Connect with us
"
"

Politică

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă în SUA, apoi în alte cinci state, iar sacrificiul său a rezonat cu victimele abuzurilor. Zilele acestea s-au împlinit zece ani de la moartea lui Serghei Magnițki, cel care a scos la iveală scheme de delapidare a 230 milioane de dolari din bugetul Rusiei.

De aproape doi ani, în Republica Moldova se fac încercări de a promova legea Magnițki, inspirată de legea adoptată în 2012 de către Congresul SUA, dar fără succes. Experții spun că în actuala conjunctură politică șansele ca o astfel de lege să fie adoptată sunt nule, însă precizează că aceasta ar putea fi adoptată și în viitor, pentru că nu își va pierde din actualitate încă mulți ani înainte.

PE LUNG

Cine a fost Serghei Magnițki

Avocatul rus Serghei Magnitki a fost șeful departamentului fiscal și audit la compania Firestone Duncan, o firmă care presta servicii juridice, inclusiv pentru Hermitage Capital Management, care potrivit presei ruse în anii 2007-2008 era cel mai mare investitor străin în Rusia și era înfiinţată de americanul William Browder. În 2008, Magnițki a descoperit o schemă de coruptie, în care erau implicați oficiali rusi, prin care au fost delapidați din bugetul Rusiei sute de milioane de dolari. Avocatul susținea la acea vreme că s-a creat o gaură de 230 milioane de dolari în bugetul Rusiei. Potrivit lui, schema ar fi fost pusă la cale de responsabili din Ministerul de Interne, Serviciul Federal de Securitate şi FISC, în detrimentul statului şi al Hermitage Capital.

În pofida celor prezentate, în noiembrie 2008, Serghei Magnițki a fost reținut, fiind suspectat, potrivit autorităților, că ar fi ajutat la evaziunea fiscală a companiei pentru care lucra. 11 luni mai târziu, el a murit într-un izolator din Moscova, la vârsta de 37 de ani. Potrivit versiunii oficiale, moartea a survenit în urma unor probleme de sănătate. Consiliul Consultativ pentru Drepturile Omului a declarat, însă, în 2011, că Magniţki a fost bătut cu cruzime de gardieni, înainte de moartea sa. Cu câteva săptămâni înainte să moară, acesta a scris o serie de scrisori și petitii în care descria cum a fost transferat de mai multe ori în celule cu condiții mizerabile.  În 2013 o instanță din Moscova l-a declarat pe Serghei Magniţki vinovat post mortem (un caz fără precedent în Rusia), în dosarul intentat pentru evaziune fiscală. Moartea lui Magnitki a provocat o dispută între Rusia și SUA pe tema abuzurilor în penitenciar și coruptiei.

Ce este Legea Magnițki și unde funcționează

Legea Magnitki (din engleză Magnitsky Act) a fost adoptată în șase țări. Primele care au adoptat această lege au fost SUA – în 2012, la presiunea reprezentanţilor businessului american, legislaţia fiind îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat.

În 2016, Congresul SUA a extins „legea Magnițki”, făcând-o globală, adică a început să fie aplicată nu numai împotriva cetățenilor Rusiei implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului, ci și cetățenilor din alte țări. Astfel autorităţile Statelor Unite ale Americii au obţinut un instrument important în lupta cu persoanele care se fac vinovate de corupţie şi încălcarea drepturilor omului, indiferent de naţionalitate.

Ulterior, au fost aprobate legi asemănătoare în Estonia – în 2016, în Canada și Lituania – în 2017, precum și în Letonia – în 2018. În Marea Britanie, prima parte a Magnitsky Act, care viza înghețarea bunurilor celor care, au fost implicați în încălcări grave ale drepturilor omului, a fost adoptată în 2017. Totuși, în 2018, parlamentul britanic a aprobat un proiect de lege ce prevăde sancțiuni și în cazul spălării de bani. Acesta includea și amendamentul Magnițki, o dispoziție similară cu legile adoptate anterior și în celelalte țări.

Principalul mecanism al Global Magnitsky Act constă în interzicerea emiterii vizelor de intrare pentru cetățenii implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului. Interdicția poate fi limitată la cinci ani sau mai mult. A doua măsură –  pe teritoriul acelor țări care aprobă legea Magniţki sunt permise blocarea activelor, bunurilor, conturile bancare ale persoanelor străine implicate în derapajele menționate.

În 2018, proiectul Legii Magnițki a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova

În 2018, reprezentanții societății civile din Moldova au lansat discuții publice, în cadrul cărora au insistat ca în Republica Moldova să fie aplicată „Legea Magnițki”, declarând că un astfel de act normativ este necesar pentru a pedepsi mai aspru persoanele implicate în spălarea banilor, Inițiativa a fost semnată de Transparency International Moldova, IDIS „Viitorul”, comunitatea WatchDog și Centrul pentru Politici şi Reforme. Extertul WatchDog Sergiu Tofilat atenționa atunci că schema deconspirată de avocatul Serghei Magnițki, care ține de furtul a 230 de milioane de dolari din bugetul Federației Ruse, ține nemijlocit și de Republica Moldova. Pentru că, în 2008, când aceste mijloace au fost sustrase din bugetul Federației Ruse, peste 60 de milioane au trecut prin conturile de la Banca de Economii a două companii moldovenești.

La puțin timp după inițiativa ONG-urilor, un grup de deputați din fracțiunea PLDM și câțiva neafiliați au înregistrat, în Parlament, un proiect de lege prin care se propunea interzicerea intrării pe teritoriul țării a persoanelor care se fac vinovate de infracțiuni financiare, spălări de bani și încălcări ale drepturilor omului. Proiectul, numit Legea Magnițki, prevedea modificări la două legi – cea privind regimul străinilor în Republica Moldova și legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Deputatul PLDM Tudor Deliu declara atunci că drept motiv pentru elaborarea și înregistrarea acestui subiect a servit faptul că pe parcursul ultimului deceniu prin sistemul bancar au fost efectuate tranzații suspecte de spălare de bani. „Scopul proiectului de lege este de a crea instrumente legale atât pentru protejarea sistemului financiar bancar autohton de abuzuri, cât și a impune restricții contra persoanelor care comit acte de corupție și violare a drepturilor omului”. Deși a fost înregistrat în Parlament, proiectul așa și nu a ajuns pe agenda discuțiilor.

Legea Magnițki în pachetul de dezoligarhizare al Blocului ACUM

După alegerile parlamentare din februarie 2019, Blocul ACUM a venit cu un pachet de legi pentru dezoligarhizarea statului, cerând tuturor deputaților, cărora le pasă de cetățeni și de Republica Moldova, să-l voteze în primele ședințe ale Parlamentului. Una dintre prevederile acestui pachet includea adoptarea legii Magnițki. La întrebarea de ce ar fi necesară o atare lege, cei de la Blocul ACUM declarau că vor să îmbunătățească nivelul protecției drepturilor omului și să înăsprească  lupta cu spălarea banilor. Proiectul prevedea ca cetățenilor străini implicați în acte grave de corupție sau de încălcare a drepturilor omului să li se impună un regim de sancțiuni. În argumentarea proiectului se arăta că pentru a pedepsi dur implicarea funcționarilor publici și a demnitarilor de stat în cazuri de corupție la nivelul cel mai înalt și pentru a nu permite încălcarea drepturilor omului, trebuie impus un mecanism de sancțiuni, cunoscut în lume drept „Legea Magnitki”.

Totuși, în cadrul negocierilor pentru formarea majorității parlamentare dintre PSRM și Blocul ACUM,  socialiștii au declarat franc că nu vor susține  proiectul Legii Magnițki. Astfel, deputatul de atunci Ion Ceban a declarat la una din conferințe de presă că unele legi înaintate de Blocul ACUM socialiștii sunt gata să le susțină, însă  altele, precum legea Magnițki, nu ar putea fi votată de PSRM. „N-am fi gata să votăm o asemenea lege”, a spus el atunci. Astfel, proiectul a decăzut din nou de pe agenda discuțiilor.

Care sunt șansele adoptării

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a declarat că formațiunea sa o să încerce să repună din nou proiectul legii Magnițki pe agenda de discuții. El a recunoscut că deocamdată nu se știe în ce condiții va avea loc acest lucru, dar că legea este foarte actuală, iar derapajele împotriva democrației și dreptului omului trebuie sancționate.

Politologul Victor Juc se arată însă sceptic că o atare inițiativă va fi adoptată: Șansele sunt zero. Aceasta pentru că afectează interesele partidului de guvernământ .

„Nu are șanse această inițiativă, pentru că afectează interesele unui partid de guvernământ. Și nu este întâmplător că în cadrul fostei majortități parlamentare această chestiune nu a fost abordată”.

Mai mult, expertul chiar se întreabă dacă ar mai fi binevenită o astfel de inițiativă în viitor,  pentru că evenimentele pe plan extern decurg foarte rapid. „Adoptarea unui astfel proiect poate ar fi mai mult o satisfacție morală pentru cei care se consideră nedreptățiți”, a precizat Victor Juc.

Expertul WatchDog Sergiu Tofilat se arată și el sceptic că proiectul Legii Magnițki ar putea fi în curând adoptat, pentru că, potrivit lui,  cei care se află acum la guvernare nu au niciun interes să curățe sistemul de corupție. Dar chiar dacă un asemenea instrument ar fi aprobat, el din păcate nu va fi folosit până când nu „vom avea oameni decenți și responsabili în organele de stat” .

„Să luăm cazul cu miliardul furat, legislația  necesară există, dar nu s-a mișcat niciun deget. Deci, până nu vom avea oameni decenți și responsabili în sistem poți să aprobi toate legile din lume și nu o să fie aplicate. Astfel, deocamdată întrebarea aceasta rămâne suspendată”.

Totuși, expertul consideră că în cazul în care proiectul va fi adoptat mai târziu, acesta va rămâne actual: corupția nu o să dispară peste un an sau doi.

„Legea Magnițki,  Global Magnițki Act, dacă vor fi aprobate în Moldova, targhetează nu cetățenii noștri, ci pe cei străini, iar statul trebuie să aibă instrumentarul necesar pentru a se proteja de astfel de cetățeni”, a menționat expertul.

În final, Sergiu Tofilat a opinat că Legea Magnițki, care vine să pedepsească pe cei care au furat 230 milioane de dolari din bugetul Rusiei și l-au omorât pe Serghei Magnițki, este una pro-rusă, sugerând că ar trebuie să fie sprijinită de PSRM, care este unul pro-rus. „În principiu, legea este una pro-rusă pentru că ea pedepsește pe cei care au furat din bugetul Rusiei. Doar că pro-rus înseamnă în beneficiul poporului, și nu în beneficiul celor de la Kremlin. Acestea sunt două chestii diferite”, a adăugat expertul.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a președintelui pentru corupție și îmbogățire ilicită.
  • Mai mulți procurori sunt vizați în dosare penale, fiind bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor.
  • De asemenea, deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar, care a fost pornit încă acum trei luni. Deocamdată nu se știe despre ce dosar este vorba, dar parlamentarul urmează să se prezinte la Procuratură pentru a oferi informații.
  • În plus, Autoritatea Națională de Integritate va verifica averea procurorului general adjunct.

Moldova.org vă prezintă știrile din justiție care au ținut astăzi cap de afiș în mass-media de la Chișinău.

PE LUNG

Denunț penal pe numele președintelui Dodon

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus astăzi un denunț penal, în care cere Procurorului General urmărirea penală a președintelui Dodon sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de corupție și îmbogățire ilicită. Politicianul a menționat că denunțul, semnat de circa 2000 de persoane, a fost elaborat în urma investigaţiilor Ziarului de Gardă asupra veniturilor şi cheltuielilor nejustificate ale lui Dodon, fapt care derivă din vacanțele sale opulente.

În investigația jurnalistică se arăta că politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat, s-a odihnit în această perioadă în zone exotice: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.

„O facem în strictă conformitate cu legislația moldovenească. Nu o facem prin diferite mișcări cum se întâmpla înainte și așa cum se întâmplă cu o guvernare controlată totalmente de Igor Dodon.

„Eu cred cu tărie că absolut toţi funcţionarii, politicienii din Republica Moldova trebuie să răspundă în faţa legii dacă au comis abuzuri şi s-au îmbogățit prin fraudă.”, a adăugat Andrei Năstase.

Deputatul Sergiu Sîrbu, vizat într-un dosar penal

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a confirmat astăzi presei că deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar penal. Acesta a fost pornit acum 3 luni, de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

„În privința lui a fost pornit dosar penal.de către procurorul general interimar Robu. Trei luni în urmă. Despre dosarul acesta am făcut cunoștință recent, alaltăieri”, a spus procurorul general.

Întrebat de ce este bănuit deputatul Sîrbu, Alexandru Stoianoglo a spus: Știți? Eu chiar nu știu de ce. Și vă spun din ce cauză. Acest dosar a fost în procedura Procuraturii Anticorupție. Și eu principial nu am investigat dosarele, are investighează Procuratura Anticorupție, pentru ca să nu fiu învinuit că mă amestec în activitatea acestei procuraturi, pe perioada controlului”, a spus el.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus că nu se planifică reținerea lui Sergiu Sîrbu. „Reținerea și toate alte acțiuni împotriva deputaților se efectuează numai după adresarea procurorului general în Parlament și primirea acordului respectiv. Noi nu planificăm. Vă spun cinstit nu știu despre ce dosar este vorba”, a spus el.

Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul Sergiu Sîrbu a anunțat că ar putea fi reținut în timpul următoarei ședințe parlamentare plenare și că va merge săptămâna viitoare la Procuratură pentru a oferi informații.

Adriana Bețișor și Andrei Băieşu, vizați în dosare

Pe numele unor procurori au fost intentate dosare de Procuratura Generală. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Deși inițial Stoianoglo nu a precizat despre cine anume este vorba, la întrebarea jurnaliștilor dacă ar fi vorba despre Adriana Bețișor și Andrei Băieșu, acesta a răspuns: „și alții tot”. Adriana Bețișor și Andrei Băieșu sunt procurorii ce au investigat materialele legate de dosarul în frauda bancară

„În Procuratura Generală în perioada actuală sunt câteva dosare penale, însă, nu vreau să divulg familiile procurorilor implicați în dosarele acestea. Dar confirm că sunt dosare penale. Majoritatea procurorilor sunt bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor”, a declarat Stoianoglo.

Fiind întrebați dacă acești procurori ar putea fi reținuți, Stoianoglo a spus că „Noi nu punem întrebarea că cineva trebuie reținut și arestat. Aceasta reiese din caz”.

Viorel Morari, suspendat din funcție, la demersul Procurorului General

Consiliul Superior al Procurorilor a admis, acum câteva clipe, demersul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea din funcție a Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat.

Acesta a fost reținut pe 10 ianuarie pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, iar ulterior, plasat în arest preventiv pentru 20 de zile.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, ar fi fost „comise atât în interes personal, cât și în interesul petiționarului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului.”

Averea procurorului general adjunct, verificată de ANI

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care s-a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al averilor în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, în urma sesizării depuse de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

„La 20 ianuarie curent informația despre inițierea procedurii de control a fost expediată Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, iar persoana supusă controlului a fost notificată despre inițierea procedurii de control. La moment, inspectorul de integritate se află în procedura de acumulare a materialului probator, fiind solicitate în acest sens materiale și din cadrul Procuraturii Generale”, a anunțat ANI.

Aceasta după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație cu genericul„Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. În aceasta se menționează că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Este o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Tot acolo se arată că Ruslan Popov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

Pe de altă parte, procurorul Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit a familiei și automobilelor Hyundai Santa Fe ale lui și soției, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii dumnealui, toate mijloacele financiare investite având proveniență legală, ce pot fi confirmate.

Procuratura Generală a anunțat astăzi că Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a luat act de raportul lui Ruslan Popov și a transmis materialele către Autoritatea Națională de Integritate pentru examinare conform competenței.

Citește mai departe

Politică

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații și au lansat inițiative.

Deputații Platformei DA au lansat o inițiativă privind aprobarea legii Magnitsky, iar cei de la PAS s-au arătat nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin, tânărul dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, și care nu este găsit. Astăzi, PSRM a anunțat că va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016.

PE LUNG

PPDA: Legea Magnitsky – o prioritate de importanță strategică

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a lansat în Parlament inițiativa privind adoptarea legii Magnitsky. „Este extrem de important ca această lege să fie adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Este singurul vehicul legislativ care poate alinia țara noastră la standardele de integritate stabilite de Global Accountability Act”, a declarat marți la o conferință de presă deputatul PPDA, Igor Munteanu.

Potrivit lui, prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal.

„Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de „landormatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave și crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit lui, Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale. Formațiunea a f[cut apel la toți parlamentarii să susțină inițiativa legislativă.

PAS, nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin

Alexandru Rjavitin – cetățeanul Republicii Moldova, dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, este de negăsit. Deputații PAS au făcut apel către reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, dar și misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate la Chișinău să fie alături de Alexandru și să ofere tot ajutorul posibil pentru soluționarea acestui caz.

Declarații în acest sens au fost făcute de deputații PAS – Doina Gherman, Mihai Popșoi și Oazu Nantoi, în cadrul unei conferințe de presă.

„La 16 ianuarie am avut o întrevedere cu reprezentanții OSCE unde am discutat despre Alexandru și despre fenomenul înrolării forțate în regiunea transnistreană a tinerilor. Am fost uimită să aflu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu deține, la moment, informații despre locul aflării lui Alexandru și că nu îi putem asigura nici asistență juridică, și nici asistență medicală, deoarece este nevoie de acreditare specială pentru aceasta pe teritoriul transnistrean. Accesul presei de la Chișinău este, la fel, interzis”, a declarat deputata PAS, Doina Gherman.

Deputatul Oazu Nantoi a declarat că președintele Igor Dodon nu va întreprinde nimic pentru asigurarea respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Potrivit lui, Igor Dodon va bloca orice tentativă de revenire la normalitate în raport cu regimul din stânga Nistrului, în speranța că se va alege cu voturi cumpărate la viitorul scrutin prezidențial.

„Sunt nevoit să constat că cetățenii RM de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit ostatici ai intereselor personale al acestui personaj odios, care n-a întreprins nimic pentru eliberarea din închisoarea de la Tiraspol nici măcar a aceluiași Oleg Horjan – cetățean al RM, care, la Congresul XIV extraordinar al PSRM, i-a jurat credință și s-a pupat cu Igor Dodon”, a spus el.

„Prin urmare, ne propunem să venim cu o inițiativă legislativă care să promoveze mecanisme viabile menite să prevină asemenea probleme și în scurt timp vom examina și consulta un proiect de politică publică în acest sens”, se arată în declarația PAS.

PSRM va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii

PSRM va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016. Anunțul a fost făcut de secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, la o conferință de presă.

„În anul 2016, așa cum o parte a presei a relatat detaliat, fosta guvernare oligarhică a dat ordin Procuraturii Generale să pornească un dosar împotriva PSRM, pe niște fapte inventate, ca mai apoi să fie folosit, acest dosar, împotriva președintelui Igor Dodon și a colegilor noștri din PSRM. De cîte ori lui Plahotniuc nu-i plăcea o acțiune a președintelui sau a fracțiunii PSRM, scotea aceste dosare abuzive din sertar”, a menționat el.

Potrivit lui, socialiștii cer instituțiilor de drept să facă toate verificările „pe care le consideră necesare pentru a clarifica acest subiect”, dar în același timp să facă demersurile legale pentru pedepsirea celor care stau în spatele acestor „dosare ilegale și abuzive”. „Avem toate motivele să credem că redeschiderea lui este doar o continuare a șantajului la adresa PSRM și cerem ca cei care s-au folosit, sau se folosesc de astfel de mijloace ilegale să fie aduși în fața justiției și să răspundă pentru ce au făcut”, a adăugat Bătrîncea.

Citește mai departe

Politică

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul proprietar al companiei Avia Invest nu-și va onora obligațiile contractuale, contractul va fi reziliat. 
  • Organele de drept au inițiat trei dosare penale  privind organizarea migrației ilegale a cetățenilor moldoveni care au plecat în Olanda, iar Guvernul va veni cu un plan de combatere a criminalității. 
  • După anunțarea de către SUA a interdicției în privința fostului lider PDM Vlad Plahotniuc, MAI va solicita din nou Interpolului să-l anunțe în căutare. Dar și că borcanele cu tușoncă (carne înăbușită), date reprezentanților mass-media în prejma Anului Nou, au fost preparate de el însuși. 

Declarații în acest sens au fost făcute astăzi de președintele Igor Dodon după ședința Consiliul Suprem de Securitate.

PE LUNG

Primul subiect discutat la CCS a fost, potrivit lui Igor Dodon, organizarea migrației ilegale a unor grupe de persoane de „o anumită etnie”. 

„Avem un fenomen când anumiți cetățeni ai Republicii Moldova de o anumită etnie se deplasau în statele UE, în special Germania, Franța și Olanda și cereau azil politic. Este vorba despre câteva sute de persoane, la finele anului trecut. Este un subiect important sensibil în relațiile cu partenerii de dezvoltare”, a menționat Igor Dodon. 

Potrivit lui, sunt deschise mai multe dosare penale la acest subiect. Este vorba de trei cauze penale, care sunt gestionate de către organele de anchetă, dând asigurări partenerilor de dezvoltare că situația este sub control.

Aeroportul Chișinău: „Pentru noi este principial ca acest contract să fie reziliat”

Al doilea subiect a ținut de Aeroportul Chișinău și rezilierea contractului de concesionare a acestuia.

„Pentru noi este principial ca acest contract să fie reziliat”, a declarat Igor Dodon.

Potrivit lui Igor Dodon, există trei aspecte care ar permite autorităților să înceapă procedura de reziliere a contractului semnat cu Avia Invest, compania care a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău:

  1. Rezilierea contractului pe motiv că nu a fost semnat în interesele statului. Sunt cinci dosare penale deschise Pe numele celor care au semnat contractul și au organizat concursul în 2013, sunt deschise cinci dosare penale care urmează a fi puse pe rol pe 24 ianuarie.
  2. Condițiile contractuale și planul de investiții nu ar fi fost respectate. Potrivit Agenției Proprietăți Publice, investițiile ce urmau a fi făcute de investitor până la finele lui 2019 sunt de 160 milioane de euro. În realitate au fost investite 94 milioane de euro. De aceea Guvernul va notifica investitorul că nu și-a respectat obligațiile investiționale. Mai mult, din cele 94 de milioane investite, 60 milioane au constituit taxele achitate de pasageri. 
  3. Condițiile preferențiale legate de situația de monopol pe piața serviciilor avia și taxa de 9 euro ar putea fi ilegale. Urmează a fi examinat dacă Guvernul avea sau nu dreptul Guvernul de a transmite taxa de 9 euro în contractul de concesiune. Taxele se impun prin lege. „Prin acest contract s-a impus o taxă de 9 euro pentru toți pasagerii care este ilegală. Vom merge prin judecată, lege sau decizia CC ca să anulăm această taxă”, a declarat Dodon.

Compania AIR Moldova a fost vândută în octombrie 2018. Investitorul avea angajamentul să achite 1,2 miliarde datorii și să vină cu investiții. 

„Ei raportează că din 12, miliarde de lei au achitat un miliard și au rămas 200 milioane de lei. Dar, în realitate, datoriile AIR Moldova sunt de 1,1 miliarde lei. Adică au achitat banii față de unii, dar au apărut datorii față de alții. Am constatat că investitorul nu a investit bani proprii în activitatea AIR Moldova. Investitorul a anunțat săptămâna trecută că vrea să investească câteva zeci de milioane de euro în capitalul social al companiei, dacă aceștia nu vor fi investiți, atunci vom lua o decizie – reziliem sau nu contractul”, a spus Igor Dodon.

Criminalitatea. Crimele de rezonanță vs. statistica

„Suntem îngrijorați de crimele de rezonanță care au loc în ultimul timp”, a declarat președintele Dodon, făcând trimitere la cazul omorului băiatului de 12 ani, de la Orhei, care a fost înjunghiat de un alt băiat de 14 ani. 

Totuși, Igor Dodon a menționat că sunt unele progrese în combaterea criminalității, fără să dea detalii. Detaliile, însă contează, și anume, rata criminalității în țară s-a redus considerabil în ultimii cinci ani. Conform Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2018 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 32 de mii de infracțiuni, înregistrând o scădere de 10% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2014 nivelul infracţionalităţii a scăzut cu 23,4%. Rata infracţionalităţii, în 2018, a constituit 90 de infracțiuni la 10 mii de locuitori comparativ cu 117 infracțiuni în anul 2014.

„Trebuie de văzut cauzele, iar acestea țin factori mult mai complecși. 80-90 din crimele grave sunt comise în stare de ebrietate. Și aceasta este consecința plecării oamenilor din țară. Trebuie să fie programe de stat complexe”, a spus Dodon. În cadrul Inspectoratului General de Poliție activează 1547 de polițiști de sector. 

El a mai spus că Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte un plan de acţiuni care ar urma să micșoreze rata criminalităţii din țara noastră. 

Căutarea lui Plahotniuc

Întrebat despre aducerea fostului lider PDM în Republica Moldova, Igor Dodon a spus organele statului lucrează pe două filiere.

„Prima ține de darea în căutare internațională a acestuia. Încă în luna octombrie, MAI a cerut darea în căutare internațională a lui Vlad Plahotniuc. Oficiul de la Lion nu a dat curs acestei inițiative a Republicii Moldova, după ce a venit această informație din SUA. MAI urmează să solicite Interpolul repetat. Cea de-a doua filieră ține de filiera SUA – Marea Britanie, unde noi am solicitat detalii muncim separat și suntem în contact cu acestea”, a spus Igor Dodon. 

„Scopul nostru este să-l depistăm și să-l aducem acasă”, a  adăugat Igor Dodon.

Igor Dodon despre „tușonca” ce de toate zilele

Cât privește borcanele cu carne înăbușită oferite jurnaliștilor în cadrul unei întâlniri informale în preajma revelionului, Igor Dodon a spus că nu este vorba despre cadouri protocolare. 

„Îmi amintesc că nu doar anul trecut, ci și acum doi ani am invitat toată presa la Condrița. Au fost la mine în beci. Și le-am dat vin și o carte. „Tușoncă” nu le-am dat. Anul trecut toți ambasadorii acreditați au fost invitați la mine la Condrița cu soțiile. Și tuturor le-am oferit conserve și niște vin de casă. E un lucru normal. Nu ține de protocol și așa mai departe. Și nu am văzut niciun ambasador să spună că e rău. Se face multă politică din aceasta”.

Amintim că gestul lui Dodon a fost criticat și condamnat de organizațiile media. „Faptul că Președinția a făcut lucrul ăsta și a invitat discreționar jurnaliștii, nu mi se pare un lucru ieșit din comun. Politicienii întotdeauna au făcut asta. Este grav că jurnaliștii au acceptat. Bun, să meargă, puteau să meargă, dar să accepte cadouri de la Președinție, mai ales, cadourile pe care le-a oferit, mi se par o jignire pentru profesia de jurnalist și îmi e milă de colegii care au făcut asta. Respectiv, trebuiau să renunțe la aceste cadouri, iar ce s-a întâmplat, cumva, îi descalifică profesional. Politicienii moldoveni întotdeauna au avut o abordare discreționară și i-au corcolit doar pe jurnaliștii care au scris bine despre ei. Asta este încă o dovadă a faptului că, clasa politică din R. Moldova nu s-a ridicat, nici pe departe, la nivelul politicienilor europeni, care nu ar fi invitat jurnaliștii să le dea tot felul de cadouri”, susține Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social14 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie15 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social18 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment23 de ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

Cultură2 zile în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție2 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică3 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică4 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031