Interviu al Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Ţărilor de Jos, Emilian Brenici.
Domnule ambasador, la 1 ianuarie a început preşedinţia unui nou triou al Consiliului UE, Olanda fiind prima ţara în acest format, alături de Slovacia şi Malta. Care sunt priorităţile Olandei pentru acest mandat ?
Priorităţile preşedinţiei olandeze în cadrul Consiliului UE au fost făcute publice încă la începutul anului 2015. Între timp, anul trecut, au avut loc un şir de evenimente care au influenţat în mare măsură situaţia pe continentul european şi în lume. Cu toate acestea, Olanda a punctat atunci bine priorităţile sale, astfel încât acestea au devenit și mai actuale în prezent.
În cadrul preşedinţiei UE, Țările de Jos și-au propus patru priorități:
- Adoptarea unor soluţii eficiente şi durabile în domeniul migraţiei şi securităţii internaţionale;
- Promovarea unei Uniuni Europene inovatoare şi generatoare de locuri de muncă, mizând în acest mod pe creşterea economică şi sporirea competitivității;
- Asigurarea stabilităţii financiare şi consolidarea zonei Euro;
- Promovarea unei politici climatice şi energetice durabile prin abordarea coerentă a subiectelor ce ţin de schimbările climatice, mediu şi durabilitate.
Aceste priorităţi sunt strâns corelate cu Agenda strategică a UE şi cu Programul de activitate a Consiliului UE pentru următoarele 18 luni propus spre realizare de trioul Olanda, Slovacia şi Malta.
Problema migraţiei şi a securităţii internaţionale a fost discutată şi pe parcursul preşedinţiei Luxemburgului, din a doua jumătate a anului 2015 ? Ce acţiuni noi propune Olanda pentru depăşirea acestei crize ?
Conform definiției, preşedinţia rotativă a UE asigură continuitatea agendei Uniunii Europene. Fluxurile de refugiați și atacurile teroriste din anul trecut au pus la grea încercare atât instituțiile europene, cât și statele membre și cetățenii UE. Cunoaştem că pe durata președinției Luxemburgheze au fost relevate disensiuni majore în procesul decizional și de implementare a deciziilor comune la nivel european. Atenția cetățenilor europeni a fost îndreptată spre problemele generate de aceste fenomene care au afectat viața de zi cu zi a acestora.
Olanda şi-a propus să se axeze anume pe aceste probleme. Iată de ce soluționarea crizei refugiaţilor a fost anunţată drept prioritatea numărul unu a președinției Olandeze. Premierul olandez Mark Rutte a subliniat miercurea trecută în fața Parlamentului European că UE urmează să atingă rezultate concrete și să asigure că acestea sunt vizibile pentru a contrasta euro-scepticismul care se află în creștere. În acest scop, Preşedinţia Olandeză va promova la nivel european şi internaţional intensificarea controalelor la frontiera externă a UE, revizuirea politicilor europene de azil și migrație, înregistrarea și redistribuirea refugiaților între toate statele membre ale UE.
De asemenea, se propune intensificarea cooperării între statele membre și cu partenerii externi pentru combaterea cauzelor acestei crize. În special aceasta vizează încheierea pe durata preşedinţiei a unor acorduri privind gestionarea fluxurile de refugiaţi din Turcia, dar şi din Iordania, Liban şi alte state de tranzit.
Fiind a 12-a preşedinţie pentru Olanda, mass-media comentează care au fost cele mai provocări în acest context, fac anumite comparaţii, infografice ?
Actuala preşedinţie olandeză la Consiliul UE se deosebeşte cu mult de cele precedente, atât după priorităţi cât şi după modul de abordare şi desfăşurare. De la constituirea Comunităților Europene până în prezent, ciclul rotaţiei preşedinţiei UE s-a majorat de la 3 la 12, acum chiar 14 ani. Pentru Olanda este prima preşedinţie de la adoptarea Tratatului de la Lisabona în anul 2009. Acest Tratat a redus totuși din rolul preşedinţiei rotative în sistemul UE.
Pe durata președințiilor precedente, Olandei i-a revenit sarcini extrem de mari. Astfel, în anul 1986 a fost adoptat Actul Unic European (de revizuire a Tratatului de la Roma) prin care au fost introduse Piața Unică Europeană și mecanismul de Cooperare Politică Europeană. Ulterior, pe durata președinției olandeze din anul 1991, a fost negociat și semnat la începutul anului 1992 Tratatul de la Maastricht, care a pus a pus bazele actualei Uniuni Europene, a Uniunii economice și monetare, a politicii externe și de securitate comune şi a cetățeniei europene. A urmat apoi Tratatul de la Amsterdam, semnat în cadrul preşedinţiei olandeze din anul 1997, care a amendat Tratatul de la Maastricht și care a extins capacitatea de acțiune a UE, mai ales în legătură cu aderarea noilor state. Președinția olandeză din anul 2004 a fost marcată de aderarea și cooptarea în toate instituțiile europene a celor 10 noi state membre UE, precum şi de lansarea negocierilor privind aderarea Turciei la UE. Remarcabil este faptul că în acel mandat, pe lângă combaterea terorismului și soluţionarea problemei refugiaților, una din prioritățile majore a președinției olandeze de atunci era integrarea europeană. După cum vedem şi după cum am relatat anterior, actuala preşedinţie olandeză, spre deosebire cele precedente, va fi una extrem de pragmatică și orientată la soluționarea unor probleme concrete.
În plus aceasta va fi o preşedinţie modestă, din punct de vedere financiar. Mass-media din Olanda a sesizat şi faptul că actuala preşedinţie va costa de aproape două ori mai puțin decât cea precedentă, fiind redusă la 62 milioane Euro. Pentru reducerea costurilor, ședinţele de pe agenda instituțiilor europene vor avea loc doar la Amsterdam, nu şi în alte localităţi din Olanda cum a fost în anul 2004.
Chiar şi Logoul preşedinţiei olandeze a rămas acelaşi din 2004, în scopul economisirii resurselor financiare alocate în acest scop.
Politica europeană de vecinătate, reactualizată de Parlamentul European, se regăseşte pe agenda preşedinţiei olandeze ?
Politica europeană de vecinătate nu se regăsește în lista priorităților președinției Olandeze. Trebuie să recunoaştem, că actualmente subiectele ce țin de asocierea politică și integrarea economică a statelor din vecinătatea estică și sudică a UE nu se află în atenția cetățenilor europeni. După cum spuneam, Olanda s-a axat pe prioritățile care asigură soluționarea nemijlocită a problemelor stringente cu care se confruntă UE și cetățenii europeni. Reiterez că Olanda și-a propus în cadrul președinției să atingă rezultate concrete și să asigure că acestea sunt vizibile chiar pe durata mandatului său. Cu toate acestea, revizuirea Politicii Europene de Vecinătate demonstrează că aceasta nu numai că este o parte importantă a Politicii Externe a Uniunii Europene dar și urmează să răspundă ultimelor evoluții pe plan intern și internațional.
Inaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, vorbind recent despre Politica Europeană de Vecinătate a menționat: citez: “dezvoltarea unui parteneriat mai puternic cu vecinii reprezintă un pas esenţial pentru UE, în aceste vremuri de încercări in care UE se confruntă cu numeroase provocări atât în interiorul graniţelor sale cât şi dincolo de acestea“.
Ce evenimente – întruniri la nivel înalt, activităţi cultural-artistice sunt preconizate pentru aceste 6 luni de mandat ?
Agenda Preşedinţiei olandeze a UE este una destul de încărcată. Aproape în fiecare zi, în particular la Amsterdam, dar și la Bruxelles, vor avea loc zeci de reuniuni formale și informale la diferite niveluri. Importantă va fi și implicarea ţării noastre și punerea în discuție a subiectelor de interes ce țin de Republica Moldova în cadrul reuniunilor formale și informale, în special a reuniunii miniștrilor afacerilor externe, care va avea loc în luna februarie, dar şi cu alte ocazii pe durata preşedinţiei olandeze.
Pe lângă reuniunile formale şi informale la nivel politic, agenda prevede reuniuni şi evenimente speciale cu antrenarea mediului de afaceri şi a celui academic în diverse domenii: ştiinţă şi inovaţie, spaţiu, dezvoltare etc.
Pe durata acestor șase luni vor avea loc peste 200 de activități culturale sub egida preşedinţiei Olandeze. Amsterdam se va plasa în centrul atenţiei agendei culturale europene. De la începutul anului acest oraş găzduieşte Festivalul cultural Europe by People – Europa dinspre oameni. Programul include manifestaţii cu participarea nu doar a colectivelor și artiștilor din statele membre ale UE, dar şi din mai multe ţări ale lumii. Scopul principal a agendei culturale este atragerea atenției publicului atât asupra valorilor europene cât și asupra provocărilor cu care se confruntă continentul european.
Interviu realizat de Anatol Caciuc
