Sfirsitul unei sesiuni a Parlamentului este prin definitie ocazia unui bilant, mai ales cind e vorba despre cea mai productiva perioada de patru luni din istoria scurta si tulburata a democratiei in Republica Moldova. Bilantul rastimpului parcurs de la recentele alegeri parlamentare si prezidentiale pina acum demonstreaza ca parteneriatul politic al adversarilor de odinioara, singa si dreapta, functioneaza cu succes pentru tara.
Cu doua luni in urma, la sediul NATO la Bruxelles, presedintele Vladimir Voronin a participat la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic cu Republica Moldova in formatul 26+1, cea dintii reuniune la acest nivel a aliantei NATO cu Moldova din 1991 incoace. Cu acea ocazie, dl. Voronin a declarat in fata reprezentantilor aliantei ca Republica Moldova doreste sa faca parte din spatiul de securitate european si euro-atlantic. Comentind aceasta declaratie, am spus atunci ca Moldova prin vocea presedintelui a spus “Adio” spatiului post-sovietic.
Alianta a raspuns favorabil solicitarii de a trece la elaborarea unui Plan de Parteneriat Individual, NATO-Republica Moldova, care sa fie semnat deja in prima jumatate a anului 2006. Recent, dl. Voronin a lansat procesul de elaborare a acestui plan la Chisinau. Parteneriatul Individual cu NATO va deveni un proces paralel cu acela al reformarii institutiilor statului conform planului de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova. Aceste doua procese se conditioneaza unul pe celalalt, cum arata experienta tarilor Europei centrale s rasaritene carora le-a reusit integrarea europeana si euro-atlantica. Reformele institutionale votate de Parlament spre sfirsitul sesiunii, mai ales pachetul legislativ adoptat la 22 Iulie, nu numai ca au recuperat din restantele atitor ani pierduti, dar marcheaza un prim pas hotarit spre indeplinirea planului de actiuni cu Uniunea Europeana.
Pe planul politicii interne, reformele votate inseamna indeplinirea unor puncte majore din acordul in 10 puncte, incheiat intre partidul de guvernamint si partidele de dreapta – Partidul Popular Crestin-Democrat si Social-Liberal – pentru legiferarea reformelor cu eforturi comune in interesul national. Vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca, a devenit un factor cheie in promovarea legislatiei reformatoare, votata in aceasta sesiune parlamentara prin larg consens. Asa s-a reusit adoptarea legilor despre Comisia Electorala Centrala, Consiliul Suprem al Magistraturii, si Curtea de Conturi, reformate acum conform criteriilor Uniunii Europene, in interesul tarii si al cetatenilor ei. S-a reusit si legiferarea a trei dintre cele patru puncte ale reformarii Serviciului de Informatii si Securitate. Aici, Chisinaul a beneficiat si de sfaturile unor prieteni din Lituania.
Aceste rezultate concrete schimba in bine si imaginea Republicii Moldova la Washington, Bruxelles, si in capitale prietene cum sunt cele baltice. La Washington, Pentagonul a oferit ministrului moldovean al Apararii, Valeriu Plesca, asistenta tehnica si financiara pentru evacuarea si reciclarea munitiilor si a armamentelor rusesti din stinga Nistrului. Noul ambasador american la Moscova, William Burns, a declarat in audierile de confirmare in Senatul american ca Statele Unite vor insista asupra retragerii trupelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova.
Tot recent, ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Paet, a declarat ca Estonia este gata sa intensifice asistenta acordata Moldovei si Georgiei in vederea integrarii europene, impartasind experienta reusita a Estoniei. Acelasi lucru l-a declarat si deputata estona din Parlamentul European, Marianne Mikko, in numele comisiei de cooperare a Parlamentului European cu Republica Moldova, comisie condusa de aceasta deputata estona.
Perspectiva europeana care se deschide acum Republicii Moldova inseamna ca apare pentru prima data si perspectiva reintregirii cu Transnistria, nu in strinsoarea vreunui spatiu post-sovietic, ci in spatiul european, conform criteriilor acestuia. Cei care insa doresc sa traga Moldova indarat in acel spatiu post-sovietic au cerut Chisinaului in ziua de 3 august sa revina la vechile negocieri cu regimul de la Tiraspol, sub “binevoitoarea” supraveghere a Rusiei, Ucrainei si OSCE. Cine ne-a adresat aceasta cerere ? Ati ghicit: tot Rusia, Ucraina si OSCE, pretinsii “mediatori” si “garanti.” Concepute din capul locului ca sa zadarniceasca integrarea europeana a Republicii Moldova, functiile de “mediatori” si “garanti” externi nu exista in cadrul juridic al statului, nu sint recunoscute de dreptul international, si se lovesc de legea adoptata la 22 Iulie de Parlament. Legea prevede numai garantii interne ale Republicii Moldova pentru locuitorii din stinga Nistrului, precizate amanuntit de catre presedintele Voronin.
Alte grupari al opozitiei din Chisinau au bineinteles dreptul sa critice atit guvernarea cit si partidele din cadrul parteneriatului parlamentar. Un deputat al AMN imi spunea zilele trecute la Chisinau ca dinsul “va continua sa muste.” Este si acesta, ca peste tot, unul dintre rolurile opozitiei. Dar rezultatele concrete ale parteneriatului parlamentar, obtinute intr-un rastimp atit de scurt, sunt incontestabile. Ele au pus temelia unei constructii care va trebui continuata in Parlament, pe baza parteneriatului legislativ in interesul national. Astazi, numai simpatizantii lui Modest Kolerov si vizitatorii acestuia la Moscova si Chisinau au motive reale sa se imbufneze. Iar pe cealalta latura, scepticii care pina acum s-au tinut de-o parte au astazi toate motivele sa puna si ei umarul la constructie.
