții în acest sens”.

Nu se menționează că unii deputați PSRM sunt și cetățeni români.

De Ziua Națională a României, membrii Partidului Liberal au felicitat socialiștii.

„Articolul este manipulator. Titlul induce în eroare și chiar, așa spune, conține o afirmație falsă.„Moldova poate renunța la dubla cetățenie” se bazează doar pe opiniile unor experți și nu este vorba despre nici un proiect oficial. Deci nu se pune problema că Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie, deoarece la nivel oficial această chestiune nu este pe agenda autorităților statului – nu există un proiect de lege în acest sens sau vreo altă inițiativă.

De asemenea, titlul induce în eroare și prin faptul că nu se precizează că, dacă se va renunța la cetățenia dublă, asta va viza doar persoanele care decid ceva în stat. Dacă citesc doar titlul, miile de oameni din Moldova care au și cetățenia altor țări, pot intra în panică. Putem presupune că asta și-au dorit autorii – să atragă atenția asupra articolului și să-i facă pe cât mai mulți cititori să-l deschidă.

Acest truc însă nu funcționează pe termen lung. Cititorii își dau seama, cu timpul, că sunt înșelați și renunță să mai acceseze.”

Divertisment

Doar 17,7% dintre alegători își cunosc deputații aleși în circumscripțiile uninominale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Doar 17,7% din alegători își cunosc deputații aleși în circumscripțiile electorale uninominale. Și mai puțini (doar 2,7% din respondenți) au putut numi câteva măsuri întreprinse de deputat pe parcursul mandatului, care nu neapărat țin de programele lui electorale.

Aceasta arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de monitorizare a promisiunilor electorale deFacto.md, în perioada iulie-decembrie 2019. Sondajul a fost realizat în 45 de circumscripții uninominale de pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit cercetării, alegătorii din Chișinău și Bălți își cunosc cel mai puțin deputații aleși în circumscripțiile uninominale.

PE LUNG

Astfel, potrivit sondajului, cei mai cunoscuți deputați din circumscripțiile uninominale care au acumulat un scor de 35% de recunoaștere: Aliona Pilipețcaia, circ. nr.  7 (PSRM), Eleonora Graur, circ. nr. 13 (PDM) Liviu Vovc, circ. nr. 22 (PPDA) și Ion Groza, circ. nr. 43 (candidat independent).

La polul opus, se află deputatul Iurie Reniță, circ. nr. 26 (Fracțiunea ACUM Platforma DA) – 0%, Vlad Bătrîncea circ. nr. 28 (PSRM), Elena Bacalu, circ. nr. 42(PDM)-6%.

Rezultatele sondajului arată că, din cei 11 deputați aleși în circumscripțiile uninominale ale mun. Chișinău: cel mai cunoscut deputat este Vasile Bolea, circ. nr. 24 (Fracțiunea Partidului Socialiștilor) – 20%. – cel mai puțin cunoscut deputat este Iurie Reniță, circ. nr. 26 (Fracțiunea ACUM Platforma DA) – 0%.

Din cei 6,4% din respondenții care au numit măcar o promisiune electorală făcută de deputatul ales în circumscripția lor, cel mai des, alegătorii numeau prioritățile generale promovate la nivel de partid – reparația drumurilor, locurile de muncă, pensii mai mari, infrastructură, iluminatul stradal.

Însă în unele circumscripții, respondenții au numit prevederi specifice ale programelor electorale promovate de deputați în campaniile electorale: cum ar fi adoptarea legii privind statutul UTA Găgăuzia în circumscripțiile 45 și 46; construcția stației de epurare și instalarea ușilor cu cod la blocurile de locuit din Soroca, circumscripția 7; construcția școlii sportive la Florești, circumscripția 8; lupta cu corupția și dezoligarhizarea în circumscripția 25; deschiderea oficiului deputatului în circumscripția 40;

Cercetarea a mai arătat că doar 2,7% din respondenți au numit unele măsuri întreprinse de deputat pe parcursul mandatului, care nu neapărat țin de programele lor electorale. Majoritatea dintre ei însă au numit fie acțiuni realizate de către autoritățile publice locale, fie de deputații aleși în circumscripție, însă care au fost realizate înainte ca aceștia să devină deputați, în funcțiile administrative pe care le dețineau anterior – primar, președinte de consiliu raional, etc. Profilurile tuturor deputaților monitorizați precum și promisiunile electorale făcute de aceștia pot fi găsite pe site-ul deFacto.md

Sondajul a fost realizat în perioada iulie – decembrie 2019 în 45 de circumscripții electorale uninominale pe un eșantion de 4696 respondenți, în mediu câte 104 respondenți în fiecare circumscripție. Sondajul nu au inclus circumscripțiile din stânga Nistrului; cele din afara țării și circumscripția nr.  17 unde în perioada chestionării mandatul de deputat era vacant.

Proiectul deFacto este o platformă online, care vine să informeze alegătorii despre atribuțiile politicienilor aleși și cum sunt realizate promisiunile făcute de aceștia în campaniile electorale. 

În rezultatul alegerilor parlamentare ordinare din 24 februarie 2019, primele organizate în baza unui sistem electoral mixt paralel, în Parlament au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral ACUM – 26 mandate, Partidul ȘOR – 7 mandate, și candidații independenți Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic. Precizăm că 50 de deputați au acces în forul legislativ pe liste de partid, iar 51 de deputați- în circumscripții uninominale.

În luna august 2019 Parlamentul de la Chișinău a decis revenirea la sistemul electoral proporțional. Anularea sistemului mixt a trecut de Parlament cu 59 de voturi ale deputaților blocului ACUM și PSRM.

Citește mai departe

Divertisment

Cine este Ion Chicu, ce Guvern propune și de ce socialiștii îl susțin

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele Igor Dodon l-a înaintat, ieri, pe consilierul său Ion Chicu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Pavel Filip, la funcția de prim-ministru. Iar astăzi Comisia juridică examinează deja candidaturile propuse de acesta pentru funcțiile de miniștri.

Ion Chicu are la dispoziție 15 zile pentru a-și forma Cabinetul de miniștri și programul de activitate pentru a le prezenta în Parlament. Pentru a fi învestit, noul Guvern trebuie să obțină votul majorității deputaților din parlament. Până în prezent, PSRM (36 de mandate) a declarat că va susține inițiativa președintelui de a  forma un „guvern format din profesioniști, oameni apolitici și tehnocrați”. PDM (30 de mandate) a menționat că dacă guvernul Chicu va avea în componența sa oameni profesioniști și un program de guvernare care să includă și proiectele Partidului Democrat, are șansele să fie susținut de către formațiune.

PE LUNG

Cine este Ion Chicu

Ion Chicu are 47 de ani, este absolvent al Academiei de Studii Economice a Moldovei, Facultatea „Management”, licențiat în Management Economic. Timp de doi ani a fost lector.

În anii 2005-2009 Ion Chicu ocupă diverse funcții în cadrul unor ministere: de la șef al Direcției Generale Reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului, la consilier al prim viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi, viceministru al Finanţelor (martie 2006 – aprilie 2008) și apoi consilier principal de stat al prim-ministrei Zinaida Greceanîi pe domeniile economic și relații externe (aprilie 2008-septembrie 2009).

Din septembrie 2009-decembrie 2017 a fost consultant în managementul finanțelor publice în diferite proiecte – Ministerul Finanțelor, ECORYS, Banca Mondială.

În ianuarie 2018 a fost numit secretar general de stat la Ministerul Finanțelor, după care în perioada 10 decembrie 2018 – 8 iunie 2019 a fost ministru al Finanțelor, în guvernul Pavel Filip. În iulie 2019 a fost numit consilier prezidențial, iar la numirea sa în această funcție Igor Dodon menționase că „țara are nevoie de profesioniști consacrați, integri și devotați statului Republica Moldova”.

Igor Dodon: Este o candidatură acceptabilă pentru toți

„Candidatura pe care o înaintez pentru funcția de prim-ministru este una acceptabilă pentru toți deputații din Parlament, este un profesionist de carieră și un om cu o experiență bogată în politici economice și sociale, capabil să asigure o viață mai bună pentru cetățeni”, a declarat Igor Dodon în cadrul unui briefing de presă.

Igor Dodon i-a sugerat prim-ministrului desemnat să nu piardă timp și să se miște mai repede, pentru că „timp nu este”. Ion Chicu i-a urmat îndemnul, întrucât astăzi deja a cerut deputaților votul de încredere pentru componența noului Executiv și programul de guvernare al acestuia. Parlamentul a inclus pe ordinea de zi examinarea programului de activitate și întreaga listă de miniștri a noului guvern.

Potrivit listei prezentate deputaților din noul Cabinet de Miniștri ar putea face parte, pe lângă Ion Chicu, patru consilieri ai lui Igor Dodon – Corneliu Popovici (Ministru al Educației, Culturii și Cercetării), Ion Perju (Ministru al Agriculturii), Aureliu Ciocoi (Ministru de Externe), Viorica Dumbrăveanu, ex-secretar de stat în Guvernul Filip (Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale), Victor Gaiciuc, tatăl finului lui Igor Dodon (Ministru al Apărării), Fadei Nagacevschi, juristul PSRM și consilierul președintei Parlamentului, Zinaida Greceanîi (Ministru al Justiției) și Pavel Voicu, ministrul propus din partea PSRM în Guvernul Sandu (Ministru de Interne).

„Dacă nu va obține votul de încredere a majorității deputaților aleși în Parlament, atunci țara riscă să fie aruncată în alegeri parlamentare anticipate. Cei care vor vota împotrivă, să-și asume în fața oamenilor cheltuielile și riscurile legate de alegerile anticipate”, a mai spus șeful statului.

Ce declară deputații

Fracțiunea Partidului Socialiștilor a declarat miercuri seara că va susține inițiativa președintelui Dodon de a fi creat un Guvern minoritar, format din profesioniști, din oameni apolitici și tehnocrați, care să asigure buna dezvoltare și progresul Republicii Moldova. Deputații socialiști au menționat că „vor deschide un câmp de dialog” cu toți deputații și cu toate fracțiunile parlamentare, pentru a identifica formula optimă pentru învestirea unui astfel de Guvern tehnocrat.

În pofida profilurilor candidaților propuși pentru noul Executiv, fracțiunea PSRM spune că „Guvernul următor va fi unul tehnic, nu politic. Deși va fi apolitic, Guvernul va avea toate împuternicirile să implementeze proiectele economice și sociale pe care le-a promovat PSRM până acum.”

Deputații Partidul Democrat, după întrevederea cu Igor Dodon, a declarat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, este gata să discute acest subiect la Consiliul Național Politic al formațiunii. Miercuri seara deputatul democrat Andrian Candu a precizat  la TVR Moldova că Ion Chicu este un profesionist și că democrații nu au nicio obiecție față de candidat. „În cazul în care guvernul Chicu va avea în componența sa oameni profesioniști și dacă își propune un program de guvernare în care se vor include și proiectele Partidului Democrat, are șansele să fie susținut de către noi ”, a menționat Andrian Candu.

Deputații Blocului ACUM au declarat din start că o vor accepta în funcția de premier doar pe Maia Sanda și vor susține aceeași garnitură a Cabinetului de Miniștri, cu același program de guvernare. Mai mult ei au atenționat că „elementul destabilizator în actuala situație politică este este Președinția”, deoarece de la această instituție pornesc „toate problemele. De la comportament, mesaje, pozițiile, drept dovadă e criza politică pe care o avem la moment”.

După desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, președintele fracțiunii PPDA din Parlament, Alexandru Slusari, a menționat pe Facebook că „avem un candidat plahocrat, înaintat de Dodon”. „Ne așteaptă un spectacol impresionant în Parlament în zilele apropiate. Să vedem cum socialiștii, care strigau încă căteva luni în urmă despre gaura bugetară de peste 4 mlrd. lei, moștenită de la regimul Plahotniuc, vor vota împreună cu PD pe un “tehnocrat”, care ne-a lăsat aceasta gaura”.

Deputații Partidului ȘOR au declarat că nu se vor implica în jocurile politice și că optează pentru alegerile parlamentare anticipate care sunt inevitabile.

Noul Guvern va fi tehnocrat sau minoritar

Pentru început, ce înseamnă guvern tehnocrat? Tehnocrația este o forma de guvernământ prin care puterea de decizie la nivel executiv aparține tehnicienilor și oamenilor de știință, numiți tehnocrați. Deci, membrii acestui guvern nu trebuie să fie exponenții unui partid, ci sunt specialiști în domeniile respective.

În istoria istoria Republicii Moldova singurul guvern, care ar putea fi numit tehnocrat, a fost cel condus de guvernul Dumitru Braghiș (21 decembrie 1999 – 19 aprilie 2001). Acesta a fost votat de coaliția majoritară din Parlamentul de atunci formată din Partidul Comuniștilor (care deținea 39 de mandate), Frontul Popular Creștin-Democrat (9 mandate) și din opt deputați independenți care au decis ca Executivul să fie format din miniștri tehnocrați. Candidatura lui Dumitru Braghiș a fost a treia încercare a deputaților de a vota un astfel de Guvern. Inițial, președintele de atunci Petru Lucinschi i-a propus la funcția de premier pe Valeriu Bobuțac, apoi pe Vladimir Voronin, însă acestea nu au fost susținute. În această situație, Petru Lucinschi a propus la 15 decembrie 1999 un al treilea candidat pentru funcția de premier al Republicii Moldova: Dumitru Braghiș, care era ministrul adjunct al Economiei și Reformelor.

Un guvern minoritar este cel susținut de deputați fără ca în Parlament să fie formalizată o majoritate parlamentară. În istoria țării a existat un singur guvern minoritar – cel condus de Chiril Gaburici (18 februarie 2015-30 iulie 2015). Guvernul format sub conducerea lui Gaburici a fost votat de 60 de parlamentari, membri ai fracțiunilor PLDM, PDM (care făceau parte din coaliția de guvernare), dar și cel deputaților PCRM. La 4 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile, iar la 12 iunie, în cadrul unui briefing de presă, Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe fondul scandalului din societate legat de diploma sa de bacalaureat.

Paradoxal, în cazul în care va fi votat noul guvern condus de Ion Chicu, acesta va fi și tehnocrat și minoritar, susține expertul Ion Tăbîrță. Până acum nu am avut așa o situație.

„Am avut un guvern un Guvern tehnocrat – cel condus de Dumitru Braghiș și un guvern minoritar, condus de Chiril Gaburici. În caz nostru, socialiștii merg pe aspectul tehnocrat, declarând că din acesta vor face parte profesioniști, dar asumarea pentru acestui guvern îi revine PSRM.”

Potrivit lui, PDM va da votul în Parlament, însă fără a face coaliție cu PSRM, Deci,nu există o coaliție majoritară formalizată în Parlament.

„Va fi un guvern al socialiștilor ambalat democrat cu susținerea PDM. Practic , în acest mod democrații obțin un pachet de control asupra socialiștilor.Vor avea mai multe pârghii de negociere asupra PSRM. Aceasta fără asumarea unor angajamente din partea democraților”, a mai spus expertul.

Citește mai departe

Social

De ce deputații au pensii mai mari decât oamenii care au lucrat toată viața în colhoz

Publicat

pe

PE SCURT

În timp ce unii deputați primesc pensii de peste 6 mii de lei, unii bătrâni care au muncit toată viața la colhoz abia primesc 1500 de lei. Bani care le ajung, de la lună la lună, pentru mâncare, medicamente și alte necesități.

De fapt, specialiștii spun că atât deputații, cât și bătrânii ies la pensie după aceeași formulă și toată diferența este în mărimea salariului.

PE LUNG

Fiecare oră lucrată în colhoz se scria în registre, atât în timpul URSS cât și după destrămarea ei. Norocul nostru a fost să o întâlnim pe Lidia Brânză, secretara Consiliul local Văleni, (s. Văleni, r. Cahul) care ni le-a deschis și explicat cum se muncea pe atunci.

Ne-a arătat cartea de salarii pentru muncitorii la ferma de vaci pentru anul 1989, luna februarie.

Majoritatea lucrătorilor primeau peste 100 de ruble, pentru 14 zile de lucru. De exemplu, Vera Vodă a primit 246 de ruble pentru 196 de ore muncite în 14 zile. Dacă facem un calcul, această femeie a lucrat câte 14 ore în fiecare zi, timp de 14 zile.

Pentru aceleași ore de muncă, Maria Boeru, colega primei, a primit un salariu de 160 de ruble. Pe atunci, salariile acestor femei erau considerate mari. Totuși, cei care au muncit la fermă, în colhoz sau în fabrici pe timpul URSS și după, au o pensie mai mică decât deputații sau miniștrii.

Enlarge

20190211_143948
Foto: Tatiana Beghiu

Mihai Dogotar a ajuns la Curtea Europeană pentru că a fost plasat forțat într-un spital de psihiatrie, după ce a lovit-o pe Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei de atunci. Era anul 2014. A lovit-o după ce acesta îi ceruse ca pensia de 1000 de lei să-i fie recalculată. Citiți cazul lui Mihai Dogotar: Radiografia drepturilor omului în Republica Moldova. De ce pierdem la CtEDO?

Cum se explică asta?

Deputatul PDM Dumitru Diacov are o pensie lunară de aproape 9 700 lei. Fostul deputat PL, Mihai Ghimpu s-a plâns recent la o televiziune că pensia… „ei, îmi este rușine să spun. E mică. 6 000 lei am”, a spus Ghimpu. Fostul președinte al Republicii Moldova  o peste Vladimir Voronin primește o pensie de peste 23 de mii lei, iar președinta parlametului, Zinaida Greceanîi, are aproape 21 de mii lei.

Prin urmare, bătrânii care au lucrat la fel ca Maria Boeru și Vera Vodă au astăzi pensii mici din mai multe cauze. Legea 156/1998 privind sistemul public de pensii spune că pensiile pentru limita de vârstă se calculează din venitul mediu lunar avut după 1 ianuarie 1999 până la atingerea vârstei corespunzătoare, luându-se în considerare stagiul de cotizare total.

Legea funcționează pentru toată lumea, cu funcții înalte sau fără. Asta înseamnă că:

  1. nu se calculează salariul avut înainte de 1999
  2. pentru perioada muncită înainte de 1999, se ia în considerare doar stagiul de cotizare și se adună cu stagiul avut după 1999

Totuși, de ce deputații au pensii mai mari decât oamenii care au muncit toată viața la colhoz, întrucât și anii munciți de aleșii poporului înainte de 1999 sunt calculați la fel? Sunt două răspunsuri.

  1. Începând cu 1 aprilie 2017, s-au produs modificări în legislație, iar deputații și miniștrii nu mai primesc pensii speciale. Înainte de 2017, pensia lor consituia 42% din salariu și unii au rămas cu pensia stabilită prin formula veche. Acum, calculul se face la fel ca la restul cetățenilor, conform legii menționate mai sus.
  2. Mărimea salariului. Cu cât salariul este mai mare, cu atât pensia este mai mare.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, zice că formula actuală de calcul a pensiei este una foarte bună și este una pentru toți, în afară de judecători.

Înainte erau vreo 15-16 sisteme de pensii. Fiecare se străduia să aibă sistemul său, și procurorii, și judecătorii, și miniștri, și vameșii, și alții. Ulterior, s-a unificat. Acum condițiile sunt egale pentru toți. Chiar dacă avem vârstă egală de pensionare, stagiu egal de muncă, formulă egală pentru toți, pensia este diferită, pentru că salariul este diferit.

De exemplu, ca să înțelegem despre cum aceste pensii se calculează, ne dă niște exemple:

Exemplul 1

Un bucătar la grădiniță primește un salariu mediu de 3 mii lei. Se iau anii de cotizație – 37 de ani. Se înmulțește cu 1.35% (rata de acumulare care este aceeași pentru toți). Obținem 49.95 % – rata de înlocuire a salariului cu pensia. Asta înseamnă că pensia bucătarului de la grădiniță va fi de aproape 1500 de lei (49.95% din salariul de 3 mii lei).

Exemplul 2

Dacă un deputat are un salariu mediu de 10 mii de lei și rata de înlocuire a salariului este de 50%, asta înseamnă că el va avea o pensie de 5 mii de lei (în condițiile în care el a muncit, pe parcursul vieții, la fel ca bucătarul – 37 de ani).

Totuși, o pensie de 1500 de lei este insuficientă pentru oameni. Un sondaj din 2017 scoate la iveală faptul că 44% dintre respondenți, cei mai mulți, au nevoie în jur de 10 mii de lei lunar pentru a nu fi nevoit să plece peste hotare să muncească.

Sondajul a fost realizat de CBS-AXA, la comanda IDIS Viitorul” în perioada 9-20 septembrie 2017, pe un eșantion de 1109 de persoane. Marja de eroare este de 2,8 procente.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură4 ore în urmă

Acces gratuit la 50 de concerte ale Festivalului de Jazz Montreux

Acum, când în țară și în întreaga lume este stabilită stare de urgență și autoritățile solicită oamenilor să stea acasă,...

Social7 ore în urmă

Specialistul în terapie intensivă revine cu un al doilea apel. Recomandă ozonoterapia pentru tratarea COVID-19

Tihon Moraru s-a născut la 13.03.1952, regiunea Cernăuți. A absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu în anul...

Social11 ore în urmă

LIVE TEXT / 32 de cazuri noi de infectare cu COVID-19

PE SCURT Ora 17:41: 32 de cazuri noi de COVID-19. În total, în Republica Moldova sunt înregistrate 231 de cazuri de...

SocialO zi în urmă

Măsuri noi / Fără buletin, nu ieșim din casă. Ce condiții trebuie să întrunească o localitate pentru a intra în carantină

PE SCURT Dacă ieși din casă, trebuie să ai un document care să-ți confirme identitatea. De asemenea, sunt interzise aflarea...

DivertismentO zi în urmă

Țuțu, dat în căutare internațională, s-a predat organelor de drept. Urmează carantina și urmărirea penală

PE SCURT Fostul deputat Constantin Țuțu s-a predat astăzi benevol organelor de drept din Republica Moldova, la punctul de trecere...

SănătateO zi în urmă

LIVE TEXT/ 199 cazuri de COVID-19 în Moldova, dintre care 8 sunt lucrători medicali la Spitalul Republican

PE SCURT 17:30  Încă 22 de cazuri noi de COVID-19. În total, avem 199 de cazuri. Opt dintre acestea sunt...

Social2 zile în urmă

LIVE TEXT/ De mâine, ieșim afară doar cu un act de identitate și în grupuri de max. 3 persoane

PE SCURT Ora 20:10 Începând cu ziua de 27 martie, moldovenii nu vor avea dreptul să iasă din casă fără...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

PoliticăO săptămână în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică2 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri2 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică3 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică3 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova3 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

martie 2020
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031