Connect with us

Publicat

pe

Komsomoliskaia Pravda publică un articol tendențios cu titlul „Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie”.

Articolul conține informații a căror sursă nu este menționată sau este falsificată.

Autorul menționează că jurnaliștii au obținut cifre de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, însă nu menționează sursa. Informația a fost preluată de pe site-ul de știri noi.md, instituție certată cu Codul Deontologic al Jurnalistului.

În articol este citată și o „angajată a unei agenții din Capitală”. Deși aceasta oferă informații publice, numele ei nu este menționat.

„Potrivit EUROSTAT, aproape 500 mii de cetățeni ai Moldovei au primit pașapoarte românești”. Cifra de 500 de mii de cetățeni nu a fost calculată de EUROSTAT, ci de echipa cetatenie.ro care a realizat o statistică cu privire la numărul de dosare soluționate.

„Statistica cuprinde perioada 1991-2014, compilând statistici proprii, dar și statistici oferite de către rapoartele Fundației SOROS. Astfel, din datele înregistrate reiese că aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română până pe 30.12.2014”, scrie site-ul cetatenie.ro

De aici, materialul publicat de Komsomoliskaia Pravda ia o altă întorsătură. Este abordat subiectul dublei cetățenii a funcționarilor publici.

Se face uz de legea 273-XVI din 2008 prin care au fost impuse restricţii la ocuparea funcţiilor publice pentru persoanele care deţin mai multe cetăţenii, inclusiv cetăţenia României. Autorul spune că legea a fost abrogată la sfârșitul anului 2009 la inițiativa fostului prim-ministru Vlad Filat și a fost susținută de majoritatea parlamentară a Alianței pentru Integrare Europeană. În realitate, legea a fost abrogată după ce ministrul Justiției de atunci, Alexandru Tănase, a depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) împotriva Republicii Moldova. După un an de a sesizare, Curtea a constatat în unanimitate încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, potrivit Ministerului Justiției.

Autorul îl citează pe deputatul român Eugen Tomac care îi numește ipocriți pe deputații cu cetățenie română.

„Ceea ce mi se pare mie ipocrit este următorul lucru: 64 de parlamentari de la Chișinău dețin și cetățenia română. Din 101, 64 sunt cetățeni ai României. Deci, mai mult de jumătate plus unu sunt cetățeni ai României. Dacă acești oameni ar fi cinstiți cu ei înșiși și ar vota așa cum au declarat atunci când au depus jurământul, n-ar fi existat nici o problemă”, a declarat deputatul pentru 10tv.md.

Abia aici apare legătura dintre titlu și text.

În continuare, opiniile a 3 „experți” întăresc declarația politicianului român și susțin ideea generală:

„Moldova ar putea renunța la această practică”

Expertul Anatol Țăranu a adăugat că „dacă socialiștii vor câștiga alegerile, vor introduce niște restricții în acest sens”.

Nu se menționează că unii deputați PSRM sunt și cetățeni români.

De Ziua Națională a României, membrii Partidului Liberal au felicitat socialiștii.

„Articolul este manipulator. Titlul induce în eroare și chiar, așa spune, conține o afirmație falsă.„Moldova poate renunța la dubla cetățenie” se bazează doar pe opiniile unor experți și nu este vorba despre nici un proiect oficial. Deci nu se pune problema că Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie, deoarece la nivel oficial această chestiune nu este pe agenda autorităților statului – nu există un proiect de lege în acest sens sau vreo altă inițiativă.

De asemenea, titlul induce în eroare și prin faptul că nu se precizează că, dacă se va renunța la cetățenia dublă, asta va viza doar persoanele care decid ceva în stat. Dacă citesc doar titlul, miile de oameni din Moldova care au și cetățenia altor țări, pot intra în panică. Putem presupune că asta și-au dorit autorii – să atragă atenția asupra articolului și să-i facă pe cât mai mulți cititori să-l deschidă.

Acest truc însă nu funcționează pe termen lung. Cititorii își dau seama, cu timpul, că sunt înșelați și renunță să mai acceseze.”

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com