Iurie Leancă a apelat la banii miliardarului George Soros pentru a-și plăti câțiva consilieri care deja primeau salariu de la stat. Se întâmpla în perioada în care actualul candidat la fotoliul de președinte deținea funcția de prim-ministru. Magnatul american a dat curs solicitării lui Leancă, tranzacția financiară fiind mascată de un institut german împreună cu care oamenii fostului premier au organizat training-uri anticorupție, se arată într-o investigaţie publcată vineri, 30 septembrie, de RISE Moldova.
Astfel, doar în perioada 2014-2015, în conturile consilierilor lui Iurie Leancă au ajuns, pe lângă salariile de la stat, peste 2 milioane de lei virați de Soros. O sumă suficientă pentru a plăti zece pensii medii timp de 12 ani. Deși faptele lor frizează imoralitatea, Leancă și apropiații săi au găsit rețeta de a evita eventuale conflicte cu legea.
AUGUST 2016 – portalul http://dcleaks.com/, un site care se prezintă drept un proiect „lansat de către hacktiviști americani care respectă și apreciază libertatea de exprimare”, publică mai multe documente interne sustrase de pe serverele fundației lui George Soros – Open Society Foundation. Între acestea se regăsește și o cerere de grant intitulată „Suport pentru premierul moldovean Leancă”. Documentul relevă modul în care consilierii fostului premier au primit bani de la magnatul american, astfel încât să nu intre în conflict cu legislația Republicii Moldova.
SOLICITANTUL
5 MARTIE 2013 – Deputații acordă vot de neîncredere Guvernului Filat 2, condus de liderul Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), și-l demit pe motiv de implicare „în scheme criminale şi coruptibile”.
30 MAI 2013 – Iurie Leancă, ministru de Externe în Executivul proaspăt demis și prim vice-președinte al PLDM, este propulsat în fotoliul de premier.
SEPTEMBRIE 2013 – în timpul unei vizite oficiale în SUA, Iurie Leancă se întâlnește personal cu George Soros. Acesta „a promis susținere din partea Fundației SOROS în reformele din domeniul educației”. În plus, cei doi au convenit ca „pe viitor, să stabilească proiecte concrete”, după cum anunța serviciul de presă al guvernului.
În anul următor, Leancă îi cere lui Soros prelungirea finanțării pentru încă opt luni, până când va fi formată noua guvernare, ca urmare a scrutinului parlamentar care urma să aibă loc în noiembrie 2014. Doar că, pe lângă cei „trei consilieri-cheie”, premierul solicită bani și pentru al patrulea.
Astfel, în iulie 2014, Soros acceptă finanțarea deja a patru consilieri. Pentru fiecare dintre ei a fost prevăzut, în medie, un salariu de 4.200 dolari (circa 60.000 de lei) pe lună.
Iurie LEANCĂ: Da, am vorbit cu el (George Soros – n.r.), i-am explicat cât de greu e să atragi în oficiu consilieri valoroși, dacă le oferi doar salariul de câteva mii de lei. […] Am încercat să atrag acești oameni, să-i păstrez acolo, să-i stimulez, fiindcă altfel nu i-aș fi putut păstra în oficiul primului-ministru.
DONATORUL
George Soros – miliardar american originar din Ungaria, în vârstă de 86 de ani. În septembrie 2016, revista „Forbes” l-a clasat pe locul 23 în topul celor mai bogați oameni ai planetei, cu o avere estimată la 24,9 miliarde de dolari.
Soros este fondator și președinte al Soros Fund Management și Open Society Foundations (OSF), cea care a direcționat banii către consilierii lui Iurie Leancă.
De altfel, Leancă a fost membru al consiliului de administrație al Fundației Soros-Moldova, instituție care a sprijinit ideea finanțării continue a consilierilor primului-ministru, „chiar dacă însăși fundația nu vrea să fie conectată direct la niciun grant acordat autorităților”.
Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică interzice acestora să exercite, în paralel, „alte activităţi remunerate prin contract individual de muncă sau prin alt contract de caracter civil”. În schimb, aceasta le permite consilierilor să fie plătiți pentru activități ştiinţifice, didactice şi de creaţie.
NTERMEDIARUL
Pentru a legaliza salariile oferite de fundația lui George Soros oamenilor lui Leancă, în tranzacția financiară este cooptată o organizație nonguvernamentală din Germania. Institut für Europäische Politik (IEP, Institutul de Politici Europene) își are sediul în Berlin, capitala Germaniei. Fondat în 1959, acesta își dedică activitatea „studierii integrării europene”.
Astfel, prin intermediul unui program al OSF care se axează pe promovarea drepturilor omului și combaterea corupției în mai multe țări din fostul bloc sovietic, inclusiv în Republica Moldova, banii ceruți de fostul premier ajung la organizația germană.
Aceasta, la rândul ei, îi contractează pe consilierii lui Leancă. Oficial, aceștia sunt angajați și plătiți în calitate de cercetători-consultanți. „Institutul (IEP – n.r.) propune să elaboreze un studiu de evaluare strategică a conflictului transnistrean. […] Toți cei patru consilieri ai prim-ministrului vor contribui la elaborarea studiului, pe domeniile lor de specializare”, se arată în documentul prin care este justificată angajarea consilierilor premierului.
BENEFICIARII
Potrivit declarațiilor de avere ale celor patru consilieri ai fostului premier, doar în 2013 și 2014 (cele pentru 2015 încă nu au fost publicate de Autoritatea Națională de Integritate – n.r.), aceștia au primit, în total, de la Institut für Europäische Politik, peste 2 milioane de lei. Patru consilieri plătiți de stat ar primi aceeași bani în decursul a patru ani.
Eugeniu Sturza. Înainte de a fi numit în funcția de șef al Cabinetului prim-ministrului Leancă, Sturza a fost consilier principal de stat în Guvernul Filat. În Executiv a ajuns pe linie de partid, fiind membru al Consiliului Politic Național al PLDM. În 2013 și 2014, acesta a încasat de la stat circa 400.000 de lei, în timp ce institutul german i-a virat o sumă dublă – 830.000 de lei. Oficial, pentru „efectuarea cercetării științifice […] la tema „Moldova Strategic Conflict Research”.
Valeriu Prohnițchi. Pentru a deveni consilierul lui Leancă, a părăsit funcția de director al Expert-Grup, organizație nonguvernamentală „specializată în cercetări economice și de politici publice”. Schimbarea i-a adus și un salariu de trei ori mai mic decât cel pe care îl încasa înainte de a se angaja la stat – de la circa 30.000 de lei pe lună la aproape 11.000 de lei lunar. În perioada 2013-2014, Prohnițchi a fost remunerat de stat cu 190.000 de lei. Suma respectivă a mai fost suplinită cu peste 800.000 de lei, bani virați de de Institut für Europäische Politik pentru efectuarea aceleiași cercetări ca și în cazul lui Sturza.
Vladislav Kulminski. Fost angajat al PNUD Moldova, și el a renunțat la un post mai bine plătit pentru a deveni consilierul lui Iurie Leancă. În 2013, potrivit unicei declarații de avere disponibile, Kulminski s-a angajat la stat pentru un salariu de circa 9.000 de lei, în timp ce la PNUD încasa lunar aproape 30.000. Și de această dată a intervenit institutul german pentru a suplini diferența, transferându-i, pentru șase luni, 270.000 de lei (în medie, 45.000 de lei pe lună – n.r.). Tranzacția la fel a fost justificată prin „servicii de cercetare”.
Liliana Vițu-Eșanu. Este al patrulea consilier pentru care fostul premier a solicitat, „susținere” financiară de la George Soros. Jurnalistă de meserie, Vițu a făcut parte, ca și Leancă, din consiliul de administrație al Fundației Soros-Moldova. A fost numită în funcția de purtător de cuvânt al Prim-ministrului în aceeași zi cu Sturza și Prohnițchi – 19 iunie 2013. Spre deosebire de ei, însă, Vițu a fost inclusă în „programul” Leancă-Soros abia în vara lui 2014, când fostul premier a cerut prelungirea finanțării. În timp ce încasa de la stat un salariu de aproximativ 12.000 de lei, în ultimele șase luni ale anului 2014 Vițu a primit de la Institut für Europäische Politik 207.000 de lei (aproape 35.000 de lei pe lună – n.r.). Oficial, tot pentru servicii de „cercetare științifică”.
Iurie LEANCĂ: Îmi pare rău că nu am reușit să asigur pentru toți consilierii acest supliment. Și nu zic că unii au fost mai valoroși și unii mai puțin valoroși. Dar mă bucur că, cel puțin pentru câțiva consilieri-cheie, am reușit să asigur, ca să nu fie tot felul de discuții, că ei mai sunt alimentați din alte părți. Și atunci înțelegerea noastră a fost – uite, aveți un salariu decent, sau mai mult decât decent, dar rugămintea mea – vă axați doar pe serviciu, pe calitate, și nu vă mai gândiți la tot felul de soluții pentru a supraviețui.
Textul integral al investigaţiei poate fi citit AICI.
