10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT

Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă în SUA, apoi în alte cinci state, iar sacrificiul său a rezonat cu victimele abuzurilor. Zilele acestea s-au împlinit zece ani de la moartea lui Serghei Magnițki, cel care a scos la iveală scheme de delapidare a 230 milioane de dolari din bugetul Rusiei.

De aproape doi ani, în Republica Moldova se fac încercări de a promova legea Magnițki, inspirată de legea adoptată în 2012 de către Congresul SUA, dar fără succes. Experții spun că în actuala conjunctură politică șansele ca o astfel de lege să fie adoptată sunt nule, însă precizează că aceasta ar putea fi adoptată și în viitor, pentru că nu își va pierde din actualitate încă mulți ani înainte.

PE LUNG

Cine a fost Serghei Magnițki

Avocatul rus Serghei Magnitki a fost șeful departamentului fiscal și audit la compania Firestone Duncan, o firmă care presta servicii juridice, inclusiv pentru Hermitage Capital Management, care potrivit presei ruse în anii 2007-2008 era cel mai mare investitor străin în Rusia și era înfiinţată de americanul William Browder. În 2008, Magnițki a descoperit o schemă de coruptie, în care erau implicați oficiali rusi, prin care au fost delapidați din bugetul Rusiei sute de milioane de dolari. Avocatul susținea la acea vreme că s-a creat o gaură de 230 milioane de dolari în bugetul Rusiei. Potrivit lui, schema ar fi fost pusă la cale de responsabili din Ministerul de Interne, Serviciul Federal de Securitate şi FISC, în detrimentul statului şi al Hermitage Capital.

În pofida celor prezentate, în noiembrie 2008, Serghei Magnițki a fost reținut, fiind suspectat, potrivit autorităților, că ar fi ajutat la evaziunea fiscală a companiei pentru care lucra. 11 luni mai târziu, el a murit într-un izolator din Moscova, la vârsta de 37 de ani. Potrivit versiunii oficiale, moartea a survenit în urma unor probleme de sănătate. Consiliul Consultativ pentru Drepturile Omului a declarat, însă, în 2011, că Magniţki a fost bătut cu cruzime de gardieni, înainte de moartea sa. Cu câteva săptămâni înainte să moară, acesta a scris o serie de scrisori și petitii în care descria cum a fost transferat de mai multe ori în celule cu condiții mizerabile.  În 2013 o instanță din Moscova l-a declarat pe Serghei Magniţki vinovat post mortem (un caz fără precedent în Rusia), în dosarul intentat pentru evaziune fiscală. Moartea lui Magnitki a provocat o dispută între Rusia și SUA pe tema abuzurilor în penitenciar și coruptiei.

Ce este Legea Magnițki și unde funcționează

Legea Magnitki (din engleză Magnitsky Act) a fost adoptată în șase țări. Primele care au adoptat această lege au fost SUA – în 2012, la presiunea reprezentanţilor businessului american, legislaţia fiind îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat.

În 2016, Congresul SUA a extins „legea Magnițki”, făcând-o globală, adică a început să fie aplicată nu numai împotriva cetățenilor Rusiei implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului, ci și cetățenilor din alte țări. Astfel autorităţile Statelor Unite ale Americii au obţinut un instrument important în lupta cu persoanele care se fac vinovate de corupţie şi încălcarea drepturilor omului, indiferent de naţionalitate.

Ulterior, au fost aprobate legi asemănătoare în Estonia – în 2016, în Canada și Lituania – în 2017, precum și în Letonia – în 2018. În Marea Britanie, prima parte a Magnitsky Act, care viza înghețarea bunurilor celor care, au fost implicați în încălcări grave ale drepturilor omului, a fost adoptată în 2017. Totuși, în 2018, parlamentul britanic a aprobat un proiect de lege ce prevăde sancțiuni și în cazul spălării de bani. Acesta includea și amendamentul Magnițki, o dispoziție similară cu legile adoptate anterior și în celelalte țări.

Principalul mecanism al Global Magnitsky Act constă în interzicerea emiterii vizelor de intrare pentru cetățenii implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului. Interdicția poate fi limitată la cinci ani sau mai mult. A doua măsură –  pe teritoriul acelor țări care aprobă legea Magniţki sunt permise blocarea activelor, bunurilor, conturile bancare ale persoanelor străine implicate în derapajele menționate.

În 2018, proiectul Legii Magnițki a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova

În 2018, reprezentanții societății civile din Moldova au lansat discuții publice, în cadrul cărora au insistat ca în Republica Moldova să fie aplicată „Legea Magnițki”, declarând că un astfel de act normativ este necesar pentru a pedepsi mai aspru persoanele implicate în spălarea banilor, Inițiativa a fost semnată de Transparency International Moldova, IDIS „Viitorul”, comunitatea WatchDog și Centrul pentru Politici şi Reforme. Extertul WatchDog Sergiu Tofilat atenționa atunci că schema deconspirată de avocatul Serghei Magnițki, care ține de furtul a 230 de milioane de dolari din bugetul Federației Ruse, ține nemijlocit și de Republica Moldova. Pentru că, în 2008, când aceste mijloace au fost sustrase din bugetul Federației Ruse, peste 60 de milioane au trecut prin conturile de la Banca de Economii a două companii moldovenești.

La puțin timp după inițiativa ONG-urilor, un grup de deputați din fracțiunea PLDM și câțiva neafiliați au înregistrat, în Parlament, un proiect de lege prin care se propunea interzicerea intrării pe teritoriul țării a persoanelor care se fac vinovate de infracțiuni financiare, spălări de bani și încălcări ale drepturilor omului. Proiectul, numit Legea Magnițki, prevedea modificări la două legi – cea privind regimul străinilor în Republica Moldova și legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Deputatul PLDM Tudor Deliu declara atunci că drept motiv pentru elaborarea și înregistrarea acestui subiect a servit faptul că pe parcursul ultimului deceniu prin sistemul bancar au fost efectuate tranzații suspecte de spălare de bani. „Scopul proiectului de lege este de a crea instrumente legale atât pentru protejarea sistemului financiar bancar autohton de abuzuri, cât și a impune restricții contra persoanelor care comit acte de corupție și violare a drepturilor omului”. Deși a fost înregistrat în Parlament, proiectul așa și nu a ajuns pe agenda discuțiilor.

Legea Magnițki în pachetul de dezoligarhizare al Blocului ACUM

După alegerile parlamentare din februarie 2019, Blocul ACUM a venit cu un pachet de legi pentru dezoligarhizarea statului, cerând tuturor deputaților, cărora le pasă de cetățeni și de Republica Moldova, să-l voteze în primele ședințe ale Parlamentului. Una dintre prevederile acestui pachet includea adoptarea legii Magnițki. La întrebarea de ce ar fi necesară o atare lege, cei de la Blocul ACUM declarau că vor să îmbunătățească nivelul protecției drepturilor omului și să înăsprească  lupta cu spălarea banilor. Proiectul prevedea ca cetățenilor străini implicați în acte grave de corupție sau de încălcare a drepturilor omului să li se impună un regim de sancțiuni. În argumentarea proiectului se arăta că pentru a pedepsi dur implicarea funcționarilor publici și a demnitarilor de stat în cazuri de corupție la nivelul cel mai înalt și pentru a nu permite încălcarea drepturilor omului, trebuie impus un mecanism de sancțiuni, cunoscut în lume drept „Legea Magnitki”.

Totuși, în cadrul negocierilor pentru formarea majorității parlamentare dintre PSRM și Blocul ACUM,  socialiștii au declarat franc că nu vor susține  proiectul Legii Magnițki. Astfel, deputatul de atunci Ion Ceban a declarat la una din conferințe de presă că unele legi înaintate de Blocul ACUM socialiștii sunt gata să le susțină, însă  altele, precum legea Magnițki, nu ar putea fi votată de PSRM. „N-am fi gata să votăm o asemenea lege”, a spus el atunci. Astfel, proiectul a decăzut din nou de pe agenda discuțiilor.

Care sunt șansele adoptării

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a declarat că formațiunea sa o să încerce să repună din nou proiectul legii Magnițki pe agenda de discuții. El a recunoscut că deocamdată nu se știe în ce condiții va avea loc acest lucru, dar că legea este foarte actuală, iar derapajele împotriva democrației și dreptului omului trebuie sancționate.

Politologul Victor Juc se arată însă sceptic că o atare inițiativă va fi adoptată: Șansele sunt zero. Aceasta pentru că afectează interesele partidului de guvernământ .

„Nu are șanse această inițiativă, pentru că afectează interesele unui partid de guvernământ. Și nu este întâmplător că în cadrul fostei majortități parlamentare această chestiune nu a fost abordată”.

Mai mult, expertul chiar se întreabă dacă ar mai fi binevenită o astfel de inițiativă în viitor,  pentru că evenimentele pe plan extern decurg foarte rapid. „Adoptarea unui astfel proiect poate ar fi mai mult o satisfacție morală pentru cei care se consideră nedreptățiți”, a precizat Victor Juc.

Expertul WatchDog Sergiu Tofilat se arată și el sceptic că proiectul Legii Magnițki ar putea fi în curând adoptat, pentru că, potrivit lui,  cei care se află acum la guvernare nu au niciun interes să curățe sistemul de corupție. Dar chiar dacă un asemenea instrument ar fi aprobat, el din păcate nu va fi folosit până când nu „vom avea oameni decenți și responsabili în organele de stat” .

„Să luăm cazul cu miliardul furat, legislația  necesară există, dar nu s-a mișcat niciun deget. Deci, până nu vom avea oameni decenți și responsabili în sistem poți să aprobi toate legile din lume și nu o să fie aplicate. Astfel, deocamdată întrebarea aceasta rămâne suspendată”.

Totuși, expertul consideră că în cazul în care proiectul va fi adoptat mai târziu, acesta va rămâne actual: corupția nu o să dispară peste un an sau doi.

„Legea Magnițki,  Global Magnițki Act, dacă vor fi aprobate în Moldova, targhetează nu cetățenii noștri, ci pe cei străini, iar statul trebuie să aibă instrumentarul necesar pentru a se proteja de astfel de cetățeni”, a menționat expertul.

În final, Sergiu Tofilat a opinat că Legea Magnițki, care vine să pedepsească pe cei care au furat 230 milioane de dolari din bugetul Rusiei și l-au omorât pe Serghei Magnițki, este una pro-rusă, sugerând că ar trebuie să fie sprijinită de PSRM, care este unul pro-rus. „În principiu, legea este una pro-rusă pentru că ea pedepsește pe cei care au furat din bugetul Rusiei. Doar că pro-rus înseamnă în beneficiul poporului, și nu în beneficiul celor de la Kremlin. Acestea sunt două chestii diferite”, a adăugat expertul.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.